Elimina, verb
Sinonime:
a îndepărta, a înlătura, a exclude, a da afară, a elida, a scoate, a da la o parte, a evacua, a expulza, a distanța; a suprima, a şterge, a anula, a curăţa.
Eliminăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
eliminare, eliminație.
Eliminare, substantiv
Sinonime:
abandon, aboliție, anulare, curăţare, eradicație, infirmare, invalidare, lacună, lichidare, resciziune, reziliere, revocație, suprimare, evacuare, excludere, înlăturare, torpilare.
Eliminat, adjectiv
Sinonime:
anulat, exclus, expulzat, respins, rejectat.
Eliminațiune, substantiv
Sinonime:
(învechit) aneantizare, anulare, carnagiu, carnaj, curățare, descalificare, destrucție, destrucțiune, distrugere, eliminare, eliminație, evacuare, evacuație, evacuațiune, evicție, evicțiune, evingere, excludere, excluziune, excomunicare, excomunicație, excomunicațiune, excreție, excrețiune, exmatriculare, expulsie, expulsiune, exterminare, exterminație, exterminațiune, genocid, îndepărtare, înlăturare, lichidare, lichidație, lichidațiune, nimicire, radiațiune, radiere, rescisiune, rescizie, resciziune, revocare, revocație, revocațiune, reziliare, reziliere, supresiune, suprimare, ștergere.
Eliminator, adjectiv
Sinonime:
discriminant, eliminatoriu, (învechit) suprimător. Eliminator, substantiv
Sinonime:
supresor, (învechit) suprimător; (fizică) filtru.
Eliminatoriu (eliminatorie), adjectiv
Sinonime:
eliminator; care atrage eliminarea.
Abate, verb Sinonime:
a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida. Abate, substantiv
Sinonime:
(biserică) prior; stareţ, egumen.
Cerne, verb Sinonime:
a alege, a discerne, a despărţi, a elimina; a ploua mărunt, a bura, a burniţa, a ţârâi.
Curăţa, verb
Sinonime:
a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.
Debarca, verb Sinonime:
a acosta, a coborî, a descinde; (familiar) a da afară, a înlătura, a da jos (pe cineva), a elimina.
Deșerta, verb
Sinonime:
a goli, a scoate, a elimina, a descărca.
Elida, verb Sinonime:
a elimina.
Eliziune, substantiv feminin Sinonime:
suprimare, înlăturare, eliminare, lăsare afară, îndepărtare.
Emana, verb
Sinonime:
a degaja, a exala, a împrăştia, a emite, a elimina (gaz, vapori); a proveni, a veni de la (ceva), a se trage, a izvorî, a răspândi, a scoate, (învechit) a răsfuga, a slobozi.
Evacua, verb Sinonime:
a goli, a elimina, a scoate, a îndepărta, a înlătura, a da afară, a exclude, a elibera.
Excepta, verb Sinonime:
a nu cuprinde, a exclude, a elimina, a înlătura, a lăsa deoparte, a neglija.
Exclude, verb Sinonime:
a înlătura, a elimina, a îndepărta, a da afară, a scoate, a da la o parte.
Exclus (exclusă), adjectiv Sinonime:
înlăturat, eliminat, îndepărtat, scos, dat afară; (adverb) imposibil, nicidecum.
Îndepărta, verb Sinonime:
a înlătura, a concedia, a elimina, a da deoparte; a se abate, a o lua razna.
Înlătura, verb Sinonime:
a da în lături, a da la o parte, a îndepărta, a scoate, a elimina, a alunga, a evita, a lepăda.
Purga, verb
Sinonime:
a curăța, a depura, a elimina, a epura, a executa, a expurga, a purifica.
Purifica, verb Sinonime:
a curăţa, a primeni; a îndepărta, a elimina.
Scoate, verb Sinonime:
a extrage, a elimina, a smulge, a extirpa; a da afară, a izgoni, a alunga, a goni, a destitui; a scăpa, a salva, a elibera, a degaja, a lăsa liber; a se dezbrăca, a se descălţa; a dobândi, a obţine, a câştiga; a tipări, a edita, a publica, a da la iveală; a crea, a elabora, a inventa, a da naştere, a produce.
Suprima, verb Sinonime:
a înlătura, a elimina, a anula, a desfiinţa; a omorî, a extermina, a lichida.
Şterge, verb Sinonime:
a curăţa, a înlătura, a răzui, a rade, a face să dispară, a elimina; (figurat) a anula, a suprima, a radia, a desfiinţa; a fugi, a spăla putina, a o întinde.
Tăia, verb Sinonime:
a despărţi, a separa, a împărţi; a despica; a suprima, a scoate, a elimina; a brăzda, a tatua, a vărga; a săpa, a sculpta; (figurat) a croi; a străbate, a traversa, a trece; (reflexiv) a se întretăia; (reflexiv) a se destrăma, a se rupe; (reflexiv) a se coagula, a se brânzi; (tranzitiv şi reflexiv) a (se) spinteca, a se omorî, a se ucide; a tunde, a micşora, a reteza, a scurta.
Vărsa, verb Sinonime:
a împrăştia, a risipi, a arunca; a da afară, a elimina, a vomita; a revărsa; a răspândi; a plăti, a achita, a depune.
Vărsătură, substantiv feminin
Sinonime:
eliminare, vomare, vomă, vomătură, vomitare, (popular) borâtură; (învechit și regional) vărsare; (învechit) pantă; (învechit) turnare (a unui metal); (regional; la plural) mușuroaie (de cârtiță).
Eradica, verb
Sinonime:
a suprima, a elimina; a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; a stârpi, a desființa, a extirpa.
Anulare, substantiv
Sinonime:
abrogare; nulitate relativă; reziliere; contramandare; desfiinţare, (figurat) ridicare, demitere; infirmare; eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, suprimare, ştergere, tăiere, ştersătură, tăietură.
Anulat, adjectiv
Sinonime:
abrogat; reziliat; contramandat; eliminat, înlăturat, scos, suprimat, şters, tăiat.
Suprimat, adjectiv
Sinonime:
anulat, abrogat, abolit, interzis, suspendat, șters; omorât, eliminat, înlăturat, lichidat, desființat.
Ejacula, verb
Sinonime:
a elimina sperma, a (se) termina, a varia.
Curăţare, substantiv
Sinonime:
eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, ştergere; (tehnică) purificare, (rar) purificaţie.
Delătura, verb
Sinonime:
a elimina, a înlătura, a scoate, a suprima.
Ablație, substantiv
Sinonime:
ablațiune, extirpare, eliminare, scoatere, tăiere.
Discriminant, adjectiv
Sinonime:
discriminatoriu, eliminator; (cu rol de substantiv) (matematică) realizant.
Eradicație, substantiv
Sinonime:
eradicare, eliminare, dezrădăcinare, extirpație, extirpare, supresiune, suprimare.
Evacuare, substantiv
Sinonime:
evacuație, eliberare, golire, liberare, părăsire, eliminare.
Excludere, substantiv
Sinonime:
anatemă, dare afară, eliminare, excluziune, interzicere, îndepărtare, înlăturare, respingere, scoatere; (variante învechite) eschidere, eschiudere, escludere.
Excluziune, substantiv
Sinonime:
eliminare, esclusiune, exclusie, exclusiune, excomunicare, expulsiune, expulsie, interdicţie, interzicere, prohibire, prohibiţie, marginalizare, ostracism, ostracizare, rejecție, relegație, revocație.
Expectora, verb
Sinonime:
a elimina prin tuse, a scuipa, a eructa.
Expulzat, adjectiv
Sinonime:
relegat, proscris; eliminat.
Destrucție, substantiv
Sinonime:
aneantizare, autodistrugere, carnagiu, cataclism, coroziune, degradație, demantelare, demoliție, destrucțiune, dezagregație, dezintegrare, devastare, disoluție, dispariție, eliminare, extincțiune, exterminație, incinerație, masacru, pulverizație, ravagiu, ruinare, supresiune.
Purgament, substantiv
Sinonime:
laxativ, purgativ; curățare, eliminare.
Expurga, verb
Sinonime:
a curăța, a elimina, a înlătura, a radia, a rectifica, a retrage, a scoate, a suprima, a șterge, a tăia.
Rejet, substantiv
Sinonime:
abandon, ejecție, eliminare, evacuație, excluziune, inacceptare, neacceptare, recuzație, refuz, repudiere, respingere, veto; (geologie) denivelare (produsă de o falie); (procedeu de versificație) enjambement, ingambament.
Ejecta, verb
Sinonime:
a arunca, a da afară, a ejacula, a elimina, a evacua, a expulza, a face să iasă, a lansa, a proiecta.
Expulsie, substantiv
Sinonime:
defecație, delivrență, destituție, ejectare, ejecție, eliminare, emisie, epurație, eructație, evacuație, evicțiune, excluziune, excomunicare, excreție, exil, expatriere, expectorație, expulsiune, îndepărtare, licențiere, micțiune, ostracism, proscripție, puniție, radiere, rejet, relegație, revocare, vomisment.
Invalidabil, adjectiv
Sinonime:
abrogabil, anulabil, contramandabil, desfiinţabil, eliminabil, infirmabil, revocabil, reziliabil.
Excrețiune, substantiv
Sinonime:
defecație, eliminare, evacuație, excrement, excreție, expectorație, expulsie, perspirație, rejet, salivație, salivă, scuipat, secreție, sudoare, transpirație, vomisment.
Destrucțiune, substantiv
Sinonime:
aboliție, aneantizare, anihilare, autodistrugere, carnaj, cataclism, demantelare, demoliție, destrucție, devastare, devastație, devastațiune, dezagregație, dezintegrație, disoluție, dispariție, distrugere, eliminare, eliminațiune, exterminație, extincțiune, genocid, lacerare, lichidare, lichidațiune, masacru, nimicire, pogrom, pulverizare, ravaj, supresiune, suprimare.
Exmatriculare, substantiv
Sinonime:
eliminare, excludere, ștergere (din matricolă).
Exmatricula, verb
Sinonime:
(despre elevi, studenți) a elimina, a exclude.
Înlăturare, substantiv
Sinonime:
anulare, aplanare, curățare, eliminare, evitare, excludere, împiedicare, îndepărtare, ocolire, preîntâmpinare, prevenire, ridicare, ridicat, scoatere, suprimare, ștergere, tăiere, (figurat) răsturnare, (figurat) scuturare, (rar) pacificare, (rar) prevenție.
Cancelație, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, eliminare, revocare, (învechit) abolițiune.
