Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Or
Or, conjuncție
Sinonime: dar, însă; deci.  
Oră
Oră, substantiv feminin
Sinonime: ceas; clipă, moment; lecţie, prelegere.  
Oracol
Oracol, substantiv neutru
Sinonime: adevăr, aruspice, astrolog, augur, destin, devinație, divinație, enunţ, ghicitoare, ghicitor, pitie, predicție, preot, preoteasă, prevestire, prezicător, prezicere, profet, profetesă, profeție, pronostic, sibilă, vaticinator, vaticinație, veritate, (variantă) oracul.  
Oracul
Oracul, substantiv
Sinonime: oracol.  
Oraj
Oraj, substantiv
Sinonime: furtună, vijelie.  
Orajos
Orajos, adjectiv
Sinonime: furtunos, vijelios, (variantă) oragios.  
Oral (orală)
Oral (orală), adjectiv
Sinonime: verbal, din gură.  
Orând
Orând, substantiv
Sinonime: orândă.  
Orândă
Orândă, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) arendă; cârciumă, han; datină, destin, fatalitate, fel, menire, mod, noroc, obicei, ordin, predestinare, rânduială, soartă, stil, tradiție, ursit, ursită, uz, uzanță, zodie, (variantă) orând.  
Orândar
Orândar, substantiv
Sinonime: (învechit, regional) arendaș, orândaş; cârciumar, hangiu.  
Orândaş
Orândaş, substantiv
Sinonime: (regional) arendaş, orândar; cârciumar.  
Orândator
Orândator, substantiv
Sinonime: (învechit) arendaş, orândar.  
Orândui
Orândui, verb
Sinonime: a aşeza, a aranja, a organiza, a întocmi, a grupa; a pune la cale, a hotărî, a dispune, a porunci; a numi, a desemna, a fixa, a învesti, a însărcina.  
Orânduială
Orânduială, substantiv feminin
Sinonime: rânduială, ordine, disciplină, orânduire; hotărâre, dispoziţie, ordin.  
Orânduire
Orânduire, substantiv
Sinonime: aranjare, clasare, decizie, dispoziție, formațiune (socială), hotărâre, întocmire, învestire, ordin, organizare, poruncă, regim, reglementare, regulare, repartizare, sistem, societate, stabilire, (învechit) regularisire, (orânduire economică) bază economică; (orânduire feudală) feudalism, feudalitate, societate feudală.  
Orânduitor
Orânduitor, adjectiv
Sinonime: organizator.  
Oranist
Oranist, substantiv
Sinonime: cerine, baldachin, (variantă) uranisc.  
Oranj
Oranj, adjectiv (rar)
Sinonime: portocaliu.  
Oranz
Oranz, substantiv
Sinonime: (învechit) portocal.  
Orăşenesc
Orăşenesc, adjectiv
Sinonime: citadin, urban, (învechit și regional) târgoveț; nemţesc.  
Orăşeneşte
Orăşeneşte, adverb
Sinonime: ca la oraș, nemţeşte, (rar) târgoveţeşte.  
Orășenie
Orășenie, substantiv
Sinonime: orășenism.  
Orăşenime
Orăşenime, substantiv
Sinonime: (rar) târgoveţime.  
Orăşeniza
Orăşeniza, verb
Sinonime: a (se) citadiniza, (rar) a (se) târgoveți, a (se) urbaniza, a deveni oraș, a deveni orășean, a se adapta la viața orășenească.  
Orăşenizare
Orăşenizare, substantiv
Sinonime: urbanizare, (rar) citadinizare.  
Orăşenizat
Orăşenizat, adjectiv
Sinonime: citadinizat, urbanizat.  
Orăstică
Orăstică, substantiv feminin
Sinonime: măzăriche-neagră.  
Orătănii
Orătănii, substantiv feminin la plural
Sinonime: păsări, galiţe.  
Oraţie
Oraţie, substantiv feminin
Sinonime: conăcărie, olăcărie.  
Oratorie
Oratorie, substantiv feminin
Sinonime: elocvenţă, retorică.  
Oratoriu
Oratoriu, substantiv neutru
Sinonime: cantată.  
Orb (oarbă)
Orb (oarbă), adjectiv
Sinonime: chior; instinctiv, iraţional, necontrolat; întunecos, neclar, învăluit.  
Orbecăi
Orbecăi, verb
Sinonime: a dibui, a bâjbâi, a rătăci.  
Orbecare
Orbecare, substantiv
Sinonime: (învechit) bâjbâială, bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură, dibuială, dibuire, dibuit, orbecăială, orbecăire, orbecăit.  
Orbesc (orbească)
Orbesc (orbească), adjectiv
Sinonime: nesocotit, iraţional; exagerat, exorbitant, enorm.  
Orbeşte
Orbeşte, adverb
Sinonime: pe dibuite, la întâmplare, nebuneşte, în mod inconştient, pătimaş, fără raţiune, orbiș.  
Orbete
Orbete, substantiv
Sinonime: (zoologie) (popular) cățelul-pământului, (regional) grivan, porcuț, șuiță, tocăniță, țâncul-pământului, (Muntenia și Transilvania) sobol, șomâc; derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură.  
Orbi
Orbi, verb
Sinonime: a-şi pierde vederea, a nu vedea; a înşela, a amăgi, a deruta.  
Orbicular
Orbicular, adjectiv
Sinonime: circular, globular, orbiculat, rotund, sferic, sferiform, sferoidal; (substantivat) sfincter.  
Orbire
Orbire, substantiv feminin
Sinonime: cecitate; (figurat) rătăcire, inconştienţă, nebunie.  
Orbit
Orbit, adjectiv
Sinonime: lipsit de vedere, cu vederea slăbită; (la figurat) cu mintea întunecată, fără discernământ, scos din minți, înnebunit, zăpăcit; fermecat, fascinat, uluit.  
Orbită
Orbită, substantiv
Sinonime: cerc, rond, (învechit şi popular) crug; elipsă, rotație, tur; (anatomie) cavitate, (popular) găvan, scovârlie, văgăună, (învechit şi regional) melci; (la figurat) sferă de activitate, sferă de influență.

