Om
Om, substantiv masculin
Sinonime: bărbat, ins, persoană.  
 
Om-sandvici
Om-sandvici, substantiv
Sinonime: om-reclamă, om-sandviș, om-sendviș.  
 
Omagia
Omagia, verb
Sinonime: a apoteoza, a cânta, a cinsti, a elogia, a exalta, a glorifica, a lăuda, a mări, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, (învechit) a făli, (învechit) a pohfăli, (învechit) a preacânta, (învechit) a preaînălța, (învechit) a prealăuda, (învechit) a prearădica, (învechit) a ridica, (învechit) a slavoslovi.  
 
Omagial
Omagial, adjectiv
Sinonime: de omagiu.  
 
Omagiere
Omagiere, substantiv
Sinonime: elogiere.  
 
Omăgiță
Omăgiță, substantiv (regional)
Sinonime: omag.  
 
Omagiu
Omagiu, substantiv neutru
Sinonime: stimă adâncă, elogiu, respect, consideraţie, admirație, veneraţie.  
 
Omaj
Omaj, substantiv (învechit)
Sinonime: omagiu.  
 
Omasum
Omasum, substantiv
Sinonime: (zoologie) foios.  
 
Omăt
Omăt, substantiv neutru
Sinonime: zăpadă, nea, ninsoare.  
 
Ombilic
Ombilic, substantiv neutru
Sinonime: buric.  
 
Ombră
Ombră, substantiv
Sinonime: (geologie) humă neagră, pământ de Siena.  
 
Omenesc
Omenesc, adjectiv
Sinonime: afabil, altruist, android, antropoid, binefăcător, binevoitor, blând, caritabil, clar, clement, convenabil, filantrop, generos, indulgent, inteligibil, muritor, pământean, pământesc, plin de omenie, prietenos, rezonabil, social, terestru, terian, tolerant, uman, umanitar, umanoid, (popular) creștinesc, (popular) țărănesc.  
 
Omeneşte
Omeneşte, adverb
Sinonime: binevoitor, cu bunăvoință, cu omenie, cumsecade.  
 
Omenet
Omenet, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: lume, popor, (învechit și regional) omenime.

Omeneț, adjectiv (regional)
Sinonime: omenos, (variantă) omineț.  
 
Omeni
Omeni, verb (popular)
Sinonime: a ospăta, a cinsti, a trata.  
 
Omenime
Omenime, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) lume (multă), mulțime, omenire, umanitate.  
 
Omenire
Omenire, substantiv feminin
Sinonime: lume, univers, umanitate.  
 
Omenit
Omenit, adjectiv (învechit)
Sinonime: amabil, binevoitor, blând, bun, cinstit, cumsecade, îngăduitor, înțelegător, omenos, onest, onorabil, onorat, prețuit, respectabil, respectat, stimabil, stimat, venerabil.  
 
Omenitor
Omenitor, adjectiv
Sinonime: ospitalier, (învechit) omenitoriu.  
 
Omenos (omenoasă)
Omenos (omenoasă), adjectiv
Sinonime: agreabil, blând, bun, cumsecade, de treabă, îngăduitor, înţelegător, milos, plăcut, plin de omenie, uman, (învechit) omenit.  
 
Omentum
Omentum, substantiv
Sinonime: (anatomie) epiplon, oment.  
 
Omeopatie
Omeopatie, substantiv (învechit)
Sinonime: homeopatie.  
 
Omerta
Omerta, substantiv
Sinonime: cârdășie, codul de tăcere, complicitate, legea tăcerii, mafie.  
 
Omet
Omet, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) lume, popor; (învechit) nămete, omăt; (învechit) tiv, tivitură.  
 
Omețire
Omețire, substantiv (regional)
Sinonime: înnămețire, întroienire, înzăpezire, nămețire, troienire.  
 
Omfalocel
Omfalocel, substantiv
Sinonime: (medicină) exomfalos, hernie ombilicală.  
 
Omfaloragie
Omfaloragie, substantiv
Sinonime: (medicină) hemoragie ombilicală.  
 
Omicid
Omicid, adjectiv și substantiv
Sinonime: homicid.  
 
Omida
Omida, verb (regional)
Sinonime: a curăța de omizi, (regional) a omizi.  
 
Omida-urs
Omida-urs, substantiv
Sinonime: (entomologie) (regional) mâța-popii.  
 
Omiji
Omiji, verb (regional)
Sinonime: a clipi, a miji (de ziuă), (regional) a omizi.  
 
Omilie
Omilie, substantiv feminin
Sinonime: predică.  
 
Omini
Omini, verb (regional)
Sinonime: a felicita, a omeni, a ura noroc.  
 
Ominian
Ominian, adjectiv
Sinonime: antropic, omenesc.  
 
Omisie
Omisie, substantiv
Sinonime: omisiune.  
 
Omisiune
Omisiune, substantiv feminin
Sinonime: neglijare, uitare, lipsă, lacună, scăpare.  
 
Omisiv
Omisiv, adjectiv
Sinonime: cu omisiuni, incomplet, lacunar.  
 
Omite
Omite, verb
Sinonime: a neglija, a uita, a trece cu vederea, a lăsa de o parte, a eluda.  
 
Omiza
Omiza, verb (regional)
Sinonime: a curăța de omizi, (regional) a omida, (regional) a omizi.  
 
Omizi
Omizi, verb (regional)
Sinonime: a clipi, a se face ziuă, a zâmbi, (regional) a omiji; a curăța de omizi, (regional) a omida, (regional) a omiza.  
 
Omnă
Omnă, substantiv (regional)
Sinonime: ocnă.  
 
Omneputință
Omneputință, substantiv
Sinonime: omnipotență.  
 
Omnibus
Omnibus, substantiv
Sinonime: omnibuz, autobuz (cu etaj).  
 
Omnibuz
Omnibuz, substantiv
Sinonime: (vehicul pentru transportul în comun) autobuz, trăsură, (variantă) omnibus.  
 
Omnicolor
Omnicolor, adjectiv
Sinonime: multicolor, policrom, policromic, versicolor.  
 
Omnidirecțional
Omnidirecțional, adjectiv
Sinonime: multidirecțional.  
 
Omnipotent (omnipotentă)
Omnipotent (omnipotentă), adjectiv
Sinonime: atotputernic, autocrat, cu autoritate absolută, invincibil, invulnerabil.  
 
Omnipotenţă
Omnipotenţă, substantiv
Sinonime: absolutism, atotputernicie, autoritate absolută, dominație, invincibilitate, invulnerabilitate, putere nelimitată, (variantă învechită) omneputință.  
 
Omniprezent
Omniprezent, adjectiv
Sinonime: ubicuu, ubicuitar, ubicvist.  
 
Aborigen (aborigenă)
Aborigen (aborigenă), adjectiv
Sinonime: băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.  
 
Absenta
Absenta, verb
Sinonime: a lipsi, a nu fi de faţă, a nu se prezenta, a chiuli.

Absenţă, substantiv feminin
Sinonime: lipsă, inexistenţă, carență, dispariție, omisiune; neatenţie, distracţie.  
 
Achita
Achita, verb
Sinonime: a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.  
 
Afabil (afabilă)
Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime: afectuos, amabil, binevoitor, condescendent, cordial, omenos, prietenesc, prietenos, serviabil, sociabil, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) apropielnic, (învechit) omenesc, (învechit) peripiiticos.  
 
Amabil (amabilă)
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime: abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.  
 
Animal
Animal, substantiv neutru
Sinonime: vietate, făptură, vieţuitoare; fiară, jivină, dobitoc, vită, creatură, lighioană, (figurat) om grosolan.  
 
Apaş
Apaş, substantiv masculin
Sinonime: tâlhar, asasin, ucigaş, hoţ, om de nimic; derbedeu, huligan, haimana, golan.  
 
Apoteoză
Apoteoză, substantiv feminin
Sinonime: preamărire, slăvire, glorificare, consacrare, elogiu, triumf.

Apoteoza, verb
Sinonime: a cânta, a cinsti, a deifica, a diviniza, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a zeifica.  
 
Aproapele
Aproapele, substantiv masculin
Sinonime: semen, om, individ, persoană.  
 
Armonie
Armonie, substantiv feminin
Sinonime: acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.  
 
Asasin
Asasin, substantiv masculin
Sinonime: bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor.

Asasin, adjectiv
Sinonime: criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.  
 
Asasina
Asasina, verb
Sinonime: a omorî, a ucide, a suprima, a lichida, a trimite pe lumea cealaltă, a executa.  
 
Asasinat
Asasinat, substantiv neutru
Sinonime: omor, ucidere, crimă, omucidere; (familiar) lichidare, executare.

Asasinat, adjectiv
Sinonime: omorât.  
 
Atentat
Atentat, substantiv neutru
Sinonime: agresiune, asasinat, atac, atentare, atingere, camuflet, complot, crimă, delict, fărădelege, infracţiune, ofensă, sacrilegiu, tentativă de omor, ultraj, viol, violare, violență.  
 
Autoriza
Autoriza, verb
Sinonime: a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.  
 
Bandit
Bandit, substantiv masculin
Sinonime: apaș, asasin, bucanier, camorrist, canalie, criminal, delincvent, escroc, filibustier, forban, gangster, hoț, mafios, mafiot, mizerabil, nelegiuit, nemernic, om în afara legii, pirat, răufăcător, scelerat, tâlhar, terorist, ticălos, yakuza, (familiar) afurisit, (franțuzism) brigand, (învechit) fur, (învechit) războinic, (regional) furător, (regional) robalău, (Transilvania) lotru.  
 
Bărbat
Bărbat, substantiv masculin
Sinonime: om; soţ.  
 
Blajin (blajină)
Blajin (blajină), adjectiv
Sinonime: blând, prietenos, îngăduitor, tolerant, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, omenos.  
 
Blând (blândă)
Blând (blândă), adjectiv
Sinonime: blajin, prietenos, omenos, îngăduitor, bun, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, cuminte, ascultător, cuviincios, de treabă, plăcut.  
 
Blândeţe
Blândeţe, substantiv feminin
Sinonime: bunătate, îngăduinţă, clemenţă, toleranţă, noblețe, calm, omenie, prietenie.  
 
Bonz
Bonz, substantiv masculin
Sinonime: budist, cap, călugăr (budist), căpetenie, conducător, lider, mandarin, om influent, personaj de vază, preot (budist), şef, ştab.  
 
Brigand
Brigand, substantiv masculin
Sinonime: tâlhar, hoţ, bandit, gangster, pirat, rechin; om necinstit; canalie, scelerat, ticălos, vandal.  
 
Bunătate
Bunătate, substantiv feminin
Sinonime: buneţe, cumsecădenie, omenie, generozitate, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe, îngăduinţă.  
 
Buric
Buric, substantiv neutru
Sinonime: ombilic; (figurat) mijloc, centru; miez.  
 
Cald (caldă)
Cald (caldă), adjectiv
Sinonime: călduros, pus la foc, încins; proaspăt, de curând, nou, recent; (figurat) amabil, binevoitor, cordial, prietenos, afectuos, sincer, bun, omenos.  
 
Cap
Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  
 
Catâr
Catâr, substantiv masculin
Sinonime: măgar, asin; om încăpăţânat, îndărătnic.

Catar, substantiv
Sinonime: guturai.  
 
Căciulă
Căciulă, substantiv feminin
Sinonime: cușmă, passe-montagne, pălărie, șapcă; (figurat, popular) cap, individ, ins, om, persoană.  
 
Cămătar
Cămătar, substantiv masculin
Sinonime: (învechit) camatnic, cămătarnic, cămătaş, ciufut, mamelegiu, privătar, uzurar, zaraf; (figurat) om zgârcit, interesat, lipsit de scrupule.  
 
Căpcăun
Căpcăun, substantiv masculin
Sinonime: canibal, antropofag; (figurat) om rău, crud, sălbatic.  
 
Cărturar
Cărturar, substantiv masculin
Sinonime: învăţat, om cu carte, intelectual, erudit.  
 
Căsăpi
Căsăpi, verb (popular)
Sinonime: a tăia, a omorî, a ucide, a măcelări, a distruge.  
 
Căzătură
Căzătură, substantiv feminin
Sinonime: cădere; (depreciativ) om bătrân, neputincios; (figurat) ins imoral, depravat, corupt.  
 
Cineva
Cineva, pronume
Sinonime: oarecare, oarecine, vreunul; (familiar) om de valoare, personalitate, somitate.  
 
Cioflingar
Cioflingar, substantiv masculin
Sinonime: om de nimic, secătură, pierde-vară, vagabond.  
 
Cordon
Cordon, substantiv neutru
Sinonime: centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.  
 
Creatură
Creatură, substantiv feminin
Sinonime: fiinţă, făptură, om, ins, persoană, individ.  
 
Crimă
Crimă, substantiv feminin
Sinonime: ucidere, omor, asasinat, moarte, omorâre, omucidere, (livresc) homicid, (învechit) deşugubină, omucid, sângi, ucigătură.  
 
Criminal (criminală)
Criminal (criminală), adjectiv și substantiv
Sinonime: ucigaş, asasin, nelegiuit, bandit, omorâtor, (livresc) homicid, (rar) omucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, omucid, războinic, şugubăţ; (adjectiv) (învechit) criminalicesc.  
 
Cumsecade
Cumsecade, adjectiv
Sinonime: binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit.

Cumsecade, adverb
Sinonime: bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.  
 
Curăţa
Curăţa, verb
Sinonime: a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.  
 
Custură
Custură, substantiv feminin
Sinonime: lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.  
 
Cuvios
Cuvios, adjectiv
Sinonime: credincios, cucernic, cuviincios, decent, evlavios, inteligent, milostiv, omenos, pios, politicos, preacredincios, religios, sfânt, smerit, (franțuzism) devot, (în limbajul bisericesc) drept, (învechit și regional) smernic, (învechit) asemănător, (învechit) bine-credincios, (învechit) blagocestiv, (învechit) distins, (învechit) frumos, (învechit) înțelept, (învechit) just, (învechit) motivat, (învechit) pietos, (învechit) postnic, (învechit) potrivit, (învechit) pravoslavnic, (învechit) preapodobit, (învechit) preapodobnic, (învechit) râvnitor, (învechit) respectuos, (învechit) suficient, (variantă) (învechit) cuvinios, (variantă) (învechit) cuvinos.

Cuvios, substantiv
Sinonime: călugăr, cucernic, reverend, sfânt.  
 
Decima
Decima, verb
Sinonime: (învechit) a zeciui, (figurat) a secera; a distruge, a omorî, a nimici, a suprima, a masacra.  
 
Dedicaţie
Dedicaţie, substantiv feminin
Sinonime: închinare, omagiu, consacrare.  
 
Dobitoc
Dobitoc, substantiv neutru
Sinonime: animal, vită; om prost, tâmpit, om fără socoteală, nătâng.  
 
Domn
Domn, substantiv masculin
Sinonime: stăpân, posesor, jupân; domnitor, voievod, prinţ, rege, monarh; om bogat, aristocrat, nobil; (Domnul) Dumnezeu, Isus Hristos; cucon, (învechit şi familiar) musiu, (grecism învechit) chir, (italienism învechit) signor; bărbat, orăşean, soţ, târgoveţ.  
 
Dovedi
Dovedi, verb
Sinonime: a demonstra, a atesta, a proba; a (se) arăta, a manifesta, a vădi; a învinge, a birui, a răpune, a întrece; a prididi, a răzbi, a isprăvi, a mântui; a confirma, a argumenta, a întări, a susţine; a asasina, a bate, a încheia, a înfrânge, a omorî, a sfârşi, a suprima, a termina, a ucide.  
 
Elipsă
Elipsă, substantiv feminin
Sinonime: omitere, omisiune, lipsă, neglijare, uitare, absență; oval, orbită, tur.  
 
Enciclopedic (enciclopedică)
Enciclopedic (enciclopedică), adjectiv
Sinonime: atotcunoscător, atotștiutor, complex, cuprinzător, enciclopedist, omniscient, vast, (învechit) enchiclopedicesc; (variante învechite) enchiclopedic, enciclopidic, enghiclopedic.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS
...
Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar