Urma, verb Sinonime:
a veni după, a succeda, a continua; a rezulta, a reieşi, a decurge, a se produce, a se desfăşura; a frecventa, a umbla la. Urmă, substantiv feminin Sinonime:
întipărire, reminiscenţă, rest, vestigii.
Urmare, substantiv feminin Sinonime:
consecinţă, concluzie, efect, rezultat, rod, repercusiune.
Urmări, verb Sinonime:
a supraveghea, a se ţine după (cineva), a spiona, a pândi; a studia, a controla, a examina; (figurat) a obseda, a însoţi.
Urmărire, substantiv feminin Sinonime:
goană, alergare, fugărire; supraveghere, control, pândire, spionare.
Urmăritor, substantiv
Sinonime:
abonat, discipol, (argou) filator, (învechit) următor.
Urmaş, substantiv masculin Sinonime:
descendent, moştenitor, succesor, continuator, odraslă.
Urmatic, substantiv (regional)
Sinonime:
mezin, prâslea.
Acompania, verb Sinonime:
a întovărăşi, a însoţi, a conduce, a escorta, a flanca, a urma, a ghida.
Adopta, verb Sinonime:
a înfia, a asimila, a îmbrățișa, a accepta, a-şi însuşi, a primi, a urma, a vota.
Adulmeca, verb
Sinonime:
a căuta să afle, a da de urmă, a descoperi, a mirosi, a observa, a simţi, a supraveghea, a umbla după, a urmări, (învechit) a adulma, (Muntenia și Oltenia) a mâșâi, (rar) a puncta, (regional) a adurmeca, (regional) a mușina, (regional) a mușlui, (regional) a ulma, (regional) a vetri.
Anodin (anodină), adjectiv
Sinonime:
banal, benign, fad, fără consecințe, fără importanță, fără urmări, indiferent, inofensiv, inoperant, insignifiant, insipid, neimportant, neînsemnat, nesemnificativ, șters, tern, venial.
Apoi, adverb Sinonime:
după aceea, pe urmă, afară de aceasta; totuşi, cu toate acestea, în definitiv; prin urmare, deci, atunci, în acest caz, aşa fiind.
Aşadar, adverb Sinonime:
deci, prin urmare, în concluzie, în consecinţă.
Brazdă, substantiv feminin Sinonime:
polog; răzor, arătură, (popular) brăzdătură; (figurat) urmă, dâră, făgaş, pârtie; zbârcitură, încreţitură, cută, îndoitură, crestătură; rid. Brăzda, verb Sinonime:
a ara, a face făgaş, a face brazde; a se zbârci, a se cuta, a se rida.
Călăuzi, verb Sinonime:
a conduce, a îndruma, a povăţui, a învăţa, a ghida; (reflexiv) a se lua (după ceva), a se orienta, a urma.
Căuta, verb Sinonime:
a umbla după ceva, a cerceta, a scotoci, a cotrobăi, a se interesa (de ceva), a urmări; (reflexiv) a avea trecere, a avea preţ, a avea valoare, a se cere; a purta de grijă, a se îngriji, a se ocupa, a se interesa; a băga de seamă, a observa; a-şi da silinţa, a se strădui, a încerca; a se uita, a privi, a urmări cu ochii.
Cicatrice, substantiv feminin Sinonime:
urmă, semn.
Codaş (codaşă), adjectiv Sinonime:
leneş, rămas în urmă.
Conforma, verb Sinonime:
a se pune de acord, a se potrivi, a se adapta; a se supune, a urma, a asculta.
Consecinţă, substantiv feminin
Sinonime:
urmare, rezultat, concluzie, efect, repercusiune, (învechit) urmă, (figurat) rod.
Consecutiv (consecutivă), adjectiv Sinonime:
succesiv, următor.
Considera, verb
Sinonime:
a (se) crede; a aprecia, a admira, a (se) socoti, a eticheta, a analiza, a contempla, a avea în vedere, a estima, a studia, a examina, a judeca, a cântări, a reflecta, a privi, a ține cont de, a venera, a chibzui, a găsi, a gândi, a opina, (popular) a chiti, a cugeta, (învechit) a cunoaşte, a număra; a (se) vedea; (rar) a proclama, (învechit) a prochema, a proclamarisi;
(figurat) a taxa; a se închipui, (popular) a se ţine; a cerceta, a investiga, a urmări.
Continuare, substantiv feminin
Sinonime:
continuație, continuitate, prelungire, prolongație, reluare, succesiune, urmare, (învechit) continuațiune.
Controla, verb
Sinonime:
a verifica, a urmări, a vedea; a se stăpâni, a se supraveghea; (figurat) a stăpâni, a domina; (tehnică) a comanda, a regla.
Corolar, substantiv neutru Sinonime:
concluzie, urmare, consecinţă.
Curge, verb
Sinonime:
a se deplasa, a se mişca; a (se) scurge, a se desfăşura, a evolua, (învechit şi regional) a cure, a râura, (învechit) a purcede, a trece, a circula, a-i pica, a(-i) picura, a (i) se prelinge, a i se scurge, (popular) a(-i) merge, a supura, a atârna; a decurge, a proveni, a reieşi, a rezulta, a urma.
Cursă, substantiv feminin Sinonime:
capcană, laţ; (figurat) ademenire, atragere, ispitire, momire, manevră, înscenare, uneltire; alergare, raliu, regată, competiţie, coridă, turf; urmărire.
Dara, substantiv feminin
Sinonime:
tas, tară, cusur, hibă. Dâră, substantiv
Sinonime:
dungă, linie, urmă, (regional) şarampoi, (rar, figurat) brazdă; rază.
Decurge, verb Sinonime:
a urma, a deriva, a rezulta; a izvorî, a apărea, a reieşi; a se petrece, a se desfăşura.
Desprinde, verb
Sinonime:
a deduce, a despărţi, a detaşa, a dezlega, a dezlipi, a disloca, a distinge, a însemna, a presupune, a reieşi, a rezulta, a scăpa, a se elibera, a se libera, a separa, a urma, a (se) decroşa, a (se) desface, a (se) scoate.
Drojdie, substantiv feminin
Sinonime:
rachiu, ţuică; levură, (regional) ţaică, maia; (drojdie selecţionată) ferment selecţionat; (prin Banat) logor, zaţ; (figurat) rămăşiţă, urmă; lepădătură.
După, prepoziție
Sinonime:
îndărătul, înapoia, în dosul; dincolo de; în urma; (popular) de pe; potrivit cu, în conformitate cu, la fel cu; ţinând seama de, având în vedere, luând în consideraţie; în raport cu, pe măsura, în proporţie cu, dinapoia, dindărătul, cu, de, peste, pentru, prin, printru, dinspre, (învechit) despre, apud. După, adverb
Sinonime:
conform, potrivit.
Eclipsa, verb Sinonime:
a întuneca, a acoperi, a umbri, a pune în umbră, a lăsa în umbră; (figurat) a întrece, a depăşi, a lăsa în urmă. Eclipsă, substantiv feminin Sinonime:
întunecime, întuneric, umbră, beznă, obscuritate.
Efect, substantiv neutru
Sinonime:
rezultat, rod, consecinţă, urmare, concluzie; impresie, senzaţie; (plural) echipament; acţiune, influenţă, înrâurire; (efect fotoconductiv) fotoconductibilitate; (efect de comerț) bilet la ordin, hârtie de valoare, scrisoare de schimb, titlu de credit, trată, warant.
Epigon, substantiv masculin Sinonime:
urmaş, descendent, succesor.
Ereditar (ereditară), adjectiv
Sinonime:
de urmaş; genetic, congenital, înnăscut, moştenit; patrimonial.
Examina, verb
Sinonime:
a cerceta, a studia, a analiza, a observa, a inspecta, a măsura, a scruta, a urmări, (popular) a iscodi, (învechit şi regional) a oglindi, (învechit) a cerca, a ispiti, a căuta, a vedea, a sonda, a asculta, a consulta.
Explora, verb
Sinonime:
a ausculta, a cerceta, a căuta, a investiga, a sonda, a analiza, a examina, a prospecta, a studia, a scruta, a urmări.
Făgaş, substantiv neutru
Sinonime:
şănţuleţ, jgheab, tăietură; (figurat) drum, cale, linie, direcție, urmă, brazdă; (învechit şi regional) scursură; (Oltenia şi Muntenia) şleau; albie, curs, matcă, vad.
Fila, verb Sinonime:
a toarce, a răsuci; a rări; a urmări, a supraveghea, a observa, a pândi. Filă, substantiv
Sinonime:
foaie, pagină.
Final (finală), adjectiv
Sinonime:
ultim, cel din urmă, extrem; de scop, definitiv.
