-amuzie, sufix
Sinonime:
disonanță, surditate.
-ectomie, sufix
Sinonime:
ablațiune, excizie, extirpare, tăiere.
-fan (-fanie), sufix
Sinonime:
aparență, apariție, manifestare, revelație, strălucire, transparență.
-foreză, sufix
Sinonime:
deplasare, împrăștiere, migrație.
-pnee, sufix
Sinonime:
pneum-, pneumo-, respirație.
-şi, pronume reflexiv
Sinonime:
îşi.
@, simbol
Sinonime:
a comercial, A rond, coadă de maimuță.
A, prepoziție
Sinonime:
de câte, la. A, interjecție
Sinonime:
ah.
A (An), prefix
Sinonime:
fără, lipsit de, nu; lipsă de, absenţă de.
A cappella, locuțiune adverbială (adjectivală)
Sinonime:
(muzică) fără acompaniament instrumental.
A da otpustul, locuţiune
Sinonime:
a ucide.
A da stupai, locuțiune
Sinonime:
a mâna din urmă.
A face siluetă, locuţiune
Sinonime:
a deveni zvelt, a slăbi.
A fi gros la pungă, locuţiune
Sinonime:
a fi foarte bogat.
A fortiori, locuţiune
Sinonime:
cu atât mai mult, care se impune cu necesitate.
A giorno, locuțiune adverbială (italienism)
Sinonime:
(despre iluminat) ca ziua.
A posteriori, locuțiune adverbială
Sinonime:
bazat pe experiență, din experiență, (variantă) aposteriori.
A scoate la mezat, locuţiune
Sinonime:
a pune la licitație.
A umbla handralău, expresie
Sinonime:
a hoinări, a umbla de colo până colo fără nici o treabă.
A-și da otpustul, locuţiune
Sinonime:
a muri.
A-și lua valea, locuțiune
Sinonime:
a fugi, a pleca.
A-și pungi buzele, locuţiune
Sinonime:
a-și strânge și a-și țuguia buzele.
A-și pungi gura, locuţiune
Sinonime:
a-și strânge și a-și țuguia buzele.
A-vedeare, adverb (învechit)
Sinonime:
fățiș, (variantă) avedeare.
Ab intestat, locuțiune adverbială
Sinonime:
fără testament.
Ab origine, locuțiune
Sinonime:
de la început, de la obârşie, din capul locului.
Ab ovo, locuţiune
Sinonime:
de la obârşie, de la început.
Aba (abale), substantiv feminin
Sinonime:
dimie, postav, pănură, ţesătură groasă de lână; (popular) suman; (regional) saiac, zeghe.
Abac (abace), substantiv feminin
Sinonime:
abacă, diagramă, dispozitiv de calcul, nomogramă, numărătoare, tabel, (învechit) ambac.
Abaca, substantiv feminin
Sinonime:
cânepă de Manilla (Manila).
Abacterian, adjectiv
Sinonime:
antibacterian, aseptic, dezinfectat, sterilizat.
Abager, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
croitor, (învechit) abagiu.
Abagiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
(regional) abager, (învechit) pânzar.
Abagiubă, substantiv
Sinonime:
(botanică) lemn câinesc.
Abai, substantiv (învechit)
Sinonime:
cioltar, șabracă, valtrap.
Abajur-glob (abajururi-glob), substantiv neutru
Sinonime:
abajur în formă de glob.
Abaldă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
depozit, magazie.
Abaliena, verb (învechit)
Sinonime:
(dreptul roman) a aliena, a înstrăina.
Abalienare, substantiv
Sinonime:
(medicină) alienație.
Abalienațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
(dreptul roman) alienare, alienație, înstrăinare.
Abandon (abandonuri), substantiv neutru Sinonime:
abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.
Abandona, verb Sinonime:
a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.
Abandonare, substantiv
Sinonime:
abandon, desistare, părăsire, renunțare.
Abandonat, adjectiv
Sinonime:
delăsat, deșertat, fără familie, inutilizat, lăsat în paragină, nefrecventat, nepopulat, neterminat, părăsit, repudiat, uitat, vid, (învechit și popular) oropsit, (învechit și regional) năpustit. Abandonat, substantiv
Sinonime:
abandon, renunțare.
Abanos (abanoși), substantiv masculin
Sinonime:
eben.
Abataj (abataje), substantiv neutru
Sinonime:
abatere, doborâre, exterminare, imolație, sacrificare, tăiere; (minerit) havaj, havare, (prin Transilvania) ort; (marinărie) carenaj.
Abătătoare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
han (cu birt).
Abătător (abătătoare), adjectiv
Sinonime:
activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.
Abătătură, substantiv
Sinonime:
(învechit) gând ascuns, intenție netrebnică.
Abate, verb Sinonime:
a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida. Abate, substantiv
Sinonime:
(biserică) prior; stareţ, egumen.
