Fugă
Fugă, substantiv feminin
Sinonime: alergare, alergătură, dezertare, evadare, goană, refugiu, repezeală, repezitură, scăpare, viteză, (Bucovina) scopcă, (figurat) zbor, (învechit) repeziş.

Fuga, adverb
Sinonime: curând, iute, în grabă, într-un ritm rapid, repede.  
 
Fugace
Fugace, adjectiv
Sinonime: bref, efemer, fugitiv, momentan, pasager, trecător.  
 
Fugaci
Fugaci, adjectiv
Sinonime: bun de fugă, de scurtă durată, fugar, fugitiv, trecător.

Fugaci, substantiv
Sinonime: cal, ciurlan, salcicorn, săricică.  
 
Fugacitate
Fugacitate, substantiv
Sinonime: brevitate, evanescență, fugă, fugitivitate, instantaneitate.  
 
Fugar
Fugar, substantiv
Sinonime: dezertor, evadat, fugit, refugiat; fugău; cal.  
 
Fugar (fugară)
Fugar (fugară), adjectiv
Sinonime: fugitiv, trecător, efemer, în trecere; dezertor, evadat, fugit.  
 
Fugăreală
Fugăreală, substantiv
Sinonime: fugărire, fugărit, urmărire.  
 
Fugări
Fugări, verb
Sinonime: a alerga, a goni, a hăitui, a pune pe fugă, a urmări, (rar) a prigoni, (învechit şi regional) a pripi, (prin Transilvania) a păfuga, a poteri.  
 
Fugărire
Fugărire, substantiv
Sinonime: hăituială, hăituire, urmărire.  
 
Fugărit
Fugărit, adjectiv
Sinonime: alergat, alungat, gonit, hăituit, iepurit, izgonit, pus pe fugă, (regional) budușluit, (regional) păfugat.

Fugărit, substantiv
Sinonime: alungare, alungătură, fugăreală, fugărire, gonire, hăituială, hăituire, izgonire, urmărire.  
 
Fugător
Fugător, adjectiv
Sinonime: fugar, fugitiv, trecător.  
 
Fugău
Fugău, substantiv
Sinonime: (entomologie) (Muntenia) goangă, (Bucovina) gonaci, goniţar; (ornitologie) (regional) fugar; (ornitologie) potârniche.  
 

Alergătură
Alergătură, substantiv feminin
Sinonime: alergare, zor, goană, fugă, deplasare.  
 
Alunga
Alunga, verb
Sinonime: a izgoni, a goni, a fugări, a pune pe fugă, a îndepărta, a înlătura, a expulza, a trimite departe, a surghiuni.  
 
Băjenar
Băjenar, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: fugar, pribeag, refugiat, fugit, evadat; emigrant, înstrăinat.  
 
Băjenie
Băjenie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: bejenie, fugă, pribegie, refugiere, băjenărie; emigrare, înstrăinare; (la plural) şiruri, coloane, cârduri, rânduri-rânduri.  
 
Cavalcadă
Cavalcadă, substantiv feminin
Sinonime: călărire, goană, fugă, alergare de cai.  
 
Chiul
Chiul, substantiv neutru
Sinonime: fugă (de muncă sau de școală), absenţă, sustragere, lenevire, tragere pe sfoară, înşelătorie.  
 
Curând
Curând, adverb
Sinonime: îndată, numaidecât, peste puţin timp, degrabă, repede, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, neîntârziat, rapid, (rar) tudila, momentan, (învechit şi regional) nepristan, numai, (regional) mintenaş, minteni, (învechit) peşin, techer-mecher.  
 
Degrabă
Degrabă, adverb
Sinonime: repede, iute, imediat, îndată, la repezeală; curând, devreme, numaidecât, fuga, grabnic, neîntârziat, rapid, timpuriu.  
 
Evaziune
Evaziune, substantiv feminin
Sinonime: evadare, fugă, scăpare, dezertare.  
 
Frunzări
Frunzări, verb
Sinonime: a răsfoi, a citi în fugă, a citi superficial, a cerceta sumar, a foileta; a legumi, a ciuguli.  
 
Fugi
Fugi, verb
Sinonime: a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins.

Fugi, interjecție
Sinonime: pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând fie așa!  
 