Frecventa, verb
Sinonime:
a vizita, a vedea regulat; a umbla, a merge la şcoală, a urma cursurile. Frecvenţă, substantiv feminin
Sinonime:
alternanță, cadenţă, flux, interval, ocurenţă, participare, perioadă, periodicitate, prezenţă, recurență, reduplicație, reiterație, repetare, repetiție, repetivitate, revenire, variație.
Fugări, verb
Sinonime:
a alerga, a goni, a hăitui, a pune pe fugă, a urmări, (rar) a prigoni, (învechit şi regional) a pripi, (prin Transilvania) a păfuga, a poteri.
Goni, verb
Sinonime:
a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.
Hăitui, verb
Sinonime:
a alunga, a fugări, a goni, a prigoni cu insistență, a scorni, a stârni, a urmări, a zogoni, (popular) a zgorni.
Hăituială, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, fugărire, goană, hăituire, urmărire.
Ieşi, verb Sinonime:
a pleca, a se duce; a rezulta, a reieşi, a decurge, a izvorî, a urma; a se ivi, a apărea, a răsări, a creşte; a se decolora, a se spălăci; a ajunge, a se face, a deveni.
Investiga, verb Sinonime:
a cerceta, a studia, a urmări.
Înapoi, adverb Sinonime:
în spate, în dos, îndărăt, în urmă.
Înapoia, prepoziție Sinonime:
în urma, în spatele, în dosul. Înapoia, verb Sinonime:
a restitui, a întoarce, a da înapoi, a retroceda.
Înapoiat (înapoiată), adjectiv Sinonime:
rămas în urmă, primitiv, necivilizat, neevoluat; redus, neînzestrat, incapabil, slab de minte.
Înapoiere, substantiv feminin
Sinonime:
arierație, rambursare, rămânere în urmă, redare, restituire, restituție, revenire, venire, (figurat) decadență, (figurat) declin, (figurat) disprețuire, (figurat) regres, (figurat) retrogradare, (figurat) umilire, (învechit) prostietate, (învechit) ramburs, (învechit) reînturnare, (popular) întoarcere, (popular) înturnare, (popular) înturnat.
Îndărăt, adverb Sinonime:
înapoi, în urmă, în spate.
Îndărătnic (îndărătnică), adjectiv
Sinonime:
ambițios, dârz, indocil, inflexibil, încăpățânat, îndârjit, nătâng, neascultător, nedocil, neînduplecat, nesupus, obstinat, perseverent, recalcitrant, refractar, reluctant, restanțier, retiv, rezistiv, stăruitor, tenace, vârtos la cap, voluntar, (familiar și depreciativ) capsoman, (familiar și depreciativ) căpățânos, (familiar și depreciativ) căpos, (figurat) ațos, (figurat) opac, (învechit și figurat) întort, (învechit și popular) încâinat, (învechit și regional) năsilnic, (învechit) capeș, (învechit) cerbicios, (învechit) renitent, (Oltenia) dugos, (popular) sanchiu, (rar) dator, (rar) rămas în urmă, (regional) chilos, (regional) chișav, (regional) înțestat, (regional) nărăvalnic, (regional) țestos, (turcism învechit) inacciu, (variantă) (regional) îndărăpnic.
Îndărătul, prepoziție Sinonime:
în urma, în spatele, în dosul, înapoia.
Întrece, verb Sinonime:
a depăşi, a o lua înainte, a lăsa în urmă, a exceda; a se alinta, a se copilări, a se izmeni, a face fasoane.
Jelui, verb
Sinonime:
a (se) jeli, a (se) plânge, a acuza, a aspira, a compătimi, a denunța, a deplânge, a dori, a învinovăți, a învinui, a jindui, a năzui, a pârî, a pofti, a pretinde, a râvni, a reclama, a regreta, a se boci, a se căi, a se căina, a se lamenta, a se pocăi, a se tângui, a se văicări, a se văita, a spune, a tinde, a ținti, a urmări, a visa, a viza, (învechit și regional) a se olălăi, (învechit și regional) a se olecăi, (învechit) a se glăsi, (învechit) a se glăsui, (Moldova și Bucovina) a se frăsui, (popular) a se aoli, (popular) a se mișeli, (regional) a (se) dăuli, (regional) a se plângătui, (regional) a se scârbi, (regional) a se văiera, (regional) a se văina, (regional) a se vălăcăi, (Transilvania) a (se) cânta.
