Renunţare, substantiv
Sinonime: abandon, abandonare, cedare, demisionare, dezertare, părăsire, (figurat) capitulare, (învechit) renunțiare, (învechit) repășire.  

---

Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  Abnegaţie, substantiv feminin
Sinonime: devotament, tragere de inimă, dăruire, altruism, sacrificiu, renunțare.  Devotament, substantiv neutru
Sinonime: abnegație, atașament, cinste, credință, dăruire, fidelitate, lealitate, renunţare, statornicie, (învechit și regional) priință, (învechit) devotare, (învechit) devotațiune, (învechit) devoțiune, (învechit) sadacat; (variante) (franțuzism învechit) devoiement, (franțuzism învechit) devuement.  Privațiune, substantiv feminin
Sinonime: abstinență, abținere, indigență, insuficiență, lipsă, mizerie, nevoie, privare, renunțare, sărăcie.  Pustnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abstinenţă, ascetism, asceză, claustrare, izolare, renunțare, schimnicie, sihăstrie, (figurat) singurătate, (rar) schimnicit, (variantă) pusnicie, (variantă) pustenecie.  Refuz, substantiv neutru
Sinonime: respingere, neprimire, neacceptare, negare, renunţare.  Abdicare (abdicări), substantiv feminin
Sinonime: cedare, renunțare, (învechit) abdicație, (învechit) prostire.  Abjurare (abjurări), substantiv feminin
Sinonime: abjurație, lepădare, renegare, renunțare publică la o idee (la o doctrină).  Capitulare, substantiv
Sinonime: (militărie) cedare, predare, (învechit) închinare; renunţare.  Cedare, substantiv
Sinonime: renunţare, (figurat) capitulare.  Demisie, substantiv
Sinonime: abandon, abdicare, renunțare; (învechit) paretisire, paretisis, prostire.  Fatalism, substantiv
Sinonime: cauzalitate, determinism, predestinare, predestinaţie; abandon, pasivitate, renunțare, resignație, resemnare.  Retractare, substantiv
Sinonime: abjurație, apostazie, confirmație, palinodie, renegare, renunțare.  Resignație, substantiv
Sinonime: abandon, abdicare, abjurare, demisie, fatalism, pasivitate, renunțare, resemnare, resignare, retractare, (variantă) resignațiune.  Capitulație, substantiv
Sinonime: abandonare, abdicare, armistiție, înfrângere, renunțare, (variantă) capitulațiune.  Apostazie, substantiv
Sinonime: abandon, abjurație, răzvrătire, renegare, renunțare, repudiere, retractare, revoltă, trădare, (variantă) apostasie.  Abstențiune, substantiv
Sinonime: abstenționism, abstinență, abținere, neutralitate, nonbeligeranță, nonintervenție, privațiune, renunțare.  Abnegațiune, substantiv
Sinonime: abnegare, abnegație, devotament (extrem), lepădare, renunțare, sacrificiu (voluntar).  Resemnare, substantiv
Sinonime: abandon, acceptare, împăcare (cu răul), renunțare, (învechit) resemnaţie, (învechit) resignare, (învechit) resignație.  Renegare, substantiv
Sinonime: abjurare, apostazie, contestare, dezavuare, dezmințire, erezie, herezie, lepădare, negare, negație, palinodie, renunțare, repudiere, respingere, retractare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, trădare, (învechit) rezignare, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.  Resemnaţie, substantiv
Sinonime: abnegație, detașare, dezinteresare, renunțare, resemnare, (învechit) resignare.  Repudiere, substantiv
Sinonime: abandon, despărțire, divorț, rejet, renegare, renunțare, respingere, ruptură.  Abdicație, substantiv (învechit)
Sinonime: abandon, abdicare, capitulare, demisie, desistare, renunțare, resignare, (variantă) abdicațiune.  Desistare, substantiv
Sinonime: abandon, abdicare, abținere, desistat, lăsare, renunțare, retragere, (variantă) dezistare.  Abandonare, substantiv
Sinonime: abandon, desistare, părăsire, renunțare.  Închinare, substantiv
Sinonime: acceptare, adorare, aplecare, aprobare, asfințit, capitulare, chefuire, consacrare, dedicare, dedicație, destinare, devotament, devotare, închinat, înclinare, ofertă, ofrandă, plecare, plecăciune, predare, prosternare, rugă, rugăciune, salutare, subjugare, supunere, toast, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) adăpostire, (învechit) închinăciune, (învechit) închinătură, (învechit) lăsare prin testament, (învechit) molitvă, (învechit) odihnă, (învechit) renunțare la o slujbă, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (rar) prosternație.  Descernire, substantiv (învechit)
Sinonime: renunțare la doliu.  Dezapropriație, substantiv (învechit)
Sinonime: abandon, renunțare, (figurat) depersonalizare, (variantă) dezapropriare, (variantă) dezapropiație.  Lepădare, substantiv
Sinonime: abjurare, aruncare, azvârlire, călugărire, descălțare, dezbrăcare, dezicere, lepădat, negare, nemenționare, părăsire, refuz, renegare, renunțare, rupere, zvârlire, (popular) avort, (popular) scuipat, (popular) vomă, (variantă) lăpădare.  Abandonat, adjectiv
Sinonime: delăsat, deșertat, fără familie, inutilizat, lăsat în paragină, nefrecventat, nepopulat, neterminat, părăsit, repudiat, uitat, vid, (învechit și popular) oropsit, (învechit și regional) năpustit.

Abandonat, substantiv
Sinonime: abandon, renunțare.