Orbita, verb
Sinonime: a gravita, a se învârti pe o anumită orbită.  
Orc
Orc, substantiv
Sinonime: infern.  
Orcan
Orcan, substantiv (învechit)
Sinonime: ciclon, uragan.  
Orceag
Orceag, substantiv
Sinonime: (botanică; regional) arpagic, ceapă de sămânţă.  
Orchestrant
Orchestrant, substantiv
Sinonime: instrumentist, muzicant, muzician, (învechit) sunător, (variantă) orhestrant.  
Orchestrare
Orchestrare, substantiv
Sinonime: aranjament, armonizare, compoziție, instrumentație, orchestraţie, transcriere, transcripție, transpoziție, transpunere, (învechit) instrumentațiune, (învechit) orhestrațiune, (variantă) orhestrare.  
Orcic
Orcic, substantiv (regional)
Sinonime: (la căruță) bară, cruce, răscruce, (regional) crucioi, (variantă) orșic, (variantă) urcic.  
Orcicar
Orcicar, substantiv (regional)
Sinonime: (tehnică) laț, val.  
Ord
Ord, substantiv (regional)
Sinonime: rând, șir, șirag.  
Abject (abjectă)
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime: abominabil, dezgustător, grosolan, rușinos, josnic, nemernic, netrebnic, mârşav, infam, nedemn, mizerabil, oribil, detestabil, incalificabil, odios, respingător, sordid, murdar, repugnant, înfiorător, groaznic.  
Abominabil (abominabilă)
Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime: abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.  
Aborigen (aborigenă)
Aborigen (aborigenă), adjectiv
Sinonime: băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.  
Acar
Acar, substantiv masculin
Sinonime: macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță.

Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime: acăr, măcar.