Fugitiv (fugitivă)
Fugitiv (fugitivă), adjectiv
Sinonime: de suprafaţă, efemer, fugar, fugarnic, în trecere, neaprofundat, nestatornic, pe deasupra, rapid, repede, sumar, superficial, trecător, (livresc) fugaci, (învechit) fugător.  
 
Galop
Galop, substantiv neutru
Sinonime: alergare, alură, canter, fugă, galopadă, goană, (Bucovina) scopcă, trap, trot.  
 
Goană
Goană, substantiv feminin
Sinonime: alergătură, cursă, fugă, haită, hăituire, vânătoare, viteză, (figurat) zbor; montă; prigoană, persecuție.  
 
Goangă
Goangă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: fugău, gândac, gânganie, gâză, hexapod, insectă.  
 
Gonaci
Gonaci, substantiv masculin
Sinonime: cercetaş, fugău, gonaş, hăitaş.  
 
Goni
Goni, verb
Sinonime: a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.  
 
Hăitui
Hăitui, verb
Sinonime: a alunga, a fugări, a goni, a prigoni cu insistență, a scorni, a stârni, a urmări, a zogoni, (popular) a zgorni.  
 
Hăituială
Hăituială, substantiv feminin
Sinonime: bătaie, fugărire, goană, hăituire, urmărire.  
 
Iureş
Iureş, substantiv neutru
Sinonime: asalt, năvală, atac; fugă, goană, cavalcadă.  
 
Înfrânt (înfrântă)
Înfrânt (înfrântă), adjectiv
Sinonime: învins, biruit, copleşit, pus pe fugă, risipit, răpus, doborât.  
 
Parcurge
Parcurge, verb
Sinonime: a străbate, a trece, a cutreiera, a merge; a răsfoi, a examina, a citi în fugă.  
 
Pribeag (pribeagă)
Pribeag (pribeagă), adjectiv
Sinonime: rătăcitor, hoinar, vagabond; refugiat, fugar, exilat, emigrant; singur, izolat, răzleţ.  
 
Pribegie
Pribegie, substantiv feminin
Sinonime: emigrare, emigraţie, exil, exilare, expatriere, fugă, hoinăreală, pribegire, proscriere, proscripție, rătăcire, refugiu, surghiun, surghiunire, vagabondaj, vagabondare, (învechit) băjenărie, (învechit) băjenărit, (învechit) băjenie, (învechit) băjenire, (învechit) băjenit, (învechit) haiducie, (învechit) înstrăinare, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie, (regional) pribăgie.  
 
Prigoni
Prigoni, verb
Sinonime: a oprima, a persecuta, a apăsa, a izgoni, a urmări, a fugări; a obseda, a chinui, a roade, a consuma.  
 
Refugiu
Refugiu, substantiv neutru
Sinonime: adăpost, fugă, retragere; (figurat) consolare, alinare, mângâiere, împăcare.  
 
Repezeală
Repezeală, substantiv feminin
Sinonime: iuţeală, grabă; repeziciune; (figurat) goană, fugă.  
 
Respinge
Respinge, verb
Sinonime: a refuza, a nu primi, a nu admite, a nu accepta, a dezaproba, a repudia, a nu recunoaşte, a nu consimţi, a nu voi, a nu fi de acord; a pune pe fugă, a risipi, a bate, a înfrânge.  
 
Risipi
Risipi, verb
Sinonime: a împrăştia, a se răspândi, a spulbera, a irosi, a părădui, a degrada, a arunca, a cheltui; a pune pe fugă, a respinge, a înfrânge; a pieri, a dispărea, a se spulbera, a se nărui, a surpa, a distruge, a ruina, a prăbuşi, a nimici.  
 
Sparge
Sparge, verb
Sinonime: a crăpa, a sfărâma, a rupe, a ciobi, a plesni, a găuri; a despica, a tăia, a distruge, a nărui, a nimici; a jefui, a fura, a prăda; (figurat) a se termina, a se sfârşi, a se încheia, a se stinge; (figurat, învechit) a birui, a înfrânge, a zdrobi, a pune pe fugă, a împrăştia, a goni.  
 
Spârcui
Spârcui, verb (învechit)
Sinonime: a sfâşia, a sfârteca, a ciopârţi, a zdrobi; a distruge, a nimici, a risipi, a împrăştia, a pune pe fugă, a face praf.  
 
