Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Înstrăina
Înstrăina, verb
Sinonime: a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.  
Înstrăinare
Înstrăinare, substantiv
Sinonime: alienare, emigrare, emigrație, exil, expatriere, furt, indiferență, îndepărtare, pribegie, răceală, răcire (a relațiilor), (variantă) înstreinare.  
Înstrăinat
Înstrăinat, adjectiv
Sinonime: alienat, depărtat, exilat, expatriat, izolat, îndepărtat, neospitalier, neprietenos, neprimitor, plecat de acasă, străin, (figurat) dezrădăcinat, (variantă) înstreinat.

Înstrăinat, substantiv
Sinonime: înstrăinare, (variantă) înstreinat.  
Înstrăinătate
Înstrăinătate, substantiv (învechit)
Sinonime: ședere în străinătate, (variantă) înstreinătate.  
Înstrăinător
Înstrăinător, adjectiv
Sinonime: înstreinător.  

Aliena
Aliena, verb
Sinonime: a înstrăina; a transfera, a preda; (figurat) a se sminti, a înnebuni, a se ţicni, a se prosti.  
Alienaţie
Alienație, substantiv feminin
Sinonime: abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.  
Băjenar
Băjenar, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: fugar, pribeag, refugiat, fugit, evadat; emigrant, înstrăinat.  
Băjenie
Băjenie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: bejenie, fugă, pribegie, refugiere, băjenărie; emigrare, înstrăinare; (la plural) şiruri, coloane, cârduri, rânduri-rânduri.  
Despărţire
Despărţire, substantiv feminin
Sinonime: delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.  
Emigra
Emigra, verb
Sinonime: a se expatria, a se exila, a pleca, a pribegi, (învechit şi livresc) a se desţăra, (învechit) a se înstrăina.  
Exila
Exila, verb
Sinonime: a se surghiuni, a se îndepărta (din ţară), a emigra, a se înstrăina, a pribegi; a se izola, a se retrage.  
Exilat (exilată)
Exilat (exilată), adjectiv
Sinonime: expatriat, surghiunit, plecat, îndepărtat, pribeag, înstrăinat, emigrant; retras, izolat, singuratic, alungat, gonit, izgonit, proscris, (livresc) relegat, (învechit) surghiun.  
Pribegi
Pribegi, verb
Sinonime: a emigra, a fi pribeag, a fugi, a hoinări, a peregrina, a rătăci, a se duce prin străini, a se exila, a se expatria, a se refugia, a trăi în pribegie, a umbla de colo până acolo, a vagabonda, (învechit) a băjenări, (învechit) a băjeni, (învechit) a prebegi, (învechit) a pribăgi, (învechit) a pribeji, (învechit) a pripăgi, (învechit) a pripăji, (învechit) a se înstrăina, (prin Moldova) a bădădăi, (regional) a horhăi.  
Pribegie
Pribegie, substantiv feminin
Sinonime: emigrare, emigraţie, exil, exilare, expatriere, fugă, hoinăreală, pribegire, proscriere, proscripție, rătăcire, refugiu, surghiun, surghiunire, vagabondaj, vagabondare, (învechit) băjenărie, (învechit) băjenărit, (învechit) băjenie, (învechit) băjenire, (învechit) băjenit, (învechit) haiducie, (învechit) înstrăinare, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie, (regional) pribăgie.  
Răzleţ (răzleață)
Răzleţ (răzleață), adjectiv
Sinonime: izolat, rătăcit, însingurat, înstrăinat, îndepărtat, pribeag.  
Străin (străină)
Străin (străină), adjectiv
Sinonime: alogen, alohton, apatrid, bizar, ciudat, curios, depărtat, emigrant, excentric, exotic, exterior, extern, extravagant, extrinsec, fantasmagoric, fantezist, heterogen, indiferent, inexplicabil, inexplorat, insolit, izolat, înstrăinat, năstrușnic, necunoscut, nenațional, neobișnuit, original, paradoxal, pribeag, pripășit, refugiat, rezident, singular, stingher, straniu, venetic, (figurat) dezrădăcinat, (învechit) nemernic, (învechit) varvar, (învechit) venit, (popular) strein, (slavonism învechit) proidit.  
Surghiun
Surghiun, substantiv neutru
Sinonime: exil, izgonire, îndepărtare, pribegie, înstrăinare; izolare, singurătate.  
Vinde
Vinde, verb
Sinonime: a da (contra cost; pe bani), a adjudeca, a atribui, a aliena, a ceda, a cesiona, a înstrăina, a lichida, a transmite, a preda; (figurat) a trăda, a pârî, a denunţa, a sacrifica; a se prostitua, a fi corupt, a fi imoral.  
Alienare
Alienare, substantiv
Sinonime: abalienare, alienație, arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienație, (juridic) cedare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie.  
Alienat
Alienat, adjectiv și substantiv
Sinonime: (adjectiv) înstrăinat; (adjectiv, substantiv) nebun.  
Cesiune
Cesiune, substantiv
Sinonime: alienare, donație, înstrăinare, transfer; bun cesionat.  
Depărta
Depărta, verb
Sinonime: a (se) dezlipi, a (se) îndepărta, a trimite la distanță, a ține la distanță, a spaţia, a scoate, a izgoni, a se înstrăina, a alunga; a se abate, a devia.  
Dezrădăcinare
Dezrădăcinare, substantiv
Sinonime: înstrăinare; (livresc) eradicare.  
Dezrădăcinat
Dezrădăcinat, adjectiv
Sinonime: înstrăinat, străin.  
Emigrare
Emigrare, substantiv
Sinonime: băjenie, emigraţie, expatriere, exod, pribegie, (învechit şi livresc) desţărare, (învechit) înstrăinare.  
Prodit
Prodit, adjectiv
Sinonime: înstrăinat, străin, pribeag; nevoiaș.  
Haini
Haini, verb
Sinonime: a hăini, a trăda, a vinde; a pribegi, a se înstrăina; a deveni hain, a se înrăi; (învechit) a-și călca jurământul.  
Alienabil
Alienabil, adjectiv
Sinonime: (termen juridic) cumpărabil, înstrăinabil, negociabil, transferabil, vandabil.  
Postâmpi
Postâmpi, verb
Sinonime: (învechit) a pleca, a se apropia, a se îndepărta, a se îndrepta, a veni în grabă, (figurat) a se înstrăina, (învechit) a ostâmpi.  
Rinoceriza
Rinoceriza, verb
Sinonime: a (se) abrutiza, a (se) depersonaliza, a (se) înstrăina.  
Astreinat
Astreinat, adjectiv (învechit)
Sinonime: înstrăinat.

Astreinat, substantiv (învechit)
Sinonime: înstrăinare.  
Denaturalizare
Denaturalizare, substantiv
Sinonime: denaturalizat, (învechit) denaturalizație, înstrăinare.  
Prisleși
Prisleși, verb (învechit)
Sinonime: a (se) strămuta, a emigra, a se înstrăina, a se stabili în altă parte, (variantă) a (se) prișleși.  
Depeiza
Depeiza, verb
Sinonime: a (se) dezorienta, a (se) dezrădăcina, a (se) exila, a (se) îndepărta de origine, a (se) însingura, a (se) înstrăina.  
Depeizare
Depeizare, substantiv
Sinonime: depeizat, dezorientare, dezrădăcinare, exilare, îndepărtare (de origine), înstrăinare.  
Hainire
Hainire, substantiv
Sinonime: hainit, înrăutățire, înstrăinare, lepădare, răzvrătire, (învechit) trădare.  
Străina
Străina, verb (învechit și regional)
Sinonime: a (se) înstrăina.  
Străinat
Străinat, adjectiv (regional)
Sinonime: înstrăinat, înstreinat.  
Rupere
Rupere, substantiv
Sinonime: abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.  
Străinare
Străinare, substantiv
Sinonime: înstrăinare, înstrăinat, înstreinare.  
Abalienațiune
Abalienațiune, substantiv (învechit)
Sinonime: (dreptul roman) alienare, alienație, înstrăinare.  
Abaliena
Abaliena, verb (învechit)
Sinonime: (dreptul roman) a aliena, a înstrăina.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...