Fugar, substantiv
Sinonime:
dezertor, evadat, fugit, refugiat; fugău; cal.
Fugar (fugară), adjectiv Sinonime:
fugitiv, trecător, efemer, în trecere; dezertor, evadat, fugit.
Fugăreală, substantiv
Sinonime:
fugărire, fugărit, urmărire.
Fugări, verb
Sinonime:
a alerga, a goni, a hăitui, a pune pe fugă, a urmări, (rar) a prigoni, (învechit şi regional) a pripi, (prin Transilvania) a păfuga, a poteri.
Fugărire, substantiv
Sinonime:
hăituială, hăituire, urmărire.
Fugărit, adjectiv
Sinonime:
alergat, alungat, gonit, hăituit, iepurit, izgonit, pus pe fugă, (regional) budușluit, (regional) păfugat. Fugărit, substantiv
Sinonime:
alungare, alungătură, fugăreală, fugărire, gonire, hăituială, hăituire, izgonire, urmărire.
Alunga, verb Sinonime:
a izgoni, a goni, a fugări, a pune pe fugă, a îndepărta, a înlătura, a expulza, a trimite departe, a surghiuni.
Băjenar, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
fugar, pribeag, refugiat, fugit, evadat; emigrant, înstrăinat.
Fugitiv (fugitivă), adjectiv
Sinonime:
de suprafaţă, efemer, fugar, fugarnic, în trecere, neaprofundat, nestatornic, pe deasupra, rapid, repede, sumar, superficial, trecător, (livresc) fugaci, (învechit) fugător.
Goni, verb
Sinonime:
a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.
Hăitui, verb
Sinonime:
a alunga, a fugări, a goni, a prigoni cu insistență, a scorni, a stârni, a urmări, a zogoni, (popular) a zgorni.
Hăituială, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, fugărire, goană, hăituire, urmărire.
Pribeag (pribeagă), adjectiv Sinonime:
rătăcitor, hoinar, vagabond; refugiat, fugar, exilat, emigrant; singur, izolat, răzleţ.
Prigoni, verb Sinonime:
a oprima, a persecuta, a apăsa, a izgoni, a urmări, a fugări; a obseda, a chinui, a roade, a consuma.
Transfug, substantiv masculin
Sinonime:
dezertor, emigrant, exilat, expatriat, fugar, fugit, renegat, trădător.
Urmărire, substantiv feminin Sinonime:
goană, alergare, fugărire; supraveghere, control, pândire, spionare.
Venetic, substantiv (și adjectiv)
Sinonime:
fugarnic, intrus, liftă, peregrin, pribeag, pripășit, străin, (Banat) lăturinț, (învechit și regional) tăișpin, (învechit) curbet, (învechit) haimana, (învechit) iabangiu, (învechit) nemernic, (învechit) nimerit, (învechit) prișleț, (învechit) proidit, (învechit) stranic, (învechit) străinic, (învechit) venețian, (învechit) venitură, (Oltenia) limboată, (prin Banat) avenitură, (regional) agest, (regional) avaniță, (regional) bengulaș, (regional) bulbac, (regional) ciorofoi, (regional) ciorofor, (regional) leopârdac, (regional) leopotaie, (regional) rahotă, (regional) vinitură, (Transilvania) proditură; (variante) (învechit și regional) venitic, (învechit și regional) vinetic, (regional) vânătic, (regional) vinitic.
Buduşlui, verb (regional)
Sinonime:
a alunga, a fugări, a hoinări, a pribegi, a vagabonda; a vărui prost.
Dezertor, substantiv
Sinonime:
apostat, fugar, (rar) fugit, laș, renegat, transfug, trădător.
Evadat, substantiv
Sinonime:
fugit, fugar.
Fugător, adjectiv
Sinonime:
fugar, fugitiv, trecător.
Fugaci, adjectiv
Sinonime:
bun de fugă, de scurtă durată, fugar, fugitiv, trecător. Fugaci, substantiv
Sinonime:
cal, ciurlan, salcicorn, săricică.
Fugău, substantiv
Sinonime:
(entomologie) (Muntenia) goangă, (Bucovina) gonaci, goniţar; (ornitologie) (regional) fugar; (ornitologie) potârniche.
Fugit, substantiv
Sinonime:
dezertor, evadat, fugar.
Hăituire, substantiv
Sinonime:
bătaie, fugărire, goană, gonire, hăituială, scornire, stârnire, (popular) zgornire.
Păfuga, verb
Sinonime:
a alunga, a depărta, a fugări, a goni, a hăitui, a izgoni, a îndepărta, a urmări, (variantă) a pefuga.
Mătrăşi, verb
Sinonime:
a alunga, a arunca, a asasina, a ascunde, a azvârli, a căra, a cheltui, a concedia, a da afară, a depărta, a distruge, a dosi, a face să nu mai existe, a fugări, a fugi, a goni, a irosi, a izgoni, a împrăștia, a îndepărta (în mod forțat și obraznic), a mistui, a muta, a nimici, a omorî, a pleca în grabă și fără voie, a prăpădi, a risipi, a scoate, a se căra, a se cărăbăni, a sili să plece, a suprima, a șterge de pe fața pământului, a transfera, a ucide, a zvârli.
Dudăi, verb (regional și învechit)
Sinonime:
a alerga, a dudui, a fugări. Dudăi, substantiv
Sinonime:
dudău.
Alungătură, substantiv
Sinonime:
eliminare, fugărire, gonire, îndepărtare, succedare, (regional) zogornire.
Izgonire, substantiv
Sinonime:
alungare, exilare, fugărire, gonire, izgonit, ostracizare, proscriere, relegare, relegație, surghiunire, (învechit) persecuție, (variantă) zgonire.
Izgonit, adjectiv
Sinonime:
alungat, demis, exilat, fugărit, gonit, îndepărtat, pribeag, proscris, surghiunit, (învechit și popular) oropsit, (învechit) persecutat, (livresc) relegat. Izgonit, substantiv
Sinonime:
alungare, alungat, exilare, exilat, fugărire, gonire, gonit, izgonire, îndepărtare, pribeag, proscris, surghiunit, (învechit) persecuție, (învechit) surghiun.
Iepurit, adjectiv
Sinonime:
fugărit, vânat. Iepurit, substantiv
Sinonime:
iepurire.
Înfugări, verb (regional)
Sinonime:
a alerga, a fugări.
Budușluit, adjectiv (regional)
Sinonime:
alungat, fugărit, văruit prost.
Hublăi, verb (regional)
Sinonime:
a fugări, a goni, (regional) a zogoni.