Transfug
Transfug, substantiv masculin
Sinonime: dezertor, emigrant, exilat, expatriat, fugar, fugit, renegat, trădător.  
 
Tuli
Tuli, verb
Sinonime: a fugi, a o rupe la fugă, a o întinde, a spăla putina, a-şi pune picioarele la spinare, a da bir cu fugiţii, a o paşli, a o lua la sănătoasa.  
 
Urmărire
Urmărire, substantiv feminin
Sinonime: goană, alergare, fugărire; supraveghere, control, pândire, spionare.  
 
Venetic
Venetic, substantiv (și adjectiv)
Sinonime: fugarnic, intrus, liftă, peregrin, pribeag, pripășit, străin, (Banat) lăturinț, (învechit și regional) tăișpin, (învechit) curbet, (învechit) haimana, (învechit) iabangiu, (învechit) nemernic, (învechit) nimerit, (învechit) prișleț, (învechit) proidit, (învechit) stranic, (învechit) străinic, (învechit) venețian, (învechit) venitură, (Oltenia) limboată, (prin Banat) avenitură, (regional) agest, (regional) avaniță, (regional) bengulaș, (regional) bulbac, (regional) ciorofoi, (regional) ciorofor, (regional) leopârdac, (regional) leopotaie, (regional) rahotă, (regional) vinitură, (Transilvania) proditură; (variante) (învechit și regional) venitic, (învechit și regional) vinetic, (regional) vânătic, (regional) vinitic.  
 
Zbor
Zbor, substantiv neutru
Sinonime: înălţare, plutire; viteză, goană, fugă; avânt, elan.  
 
Alergare
Alergare, substantiv
Sinonime: alergătură, alungare, cavalcadă, cursă, footing, fugă, galopadă, galopare, goană, jogging, omnium, peregrinare, semifond, sprint, steeple-chase, turf, umblătură, umblet, urmărire, (Banat) prepurtare, (Bucovina) scopcă, (învechit și figurat) osteneală, (învechit) apelare, (învechit) curs, (învechit) repeziș, (învechit) repezitură, (prin Transilvania) ștrapă, (regional) încurare, (regional) ștrapaț; (loc de alergare) hipodrom.  
 
Buduşlui
Buduşlui, verb (regional)
Sinonime: a alunga, a fugări, a hoinări, a pribegi, a vagabonda; a vărui prost.  
 
Ciurlan
Ciurlan, substantiv
Sinonime: (botanică) salcicorn, săricică, (rar) salsolă, (regional) burcum, ciulin, curai, fugaci, parpalac, pochitnic, rostogol, sărigea, tartan, tărfălog, tăvălug, târtan, vălătuc, vătălan, iarba-porcului, iarbă-sărată.  
 
Defecţiune
Defecţiune, substantiv
Sinonime: defect, defectare, deranjament, dereglare, (livresc) disfuncţionalitate; abandon, apostazie, dezertare, dezerțiune, fugă de la datorie; (variantă) defecție.  
 
Dezertare
Dezertare, substantiv
Sinonime: abandon, apostazie, defecțiune, insumisiune, trădare; (termen militar) fugă la inamic, (învechit) dezerţiune.  
 
Dezertor
Dezertor, substantiv
Sinonime: apostat, fugar, (rar) fugit, laș, renegat, transfug, trădător.  
 
Evadare
Evadare, substantiv
Sinonime: fugă, (rar) evaziune, scăpare.  
 
Evanescent
Evanescent, adjectiv
Sinonime: fugace, fugitiv.  
 
Evadat
Evadat, substantiv
Sinonime: fugit, fugar.  
 
Expatriere
Expatriere, substantiv
Sinonime: deportare, emigrare, emigrație, exilare, exod, expulsiune, expulsie, fugă, transplantație.  
 
Fugit
Fugit, substantiv
Sinonime: dezertor, evadat, fugar.  
 
Scopcă
Scopcă, substantiv
Sinonime: alergare, alergătură, fugă, galop, goană.  
 
Goniţar
Goniţar, substantiv
Sinonime: (entomologie) fugău.  
 
Hăituire
Hăituire, substantiv
Sinonime: bătaie, fugărire, goană, gonire, hăituială, scornire, stârnire, (popular) zgornire.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar