Disc (discuri), substantiv neutru
Sinonime:
cerc, placă circulară, roată; album, CD, LP; (informatică) dischetă, disc dur; taler, (învechit) taier; (biologie) (disc embrionar) bănuţ, (prin Moldova) ban.
Discalifica, verb
Sinonime:
a descalifica.
Discalificare, substantiv
Sinonime:
descalificare.
Discarnat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
descărnat.
Discentric, adjectiv
Sinonime:
deplasat (de la centru).
Discepol, substantiv (învechit)
Sinonime:
discipol, elev, învățăcel, ucenic, (învechit) disciplu, (învechit) discipul, (învechit) disțipol, (învechit) disțipul, (livresc) cirac.
Discerna, verb
Sinonime:
a discerne.
Discernabil, adjectiv
Sinonime:
aparent, audibil, discernibil, identificabil, perceptibil.
Discernământ, substantiv
Sinonime:
circumspecție, clarviziune, comprehensiune, intelecție, judecată, perspicacitate, rațiune, sagacitate.
Discernament, substantiv (învechit)
Sinonime:
discernământ.
Discerne, verb
Sinonime:
a aprecia la justa valoare, a delimita, a deosebi, a desluși, a desprinde, a diferenția, a discerna, a discrimina, a distinge, a judeca limpede, a raționa cu pătrundere și precizie, (Banat, Transilvania și Maramureș) a deschilini, (figurat) a cerne, (învechit și popular) a osebi.
Discernemânt, substantiv (învechit)
Sinonime:
discernământ.
Discernere, substantiv
Sinonime:
distingere, judecare limpede.
Dischezie, substantiv
Sinonime:
defecație dificilă.
Dischinezie, substantiv
Sinonime:
(medicină) apraxie, distonie, paralizie incompletă.
Disciclic, adjectiv
Sinonime:
aciclic, aperiodic, neperiodic.
Disciform, adjectiv
Sinonime:
(în formă de disc) discoid, discoidal.
Disciplină, substantiv feminin
Sinonime:
ordine, supunere, ascultare, conformare, regulă, rânduială; branşă, ştiinţă, obiect.
Disciplinat, adjectiv
Sinonime:
docil, guvernabil, ordonat, regulat.
Discipol, substantiv masculin
Sinonime:
adept, catehumen, condiscipol, învăţăcel, elev, ucenic, novice, (livresc) cirac, (învechit) şcolar, panegirist, partizan, zelator; (livresc) acolit.
Discipolat, substantiv
Sinonime:
formare, inițiere, instrucție, pregătire, ucenicie, (învechit) introducție.
Discipul, substantiv
Sinonime:
discipol.
Discoidal, adjectiv
Sinonime:
disciform, discoid.
Discolie, substantiv (învechit)
Sinonime:
dificultate.
Discolios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dificil, greu de mulțumit, nemulțumit, (variantă) discol, (variantă) duscol.
Disconfort, substantiv
Sinonime:
inconfort, lipsă de confort; stare de nesiguranță, stare de insatisfacție.
Discont, substantiv
Sinonime:
discount, rabat, remiză, scont, (variantă) discomt, (variantă) disconto.
Discontare, substantiv
Sinonime:
cont, situație de venituri și cheltuieli, socoteală.
Discontinua, verb
Sinonime:
(ieşit din uz) a întrerupe.
Discontinuare, substantiv
Sinonime:
(ieşit din uz) întrerupere.
Discontinuist, adjectiv
Sinonime:
(livresc) discontinuu.
Discontinuitate, substantiv
Sinonime:
lipsă de continuitate, intermitenţă, întrerupere, sporadicitate, suspensie.
Discontinuu (discontinuă), adjectiv
Sinonime:
cu întreruperi, cuantificat, discret, episodic, inegal, intermitent, iregular, întrerupt, larvat, lipsit de continuitate, necontinuu, sacadat, sincopat, sporadic, variabil.
Discord, substantiv
Sinonime:
dezacord, discordie, disensie, disensiune.
Discord (discordă), adjectiv
Sinonime:
dezacordat, discordat, lipsit de armonie, neacordat, nearmonios.
Discorda, verb
Sinonime:
a fi în discordanță, a nu concorda, a nu se potrivi; a se dezacorda, a distona; a relaxa, a destinde.
Discordant (discordantă), adjectiv Sinonime:
nepotrivit, distonant, nearmonios, strident.
Discordanţă, substantiv
Sinonime:
distonanță, dezacord, lipsă de armonie, nepotrivire.
Discordare, substantiv
Sinonime:
neconcordanță, nepotrivire; (muzică) dezacordare.
Discordat, adjectiv
Sinonime:
destins, relaxat, slăbit, neîntins, neîncordat; (muzică) dezacordat, (rar) destrunat, neacordat; (figurat) indispus, posomorât.
Discordie, substantiv feminin Sinonime:
neînţelegere, dezbinare, disensiune, dezacord, ceartă, vrajbă, zâzanie, dihonie.
Discotecă (discoteci), substantiv feminin
Sinonime:
cabaret, club, dancing.
Discount, substantiv
Sinonime:
deducere, deducție, rabat (comercial), reducere (de preț), reducție, remiză, risturnă.
Discrasie, substantiv
Sinonime:
discrazie.
Discrazie, substantiv
Sinonime:
(medicină) constituție (organică) dificilă, temperament rău.
Discrazit, substantiv
Sinonime:
(chimie) antimoniură de argint, (variantă) discrasit.
Discredit, substantiv
Sinonime:
compromitere, discreditare, desconsiderație, defavoare.
Discredita, verb
Sinonime:
a compromite, a descalifica, a defăima, a ponegri, a calomnia.
Discreditant, adjectiv
Sinonime:
compromițător, defăimător, denigrator, difamant, infamant, infamator, ponegritor.
Discreditare, substantiv
Sinonime:
calomniere, compromitere, (rar) discredit.
Achita, verb Sinonime:
a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.
Alege, verb Sinonime:
a selecta, a selecţiona, a reţine, a prefera, a da întâietate; a distinge, a deosebi, a discerne; a vota, a delega; a broda, a coase la gherghef; (reflexiv) a ieşi la iveală, a sfârşi, a se încheia (într-un fel), a adopta, a decide, a desemna, a opta, a tria.
Bănuţ (bănuţi), substantiv masculin
Sinonime:
ban, gologan, para, băncuţă, firfirică; (la plural) parale, avere, capital, resurse, parai, bănişor; disc embrionar; (botanică) părăluţă, (regional la plural) bănuţei, (la plural) bănuţele, bumbuşor, butculiţă, fruşiţă, mărgărită, păscuţă, (la plural) rotoţele, scânteioară, scânteiuţă, floare-frumoasă, (la plural) floricele-frumoase.
Bârfă, substantiv feminin
Sinonime:
bârfeală, bârfire, bârfit, bâzâit, calomnie, calomniere, cancan, cleveteală, clevetire, clevetit, comeraj, defăimare, denigrare, discreditare, mahalagism, ponegreală, ponegrire, șoaptă, vorbă, vorbire de rău, (argotic) prostituată, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (familiar) mâncătorie, (familiar) ștafetă, (învechit și regional) bârfitură, (învechit și regional) ponos, (învechit și regional) ponosluire, (învechit și regional) voroavă, (învechit) ascultătură, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) dosnicie, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră, (regional) cârcăială, (regional) lihăială, (regional) voșcot, (regional; la plural) pletcuri.
Branșa, verb Sinonime:
a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni. Branșă, substantiv feminin Sinonime:
meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.
Bucluc, substantiv neutru Sinonime:
neajuns, belea, încurcătură, necaz, daraveră, dandana, dănănaie; ceartă, conflict, neînţelegere, discordie, dispută, dezacord.
Calomnia, verb
Sinonime:
a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.
Catalog, substantiv neutru
Sinonime:
afiș-catalog, album-catalog, bibliografie, caiet, caiet-catalog, catalog-album, catastif, codice, colecție, condică, director, discografie, filmografie, fişier, folder, ghid, index, inventar, listă, nomenclator, nomenclatură, registru, repertoriu, tabel, tablou.
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime:
altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Cerne, verb Sinonime:
a alege, a discerne, a despărţi, a elimina; a ploua mărunt, a bura, a burniţa, a ţârâi.
Chibzui, verb
Sinonime:
a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.
Chibzuit (chibzuită), adjectiv Sinonime:
cumpănit, socotit, moderat, echilibrat; judecat, discutat, dezbătut, plănuit.
Cirac, substantiv masculin Sinonime:
elev, discipol, ucenic; adept, partizan.
Cârcotă, substantiv feminin
Sinonime:
neînţelegere, conflict, ceartă, gâlceavă, sfadă, animozitate, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, învrăjbire, litigiu, vrajbă, zâzanie.
Colocviu, substantiv neutru Sinonime:
convorbire, discuţie, întrevedere, schimb de opinii.
Comenta, verb Sinonime:
a discuta, a interpreta, a face observaţii, a adnota.
Compromite, verb Sinonime:
a (se) face de râs, a discredita, a dezonora; a primejdui, a distruge, a ameninţa.
Confidenţial (confidenţială), adjectiv
Sinonime:
discret, intim, limitat, particular, restrâns, secret, tainic, (învechit) particularnic.
Controversă, substantiv feminin
Sinonime:
altercație, contestație, diferend, discuție, dispută, provocare, polemică, contradicţie, litigiu, (popular) sfadă.
Conversa, verb Sinonime:
a discuta, a convorbi, a se întreţine; a dialoga.
Conversaţie, substantiv feminin Sinonime:
convorbire, discuţie, dialog.
Critica, verb
Sinonime:
a satiriza, a biciui, a înfiera, a analiza, a discuta, a examina, a argumenta, a epiloga, a blama, a cenzura, a contrazice, a dezaproba, a detracta, a (se) plânge, a (se) dojeni, a (se) mustra, (popular) a cârti, (figurat) a scutura. Critică, substantiv feminin
Sinonime:
observaţie, mustrare, beşteleală, (la plural) bobârnace, ocară; satirizare, biciuire, înfierare, vestejire.
Cură, substantiv feminin Sinonime:
tratament, îngrijire, dietă. Cura, verb
Sinonime:
a apăra, a căuta, a curăţa, a defrişa, a despăduri, a dezghioca, a dezvinovăţi, a disculpa, a distruge, a îngriji, a justifica, a nimici, a potopi, a prăpădi, a scuza, a sfărâma, a trata, a zdrobi, a zvânta.
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime:
vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.
Cuvânta, verb Sinonime:
a vorbi, a grăi, a zice, a spune; a ţine un discurs, a conferenţia, a expune.
Cuvântare, substantiv feminin
Sinonime:
alocuțiune, comunicare, conferință, cugetare, cuvânt, declarare, discurs, enunțare, exprimare, expunere, fală, grăire, predică, spunere, zicere, (familiar și depreciativ) logos, (învechit) conversație, (învechit) prefață, (învechit) rațiune, (învechit) voroavă, (popular) vorbă, (popular) vorbire.
Delicateţe, substantiv feminin
Sinonime:
atenție, discreție, finețe, firavitate, fragilitate, gingăşie, graţie, nobleţe, politețe, suavitate, subtilitate, (învechit) delicatență, (variantă) delicateță.
Demonetiza, verb Sinonime:
a se devaloriza, a se deprecia, a se banaliza, a se discredita.
Deosebi, verb
Sinonime:
a recunoaşte, a distinge, a identifica, (învechit, regional) a deschilini; a (se) remarca, a se evidenţia, a excela, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, (învechit şi popular) a osebi, (figurat) a cerne, a diferi; a despărţi, a izola, a separa.
Deosebi, adverb
Sinonime:
aparte, deosebit, separat.
Deschilini, verb (regional)
Sinonime:
a deosebi, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, a distinge.
Descânta, verb
Sinonime:
a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.
Dezbatere, substantiv feminin
Sinonime:
discuţie, examinare, cercetare, analiză, discutare, tratare, chibzuire, deliberare, (livresc) pertractare.
Dezvinovăţi, verb
Sinonime:
a (se) disculpa, a (se) scuza, a (se) justifica, a (se) apăra, a se dezincrimina, (rar) a (se) dezvinui, (învechit şi regional) a (se) cura, (învechit) a (se) îndreptăţi, a (se) mântui.
Dezvinui, verb
Sinonime:
a (se) dezvinovăţi, a (se) apăra, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza.
Dialog, substantiv neutru
Sinonime:
convorbire, colocviu, discuţie, interviu, schimb de vorbe, taifas.
Dihonie, substantiv feminin
Sinonime:
neînţelegere, ceartă, zâzanie, discordie, animozitate, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, duşmănie, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, ostilitate, pornire, ură, vrajbă.
Disocia, verb
Sinonime:
a distinge, a discerne, a deosebi; a despărţi, a separa, a desprinde, a disjunge.
Disputa, verb
Sinonime:
a rivaliza, a se lupta pentru; a se desfăşura, a se juca; a contesta, a se certa, a purta o dispută, a discuta, a conversa, a vorbi în contradictoriu. Dispută, substantiv feminin
Sinonime:
dezbatere, controversă, ceartă, disensiune, neînţelegere, discuție aprinsă, diferend; meci, competiție, întrecere.
Distincţie, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, diferenţă, diferențiere, discriminare, separație; demnitate, fineţe, grație, eleganţă, strălucire, maiestate; premiu, recompensă; bun-gust, rafinament, subtilitate.
Duşmănie, substantiv feminin
Sinonime:
ură, vrăjmăşie, ostilitate, animozitate, discordie, învrăjbire, pornire, vrajbă, zâzanie, (livresc) inimiciţie, (învechit şi popular) price, (popular şi familiar) dihonie, (popular) pică, (învechit şi regional) ceartă, pizmă, pizmuire, scârbă, (Moldova) poxie, (învechit) mozavirie, neprietenie, patos, scandală, sfadă, urâciune, vrăjbie, (latinism) rancoare.
Elev (elevă), substantiv masculin și feminin
Sinonime:
apranti, discipol, începător, învăţăcel, licean, novice, școlar, ucenic, (învechit) colegian, (învechit) gimnazier, (învechit) gimnazist, (învechit) liceist, (învechit) scolastic, (învechit) student.
Episodic (episodică), adjectiv
Sinonime:
accidental, de episod, disciclic, discontinuu, eratic, incidental, intermitent, întâmplător, neesențial, pasager, sacadat, secundar, sporadic, trecător, (variantă) (rar) epizodic.
Explica, verb
Sinonime:
a lămuri, a desluşi, a clarifica, a limpezi; a informa, a îndruma, a orienta, a ghida; a (se) justifica, a motiva, a se dezvinovăţi, a se disculpa, a da explicaţii; a expune, a preda (o lecţie), a rezolva, a glosa, a demonstra, a analiza, a înţelege.
Fidel (fidelă), adjectiv
Sinonime:
adept, adorator, creștin, statornic, devotat, credincios, discipol, fervent, practicant, prozelit; constant, corect, onest, cinstit, just, loial, sincer; literal, exact, precis, sigur, neîndoielnic, veritabil; nestrămutat, (livresc) leal, (regional) slugarnic, (învechit) smerit.
Forma, verb
Sinonime:
(rar) a prezenta, a alcătui, a antrena, a civiliza, a concepe, a confecţiona, a constitui, a crea, a cultiva, a disciplina, a educa, a elabora, a elucubra, a exersa, a fabrica, a face, a fasona, a fi, a habitua, a imagina, a însemna, a întocmi, a lua fiinţă, a lua naştere, a modela, a mula, a perfecționa, a pregăti, a reprezenta, a sculpta, a se naşte, a se produce. Formă, substantiv feminin
Sinonime:
(figurat) relief, aspect, calapod, calup, chip, configuraţie, contur, expresie, fel, figură, forţă, înfăţişare, mod, modalitate, model, siluetă, tipar, variantă; (lingvistică) (formă hipercorectă) hipercorectitudine, hiperurbanism; brutărie.
Frazeologie, substantiv feminin
Sinonime:
bavardaj, bla-bla, discurs, flecăreală, pălăvrăgeală, terminologie, verbiaj, vorbărie multă.
Fricţiune, substantiv feminin
Sinonime:
frecare, frecătură, frecție, fricție, masaj; (la plural) certuri, dezacord, diferend, discordanță, disensiune, divergenţă, neînţelegere, ostilitate.
Grai, substantiv neutru
Sinonime:
accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.
Grăi, verb
Sinonime:
a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.
Gratuit (gratuită), adjectiv
Sinonime:
absurd, arbitrar, benevol, dat pe nimic, dezinteresat, discreționar, donat, fără plată, fără temei, fără un scop practic, gratis, hazardat, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, iraţional, liber, nefolositor, neîntemeiat, nejustificat, nesusţinut, netrebuincios, neutil, van, zadarnic.
Harţă, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, arţag, bătaie, bătălie, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, harţ, harţag, încăierare, învrăjbire, litigiu, luptă, neînţelegere, război, vrajbă, zâzanie. Hartă, substantiv
Sinonime:
atlas, fotohartă, georamă, mapamond, plan, planiglob, planisferă, (învechit) document, (învechit) mapă.
