Dezorienta, verb
Sinonime:
a deruta, a descumpăni, a încurca, a zăpăci, (livresc) a bulversa, a debusola, a deconcerta.
Dezorientare, substantiv
Sinonime:
derutare, descumpănire, derută, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală, (livresc) bulversare, debusolare, deconcertare.
Dezorientat, adjectiv
Sinonime:
derutat, descumpănit, încurcat, nedumerit, perplex, zăpăcit, (livresc) bulversat, debusolat, deconcertat, (învechit şi familiar) sastisit.
Bâiguit (bâiguită), adjectiv Sinonime:
neclar, neînţeles, încurcat; zăpăcit, uluit, buimăcit, aiurit, ameţit, buimac, năuc, prostit, tâmpit, stupid, dezorientat, derutat.
Debandadă, substantiv feminin
Sinonime:
neorânduială, dezordine, zăpăceală, dezorientare, dezorganizare, haos, (livresc) degringoladă, (rar) neordine, (Moldova) calamandros, (familiar) brambureală, harababură.
Deconcerta, verb
Sinonime:
a tulbura, a zăpăci, a încurca, a deruta, a descumpăni, a dezorienta.
Deruta, verb Sinonime:
a dezorienta, a zăpăci, a încurca, a înşela. Derută, substantiv feminin Sinonime:
dezorientare, zăpăceală, învălmăşeală, încurcătură, haos.
Descumpăni, verb Sinonime:
a dezorienta, a dezechilibra, a deruta, a zăpăci.
Dezaxare, substantiv feminin Sinonime:
dezechilibru, tulburare, dezorientare, zăpăceală.
Dezechilibrat (dezechilibrată), adjectiv
Sinonime:
descumpănit, tulburat, dezorientat; deficitar, cu pierderi, în pagubă, zdruncinat, (figurat) dezaxat, (livresc, figurat) detracat.
Năuc (năucă), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, buimac, ameţit, hăbăuc, aiurit, capiu, bezmetic, uimit, perplex, dezorientat, uluit, buimăcit; prost, nepriceput, netot, prostănac.
Năuci, verb Sinonime:
a uimi, a se dezorienta, a se zăpăci, a se buimăci, a se ului, a se tulbura, a se prosti, a se îndobitoci.
Perplex (perplexă), adjectiv Sinonime:
uluit, surprins, uimit, mirat, nedumerit, descumpănit, încurcat, dezorientat.
Prostit (prostită), adjectiv Sinonime:
copleşit, uluit, zăpăcit, dezorientat, năuc, tembel; înşelat, păcălit, dus de nas, tras pe sfoară, păgubit; istovit, vlăguit, stors.
Stingher (stingheră), adjectiv Sinonime:
izolat, răzleţ, singur, singuratic, dezorientat, străin; desperecheat.
Zăpăceală, substantiv feminin
Sinonime:
aiureală, babilonie, buimăceală, buimăcire, confuzie, debandadă, deconcertare, deranj, derută, descumpănire, dezordine, dezorganizare, dezorientare, haos, intimidare, încurcătură, năuceală, năucie, năucire, nedumerire, neorânduială, perplexitate, răvășeală, situație confuză, sminteală, tulburare, țicneală, uluială, uluire, zăpăcire, (familiar și figurat) balamuc, (familiar și figurat) țăcăneală, (familiar) brambureală, (familiar) fâstâceală, (familiar) fâstâcire, (familiar) gălăgie, (familiar) harababură, (familiar) hărmălaie, (familiar) larmă, (familiar) talmeș-balmeș, (familiar) tărăboi, (figurat) amețeală, (învechit și regional) zăbuneală, (învechit) uimeală, (învechit) vavilonie, (învechit) zăticnire, (Moldova) calamandros, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (Oltenia) rătuteală, (rar) neordine, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire, (regional) uimăceală, (regional) zăluzenie, (regional) zăluzie, (regional) zărgheală, (regional) zăticneală, (Transilvania) îngăimăceală.
Rătăcit (rătăcită), adjectiv
Sinonime:
pierdut, dezorientat; (figurat) absent, întunecat, tulburat.
Bulversa, verb
Sinonime:
a deruta, a descumpăni, a dezorienta, a încurca, a zăpăci.
Bulversare, substantiv
Sinonime:
derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală.
Bulversat, adjectiv
Sinonime:
derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, zăpăcit.
Debusolare, substantiv
Sinonime:
derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală.
Debusolat, adjectiv
Sinonime:
derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, zăpăcit.
Debusola, verb
Sinonime:
a (se) deruta, a (se) descumpăni, a (se) dezorienta, a (se) încurca, a (se) zăpăci, a (se) destabiliza.
Deconcertare, substantiv
Sinonime:
derută, descumpănire, dezechilibrare, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, tulburare, zăpăceală.
Deconcertat, adjectiv
Sinonime:
derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, tulburat, zăpăcit.
Demontare, substantiv
Sinonime:
demantelare, demontat, depontare, descompunere, descompus, desfacere, dezasamblare, dezasamblat, dezmembrare, dezmembrat, (figurat) deprimare, (figurat) descurajare, (figurat) dezorientare, (figurat) extenuare.
Demontat, adjectiv
Sinonime:
delaborat, desfăcut, dezasamblat, (argotic) purtat prin praf, (figurat) deprimat, (figurat) descurajat, (figurat) dezorientat. Demontat, substantiv
Sinonime:
delaborare, demontare, dezasamblare, (figurat) deprimare, (figurat) descurajare, (figurat) dezorientare, (figurat) extenuare.
Derutare, substantiv
Sinonime:
dezorientare, zăpăcire.
Derutat, adjectiv
Sinonime:
încurcat, dezorientat, zăpăcit.
Descumpănire, substantiv
Sinonime:
dezorientare, derută, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală, (livresc) bulversare, debusolare, deconcertare.
Descumpănit, adjectiv
Sinonime:
bulversat, debusolat, deconcertat, dezorientat, dezechilibrat, zăpăcit.
Răvăşit, adjectiv
Sinonime:
deranjat, răscolit, zăpăcit, (figurat) dezorientat, (figurat) tulburat. Răvăşit, substantiv
Sinonime:
(păstorit) răscol.
Nedumerit, adjectiv
Sinonime:
dezorientat, mirat, neașteptat, neclar, nelămurit, surprins, uluit, (variantă) nedumirit.
Depeiza, verb
Sinonime:
a (se) dezorienta, a (se) dezrădăcina, a (se) exila, a (se) îndepărta de origine, a (se) însingura, a (se) înstrăina.
Depeizare, substantiv
Sinonime:
depeizat, dezorientare, dezrădăcinare, exilare, îndepărtare (de origine), înstrăinare.
Nedumerire, substantiv
Sinonime:
dezorientare, încurcătură, mirare, nelămurire, șovăială, uimire, (rar) șaradă, (regional) nedomerire, (regional) nedomirire.
Demonta, verb
Sinonime:
a demantela, a deponta, a descompune, a desface, a dezarticula, a dezasambla, a dezmembra; (figurat) a deconcerta, a deprima, a deruta, a descuraja, a dezorienta, a extenua, a obosi.
Năuceală, substantiv
Sinonime:
amețeală, buimăceală, buimăcire, năucire, perplexitate, stare de amețeală, stare de dezorientare, zăpăceală, (învechit și regional) uluială, (învechit și regional) uluire, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (popular) ipohondrie, (regional) uimăceală; (regional; boală a oilor) capie.
Groggy, adjectiv
Sinonime:
asomat, cnocaut, descumpănit, dezorientat, knock-out, luat prin surprindere; (familiar) amețit de băutură.
Neorientat, adjectiv
Sinonime:
dezorientat, neinformat, nelămurit.
Egara, verb (învechit)
Sinonime:
a deruta, a deturna, a dezorienta, a induce în eroare.
Zăpăcire, substantiv
Sinonime:
buimăceală, buimăcire, deranjare, descumpănire, dezorientare, fâstâceală, fâstâcire, încurcare, năuceală, năucie, năucire, perplexitate, răscolire, răvășire, tulburare, uluială, uluire, zăpăceală, (figurat) amețeală, (învechit) extravaganță, (învechit) intimidare, (învechit) uimeală, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire.
