Elimina, verb
Sinonime: a îndepărta, a înlătura, a exclude, a da afară, a elida, a scoate, a da la o parte, a evacua, a expulza, a distanța; a suprima, a şterge, a anula, a curăţa.  Eliminăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: eliminare, eliminație.  Eliminare, substantiv
Sinonime: abandon, aboliție, anulare, curăţare, eradicație, infirmare, invalidare, lacună, lichidare, resciziune, reziliere, revocație, suprimare, evacuare, excludere, înlăturare, torpilare.  Eliminat, adjectiv
Sinonime: anulat, exclus, expulzat, respins, rejectat.  Eliminațiune, substantiv
Sinonime: (învechit) aneantizare, anulare, carnagiu, carnaj, curățare, descalificare, destrucție, destrucțiune, distrugere, eliminare, eliminație, evacuare, evacuație, evacuațiune, evicție, evicțiune, evingere, excludere, excluziune, excomunicare, excomunicație, excomunicațiune, excreție, excrețiune, exmatriculare, expulsie, expulsiune, exterminare, exterminație, exterminațiune, genocid, îndepărtare, înlăturare, lichidare, lichidație, lichidațiune, nimicire, radiațiune, radiere, rescisiune, rescizie, resciziune, revocare, revocație, revocațiune, reziliare, reziliere, supresiune, suprimare, ștergere.  Eliminator, adjectiv
Sinonime: discriminant, eliminatoriu, (învechit) suprimător.

Eliminator, substantiv
Sinonime: supresor, (învechit) suprimător; (fizică) filtru.  Eliminatoriu (eliminatorie), adjectiv
Sinonime: eliminator; care atrage eliminarea.  

---

Abate, verb
Sinonime: a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida.

Abate, substantiv
Sinonime: (biserică) prior; stareţ, egumen.  Cerne, verb
Sinonime: a alege, a discerne, a despărţi, a elimina; a ploua mărunt, a bura, a burniţa, a ţârâi.  Curăţa, verb
Sinonime: a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.  Debarca, verb
Sinonime: a acosta, a coborî, a descinde; (familiar) a da afară, a înlătura, a da jos (pe cineva), a elimina.  Deșerta, verb
Sinonime: a goli, a scoate, a elimina, a descărca.  Elida, verb
Sinonime: a elimina.  Eliziune, substantiv feminin
Sinonime: suprimare, înlăturare, eliminare, lăsare afară, îndepărtare.  Emana, verb
Sinonime: a degaja, a exala, a împrăştia, a emite, a elimina (gaz, vapori); a proveni, a veni de la (ceva), a se trage, a izvorî, a răspândi, a scoate, (învechit) a răsfuga, a slobozi.  Evacua, verb
Sinonime: a goli, a elimina, a scoate, a îndepărta, a înlătura, a da afară, a exclude, a elibera.  Excepta, verb
Sinonime: a nu cuprinde, a exclude, a elimina, a înlătura, a lăsa deoparte, a neglija.  Exclude, verb
Sinonime: a înlătura, a elimina, a îndepărta, a da afară, a scoate, a da la o parte.  Exclus (exclusă), adjectiv
Sinonime: înlăturat, eliminat, îndepărtat, scos, dat afară; (adverb) imposibil, nicidecum.  Îndepărta, verb
Sinonime: a înlătura, a concedia, a elimina, a da deoparte; a se abate, a o lua razna.  Înlătura, verb
Sinonime: a da în lături, a da la o parte, a îndepărta, a scoate, a elimina, a alunga, a evita, a lepăda.  Purga, verb
Sinonime: a curăța, a depura, a elimina, a epura, a executa, a expurga, a purifica.  Purifica, verb
Sinonime: a curăţa, a primeni; a îndepărta, a elimina.  Scoate, verb
Sinonime: a extrage, a elimina, a smulge, a extirpa; a da afară, a izgoni, a alunga, a goni, a destitui; a scăpa, a salva, a elibera, a degaja, a lăsa liber; a se dezbrăca, a se descălţa; a dobândi, a obţine, a câştiga; a tipări, a edita, a publica, a da la iveală; a crea, a elabora, a inventa, a da naştere, a produce.  Suprima, verb
Sinonime: a înlătura, a elimina, a anula, a desfiinţa; a omorî, a extermina, a lichida.  Şterge, verb
Sinonime: a curăţa, a înlătura, a răzui, a rade, a face să dispară, a elimina; (figurat) a anula, a suprima, a radia, a desfiinţa; a fugi, a spăla putina, a o întinde.  Tăia, verb
Sinonime: a despărţi, a separa, a împărţi; a despica; a suprima, a scoate, a elimina; a brăzda, a tatua, a vărga; a săpa, a sculpta; (figurat) a croi; a străbate, a traversa, a trece; (reflexiv) a se întretăia; (reflexiv) a se destrăma, a se rupe; (reflexiv) a se coagula, a se brânzi; (tranzitiv şi reflexiv) a (se) spinteca, a se omorî, a se ucide; a tunde, a micşora, a reteza, a scurta.  Vărsa, verb
Sinonime: a împrăştia, a risipi, a arunca; a da afară, a elimina, a vomita; a revărsa; a răspândi; a plăti, a achita, a depune.  Vărsătură, substantiv feminin
Sinonime: eliminare, vomare, vomă, vomătură, vomitare, (popular) borâtură; (învechit și regional) vărsare; (învechit) pantă; (învechit) turnare (a unui metal); (regional; la plural) mușuroaie (de cârtiță).  Eradica, verb
Sinonime: a suprima, a elimina; a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; a stârpi, a desființa, a extirpa.  Anulare, substantiv
Sinonime: abrogare; nulitate relativă; reziliere; contramandare; desfiinţare, (figurat) ridicare, demitere; infirmare; eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, suprimare, ştergere, tăiere, ştersătură, tăietură.  Anulat, adjectiv
Sinonime: abrogat; reziliat; contramandat; eliminat, înlăturat, scos, suprimat, şters, tăiat.  Suprimat, adjectiv
Sinonime: anulat, abrogat, abolit, interzis, suspendat, șters; omorât, eliminat, înlăturat, lichidat, desființat.  Ejacula, verb
Sinonime: a elimina sperma, a (se) termina, a varia.  Curăţare, substantiv
Sinonime: eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, ştergere; (tehnică) purificare, (rar) purificaţie.  Delătura, verb
Sinonime: a elimina, a înlătura, a scoate, a suprima.  Ablație, substantiv
Sinonime: ablațiune, extirpare, eliminare, scoatere, tăiere.  Discriminant, adjectiv
Sinonime: discriminatoriu, eliminator; (cu rol de substantiv) (matematică) realizant.  Eradicație, substantiv
Sinonime: eradicare, eliminare, dezrădăcinare, extirpație, extirpare, supresiune, suprimare.  Evacuare, substantiv
Sinonime: evacuație, eliberare, golire, liberare, părăsire, eliminare.  Excludere, substantiv
Sinonime: anatemă, dare afară, eliminare, excluziune, interzicere, îndepărtare, înlăturare, respingere, scoatere; (variante învechite) eschidere, eschiudere, escludere.  Excluziune, substantiv
Sinonime: eliminare, esclusiune, exclusie, exclusiune, excomunicare, expulsiune, expulsie, interdicţie, interzicere, prohibire, prohibiţie, marginalizare, ostracism, ostracizare, rejecție, relegație, revocație.  Expectora, verb
Sinonime: a elimina prin tuse, a scuipa, a eructa.  Expulzat, adjectiv
Sinonime: relegat, proscris; eliminat.  Destrucție, substantiv
Sinonime: aneantizare, autodistrugere, carnagiu, cataclism, coroziune, degradație, demantelare, demoliție, destrucțiune, dezagregație, dezintegrare, devastare, disoluție, dispariție, eliminare, extincțiune, exterminație, incinerație, masacru, pulverizație, ravagiu, ruinare, supresiune.  Purgament, substantiv
Sinonime: laxativ, purgativ; curățare, eliminare.  Expurga, verb
Sinonime: a curăța, a elimina, a înlătura, a radia, a rectifica, a retrage, a scoate, a suprima, a șterge, a tăia.  Rejet, substantiv
Sinonime: abandon, ejecție, eliminare, evacuație, excluziune, inacceptare, neacceptare, recuzație, refuz, repudiere, respingere, veto; (geologie) denivelare (produsă de o falie); (procedeu de versificație) enjambement, ingambament.  Ejecta, verb
Sinonime: a arunca, a da afară, a ejacula, a elimina, a evacua, a expulza, a face să iasă, a lansa, a proiecta.  Expulsie, substantiv
Sinonime: defecație, delivrență, destituție, ejectare, ejecție, eliminare, emisie, epurație, eructație, evacuație, evicțiune, excluziune, excomunicare, excreție, exil, expatriere, expectorație, expulsiune, îndepărtare, licențiere, micțiune, ostracism, proscripție, puniție, radiere, rejet, relegație, revocare, vomisment.  Invalidabil, adjectiv
Sinonime: abrogabil, anulabil, contramandabil, desfiinţabil, eliminabil, infirmabil, revocabil, reziliabil.  Excrețiune, substantiv
Sinonime: defecație, eliminare, evacuație, excrement, excreție, expectorație, expulsie, perspirație, rejet, salivație, salivă, scuipat, secreție, sudoare, transpirație, vomisment.  Desica, verb
Sinonime: a elimina apa dintr-un corp, a mumifica, a usca.  Destrucțiune, substantiv
Sinonime: aboliție, aneantizare, anihilare, autodistrugere, carnaj, cataclism, demantelare, demoliție, destrucție, devastare, devastație, devastațiune, dezagregație, dezintegrație, disoluție, dispariție, distrugere, eliminare, eliminațiune, exterminație, extincțiune, genocid, lacerare, lichidare, lichidațiune, masacru, nimicire, pogrom, pulverizare, ravaj, supresiune, suprimare.  Exmatriculare, substantiv
Sinonime: eliminare, excludere, ștergere (din matricolă).  Exmatricula, verb
Sinonime: (despre elevi, studenți) a elimina, a exclude.  Înlăturare, substantiv
Sinonime: anulare, aplanare, curățare, eliminare, evitare, excludere, împiedicare, îndepărtare, ocolire, preîntâmpinare, prevenire, ridicare, ridicat, scoatere, suprimare, ștergere, tăiere, (figurat) răsturnare, (figurat) scuturare, (rar) pacificare, (rar) prevenție.