Acar, conjuncție (regional)
Sinonime: cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.  
Actual (actuală)
Actual (actuală), adjectiv
Sinonime: de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.  
Acvilă
Acvilă, substantiv feminin
Sinonime: (ornitologie) hoală, iepurar, ortan, pajură, uligaie, vultan, vultur, zgripțor, zgripțoroaică, (rar) aceră, (regional) aciră.  
Adesea
Adesea, adverb
Sinonime: des, adeseori, repetat, de multe ori, frecvent, zilnic.  
Ambiţie
Ambiţie, substantiv feminin
Sinonime: orgoliu, mândrie, înfumurare; aspiraţie, râvna, dorinţă.  
Ambițios (ambițioasă)
Ambițios (ambițioasă), adjectiv
Sinonime: orgolios, mândru, încăpăţânat, căpos, îndrăzneț, pretențios, temerar.  
Amenaja
Amenaja, verb
Sinonime: a aranja, a orândui, a pune la punct, a pregăti, a organiza, a ordona.  
Amic
Amic, substantiv masculin
Sinonime: alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.  
Aranja
Aranja, verb
Sinonime: a potrivi, a pune de acord, a sistematiza, a rândui, a rostui, a armoniza; (reflexiv) a se găti, a se pune la punct; a amenaja, a instala, a organiza.  
Aranjament
Aranjament, substantiv neutru
Sinonime: acord, înţelegere, învoială, concordanţă; plan, proiect, prospect; organizare, alcătuire.  
Armată
Armată, substantiv feminin
Sinonime: harmată, militărie, oaste, oștire, putere, serviciu militar, stagiu, unitate militară, (figurat) cârd, (figurat) ceată, (figurat) grămadă, (figurat) grup, (figurat) mulţime, (figurat) sabie, (ieşit din uz) armadie, (învechit și popular) ostășie, (învechit și regional) armadă, (învechit și regional) șirag, (învechit și regional) tabără, (învechit) armie, (învechit) ordie, (învechit) ostășime, (învechit) oștenie, (învechit) oștime, (învechit) silă, (învechit) soldăție, (învechit) tărie, (învechit) voinicie, (la plural) trupe, (popular și familiar) cătănie, (regional) miliție.  
Ascendenţă
Ascendenţă, substantiv feminin
Sinonime: origine, obârşie, strămoşie; ancestru, filiație, genealogie, ereditate.  
Aşezare
Aşezare, substantiv feminin
Sinonime: fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.  
Atroce
Atroce, adjectiv
Sinonime: cumplit, teribil, groaznic, fioros, sângeros, crunt, îngrozitor, oribil, dureros, feroce, insuportabil, monstruos.  
Autentic (autentică)
Autentic (autentică), adjectiv
Sinonime: real, veridic, verosimil, indiscutabil, indubitabil, netăgăduit, nefalsificat, adevărat, neîndoios, cert, sigur; original.  
Autoritate
Autoritate, substantiv feminin
Sinonime: prestigiu, valoare morală, consideraţie; somitate, erudit, savant, specialist; instituţie, organizaţie, oficiu, administrație, comandament, guvern, putere.  
Avan (avană)
Avan (avană), adjectiv
Sinonime: straşnic, groaznic, cumplit, crud, rău, hain, teribil, oribil.  
Aversiune
Aversiune, substantiv feminin
Sinonime: abhorare, antipatie, dezgust, greaţă, oroare, repulsie, resentiment, scârbă, silă, ură.  
Axa
Axa, verb
Sinonime: a centra, a fixa, a echilibra; a se baza pe (ceva).

Axă, substantiv
Sinonime: (matematică) dreaptă orientată.  
Balenă
Balenă, substantiv feminin
Sinonime: belugă, cașalot, cetaceu, jubartă, megapter, orcă, (învechit) chit; fanon, (turcism învechit) balâcdiș; lamă, lamelă; (astronomie; articulat) (învechit) chitul.  
Banal (banală)
Banal (banală), adjectiv
Sinonime: comun, obişnuit, de rând, ordinar, plat, nesemnificativ.  
Baroc (barocă)
Baroc (barocă), adjectiv
Sinonime: (despre stil) rococo; (figurat) bizar, ciudat, abracadabrant, excentric, exuberant, extravagant, insolit, original.  
Baştină
Baştină, substantiv feminin
Sinonime: origine, loc de naştere, ţară.  
Baza
Baza, verb (reflexiv)
Sinonime: a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva).

Bază, substantiv feminin
Sinonime: temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.  
Bilet
Bilet, substantiv neutru
Sinonime: act, bilețel, bon, buletin, cartelă, chitanță, cupon, epistolă, epistolie, inter-rail, notă scrisă, permis, răvaş, recipisă, scrisoare, scrisorică, tichet, titlu de transport, (bilet de ordin) cambie, (popular) țidulă; (bilet de bancă) bancnotă, cupură, hârtie, hârtie-monedă, (învechit) asignat, (învechit) asignație, (învechit) bancă, (învechit) bumașcă, (prin Transilvania și Maramureș) băncută.  
Bizarerie
Bizarerie, substantiv feminin
Sinonime: anomalie, ciudăţenie, curiozitate, extravaganţă, excentricitate, curiozitate, fantezie, bazaconie, monstruozitate, nebunie, originalitate, paradox, singularitate.  
Bâjbâi
Bâjbâi, verb
Sinonime: a orbecăi, a orbeca; a mişuna, a furnica, a roi.  
Bâjbâială
Bâjbâială, substantiv feminin
Sinonime: orbecăială, orbecăire, orbecăit, bâjbâit, bâjbâire; furniceală, roială.  
Blestemat (blestemată)
Blestemat (blestemată), adjectiv
Sinonime: afurisit, jurat, urgisit, oropsit, nenorocit; rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam; excomunicat, renegat; mârşav, netrebnic, josnic, abject.  
Borât (borâtă)
Borât (borâtă), adjectiv (rar)
Sinonime: dezgustător, hidos, urât, diform, grețos, oribil, respingător.  
Breaslă
Breaslă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: asociaţie, organizație; tagmă, rang, cin; meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; branșă.  
Brâncă (brânci)
Brâncă (brânci), substantiv feminin
Sinonime: (regional) gheară, labă, mână; anghină, (boală contagioasă) erizipel, orbalț; (botanică) buberic, căpriţă, cornul-salcei, guşterariţă, guşteriţă, iarba-porcului, iarbă grasă, iarbă-sărată, mătură-roşie, sărătură-roşie, săricică, sărigea, soloneţ, zămoşiţă, (brânca-ursului) crucea-pământului, (rar) salicornie, (regional) brâncariţă; (variantă, substantiv masculin) brânci.  
Broda
Broda, verb
Sinonime: a înflora, a decora, a orna, a ornamenta; (figurat) a născoci, a inventa, a descoperi, a scorni.  
Calic (calică)
Calic (calică), adjectiv
Sinonime: sărac, oropsit, sărman, sărăntoc, cerşetor; zgârcit, avar, harpagon, zgârie-brânză, scump; egoist.  
Caligrafic (caligrafică)
Caligrafic (caligrafică), adjectiv
Sinonime: scris frumos, ordonat, îngrijit, citeţ, adus din condei.  
Camaraderie
Camaraderie, substantiv feminin
Sinonime: prietenie; colegialitate, tovărăşie, ortăcie, amiciție.  
Canonic (canonică)
Canonic (canonică), adjectiv
Sinonime: autentic, canonial, conform, convenabil, dogmatic, în spirit religios, legitim, normativ, obligatoriu, ortodox, regulamentar; (drept canonic) drept bisericesc.  
Capelă
Capelă, substantiv feminin
Sinonime: bonetă, chipiu, şapcă; biserică, paraclis, templu, bazilică, lăcaş de cult, loc de închinăciune; orchestră, fanfară.  
Capelmaistru
Capelmaistru, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: dirijor, şef de orchestră.  
Carte
Carte, substantiv feminin
Sinonime: abecedar, aide-memoire, broșură, elzevir, enciclopedie, in-cuarto, in-cvarto, in-folio, in-octavo, manuscris, (la plural) memorii, operă, roman, scriere, silabar, tipăritură, volum; (figurat) cultură, învăţătură, ştiinţă; (învechit și popular) act, carnet, document, dovadă, imprimat, înscris, jurnal, livret, ordin, registru, scrisoare.  
Cat
Cat, substantiv neutru
Sinonime: etaj.

Cât, prepoziție
Sinonime: ca, precum.

Cât, conjuncție
Sinonime: că, de, încât; ca, cum, precum; oricât; ci, ce, cum.

Cât, adverb
Sinonime: (popular) precât; ce.

Cât, substantiv
Sinonime: (matematică) (învechit) câtuitor, cuprinzător, cvoţient, petrecător.  
Cauza
Cauza, verb
Sinonime: a produce, a provoca, a pricinui, a determina, a da naştere.

Cauză, substantiv feminin
Sinonime: motiv, pricină, ocazie; origine, obârşie, punct de plecare, fundament; (juridic) proces; afacere, interes; convingere.  
Călăuzi
Călăuzi, verb
Sinonime: a conduce, a îndruma, a povăţui, a învăţa, a ghida; (reflexiv) a se lua (după ceva), a se orienta, a urma.  
Cătăni
Cătăni, verb (popular)
Sinonime: a face armata, a face serviciul militar, a lua în armată, a înrola; (figurat) a muştrului, a pune la respect, a ţine sub ordine, a ţine din scurt.  
Ceas
Ceas, substantiv neutru
Sinonime: oră, moment, timp, vreme; ceasornic, orologiu; contor.  
Cecitate
Cecitate, substantiv feminin
Sinonime: (medicină) ablepsie, orbire; (cecitate diurnă) hemeralopie, (popular) orbul găinilor; (cecitate verbală) alexie.  
Centru (centre)
Centru (centre), substantiv neutru
Sinonime: mijloc; miez; nucleu; (fizică) (centru de greutate) baricentru; (figurat) buric, inimă, (învechit, figurat) dric; (figurat) focar, sediu; (figurat) bastion, citadelă; oraş, (popular) târg.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie