Pleca
Pleca, verb
Sinonime: a porni, a se duce, a merge, a se deplasa, a se urni, a se îndepărta, a o lua din loc, a se retrage; a renunţa, a părăsi, a abandona, a o şterge; (reflexiv) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia, a se apleca; a se coborî; a se închina, a saluta; (figurat) a ceda, a se supune.  
 
Plecăcios
Plecăcios, adjectiv
Sinonime: (învechit și regional) ascultător, flexibil, supus, (variantă) plăcăcios; (popular) grețos.  
 
Plecăciune
Plecăciune, substantiv feminin
Sinonime: ascultare, cuminţenie, docilitate, închinăciune, modestie, respect, reverenţă, smerenie, supunere, temenea.  
 
Plecare
Plecare, substantiv
Sinonime: afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.  
 
Plecat (plecată)
Plecat (plecată), adjectiv
Sinonime: aplecat, înclinat, îndoit, încovoiat; (figurat) supus, ascultător, umil, smerit, respectuos, obedient.  
 
Plecăti
Plecăti, verb (regional)
Sinonime: a face o indigestie, a i se apleca, a i se face greață.  
 
Plecător
Plecător, adjectiv
Sinonime: conjunctiv, flexibil, flexionar, subjonctiv.  
 

Apleca
Apleca, verb
Sinonime: a (se) pleca, a (se) îndoi, a încovoia, a (se) înclina, a (se) curba, a plia; (figurat) a (se) umili, a (se) supune, a deveni subordonat, a se ploconi, a fi obedient.  
 
Aplecare
Aplecare, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).  
 
Cauza
Cauza, verb
Sinonime: a produce, a provoca, a pricinui, a determina, a da naştere.

Cauză, substantiv feminin
Sinonime: motiv, pricină, ocazie; origine, obârşie, punct de plecare, fundament; (juridic) proces; afacere, interes; convingere.  
 
Căciuleală
Căciuleală, substantiv feminin
Sinonime: ploconire, plecăciune, linguşire; milogire, insistenţă, cerere, cerşit.  
 
Cădea
Cădea, verb
Sinonime: a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.  
 
Căra
Căra, verb
Sinonime: a duce, a transporta; (reflexiv) a se duce, a pleca, a se cărăbăni, a o şterge, a-și lua tălpăşiţa.

Câră, substantiv
Sinonime: (ihtiologie) (regional) sacagiţă, sfârlă, (prin Bucovina) sacăucă, (prin Moldova) smorlă; zvârlugă.  
 
Cărăbăni
Cărăbăni, verb
Sinonime: (familiar) a da, a bate, a lovi; (reflexiv) a pleca, a se duce; a se căra, a o şterge, a-și lua tălpăşiţa.  
 
Convinge
Convinge, verb
Sinonime: a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.  
 
Culca
Culca, verb
Sinonime: a se trânti, (învechit) a se tinde, a (se) aşeza, a (se) aşterne, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune, a doborî, a tăvăli, (popular) a pologi, a apleca, a apune, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri, a pleca.  
 
Declina
Declina, verb
Sinonime: a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona; a apune, a scăpăta, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri; (gramatică) (învechit) a (se) pleca.  
 
Decola
Decola, verb
Sinonime: a se ridica, a pleca, a zbura, a se înălţa.  
 
Deplasa
Deplasa, verb
Sinonime: a disloca, a luxa; a se duce, a pleca, a merge, a se da, a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) mişca, a (se) muta, a (se) urni, (învechit şi popular) a (se) sminti, (învechit şi regional) a (se) clăti, (Moldova şi Transilvania) a (se) vâşca, a plimba, a circula, a trece, a împinge, a mâna, a aluneca, a acţiona, a schimba.  
 
Descinde
Descinde, verb
Sinonime: a coborî, a veni, a se trage (din cineva); a se opri, a trage (la o casă); a se deplasa, a pleca.  
 
Duce
Duce, verb
Sinonime: a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.  
 
Emigra
Emigra, verb
Sinonime: a se expatria, a se exila, a pleca, a pribegi, (învechit şi livresc) a se desţăra, (învechit) a se înstrăina.  
 
Exilat (exilată)
Exilat (exilată), adjectiv
Sinonime: expatriat, surghiunit, plecat, îndepărtat, pribeag, înstrăinat, emigrant; retras, izolat, singuratic, alungat, gonit, izgonit, proscris, (livresc) relegat, (învechit) surghiun; (învechit) conesilat, (învechit) conexilat.  
 
Flexibil (flexibilă)
Flexibil (flexibilă), adjectiv
Sinonime: (învechit) încovoios, mlădios, elastic, pliabil, suplu, maleabil; (gramatică) flexionar, (învechit) plecat, plecător; (figurat) acomodabil, ascultător, adaptabil, docil, maniabil, modulabil.  
 
Flexiune
Flexiune, substantiv feminin
Sinonime: arcuire, curbare, încovoiere, îndoire, mlădiere, modificare, schimbare, transformare; (gramatică) (flexiune nominală) declinare, declinaţie, (învechit) plecare.  
 
Fugi
Fugi, verb
Sinonime: a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins.

Fugi, interjecție
Sinonime: pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând fie așa!  
 
Greaţă
Greaţă, substantiv feminin
Sinonime: antipatie, apăsare, aversiune, dezgust, greu, greutate, încărcătură, lehamite, povară, sarcină, scârbă, silă, (învechit şi regional) slădici, (popular, la plural) plecate.  
 
Hai
Hai, interjecție
Sinonime: haide.

Hâi, verb
Sinonime: a (se) apleca, a (se) dărăpăna, a (se) dărâma, a deveni strâmb, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) nărui, a (se) pleca, a (se) povârni, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) strâmba, a (se) surpa.  
 
Ieşi
Ieşi, verb
Sinonime: a pleca, a se duce; a rezulta, a reieşi, a decurge, a izvorî, a urma; a se ivi, a apărea, a răsări, a creşte; a se decolora, a se spălăci; a ajunge, a se face, a deveni.  
 
Ieşire
Ieșire, substantiv feminin
Sinonime: anulare, apariție, atac, critică violentă, decolorare, eliberare, exit, ieșitor, ieșitură, invectivă, liberare, năvală, output, plecare, plimbare, poartă, portieră, publicare, purgație, răsărire, scaun, scăpare, spălăcire, ștergere, ușă, (figurat) dezlegare, (figurat) soluție, (învechit) cheltuire, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) purgare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) sfârșit, (învechit; despre ființe) origine, (rar) ieșit.  
 
Închina
Închina, verb
Sinonime: a se ruga, a implora; a dedica, a oferi, a consacra; a se preda, a ceda; a toasta, a cinsti; a se pleca, a se înclina.  
 
Înstrăina
Înstrăina, verb
Sinonime: a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.  
 
Învoi
Învoi, verb
Sinonime: a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.  
 
Loc
Loc, substantiv neutru
Sinonime: spaţiu, întindere; punct de plecare, origine, obârşie; situaţie, post, funcţie, poziţie, rang, treaptă.  
 
Maleabil (maleabilă)
Maleabil (maleabilă), adjectiv
Sinonime: adaptabil, deformabil, ductil, elastic, extensibil, flasc, flexibil, moale, modelabil, plastic; (figurat; despre caracter) acomodabil, acomodant, adaptabil, ascultător, conciliant, docil, elastic, influențabil, laxist, maniabil, mlădios, plecat, suplu, supus.  
 
Merge
Merge, verb
Sinonime: a se deplasa, a se duce, a se mişca, a pleca, a se îndrepta; a fi în circulaţie, a avea curs, a funcţiona; a se potrivi, a fi convenabil, a fi acceptabil, a fi posibil.  
 
Mistui
Mistui, verb
Sinonime: a digera; a distruge, a nimici, a consuma; (figurat) a se chinui, a se zbate; (regional) a se ascunde, a se piti; (figurat) a pleca, a dispărea.  
 
Năzui
Năzui, verb
Sinonime: a apuca, a aspira, a dori, a îndrepta, a jindui, a lua, a merge, a orienta, a păşi, a pleca, a porni, a râvni, a tinde, a ţinti.  
 
Pasaj
Pasaj, substantiv neutru
Sinonime: trecere, gang, coridor, canal; fragment, extras, parte, paragraf, aliniat; migraţie, plecare, deplasare.  
 
Părăsi
Părăsi, verb
Sinonime: a abandona, a renunţa, a lăsa; a evacua; a pleca, a se îndepărta, a abdica; a înceta, a întrerupe, a renunţa; a neglija.  
 
Plocon
Plocon, substantiv neutru
Sinonime: atenție, bir, cadou, compliment, dar, dare, impozit, închinăciune, jertfă, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, prinos, reverență, surpriză, temenea, (învechit) bairamlâc, (învechit) danie, (popular) rodină, (variantă) poclon.  
 
Porni
Porni, verb
Sinonime: a pleca, a se urni, a se deplasa, a se mişca, a merge; a pune în funcţie; a întărâta, a aţâţa, a înverşuna, a înfuria.  
 
Pornire
Pornire, substantiv feminin
Sinonime: antipatie, aptitudine, aspirație, avânt, demaraj, deplasare, dezlănțuire, ducă, dușmănie, elan, entuziasm, furie, imbold, impuls, invidie, înclinare, îndemn, înverşunare, lansare în execuție, mişcare, patimă, plecare, predispoziţie, tendinţă, urnire, violenţă, (învechit) purcedere, purces, (popular) porneală.  
 
Prosternare
Prosternare, substantiv feminin
Sinonime: supunere, înclinare, închinăciune, plecăciune, aplecare; ploconire; venerare, divinizare, slăvire.  
 
Provenienţă
Provenienţă, substantiv feminin
Sinonime: origine, obârşie, sorginte, sursă, izvor, punct de plecare.  
 
Purcede
Purcede, verb (popular)
Sinonime: a porni, a pleca, a se pune în mişcare, a se duce, a (se) călători; a începe, a se porni; a lua naştere, a izvorî, a proveni.  
 
Rămâne
Rămâne, verb
Sinonime: a sta pe loc, a nu pleca, a exista undeva, a nu se schimba, a dăinui; a prisosi, a fi în plus.  
 
Reverenţă
Reverenţă, substantiv feminin
Sinonime: închinăciune, plecăciune, temenea.  
 
Roi
Roi, verb
Sinonime: a forfoti, a se aglomera; (figurat) a pleca, a o întinde, a o lua din loc, a se duce.  
 
Salamalec
Salamalec, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: temenea, închinăciune, plecăciune.

Salamalec, interjecție
Sinonime: pace cu voi, pace vouă, (variantă) selamalâc.  
 
Săvârşi
Săvârşi, verb
Sinonime: a face, a înfăptui, a îndeplini, a realiza, a duce la bun sfârşit, a încheia, a termina, a făptui; (reflexiv) a muri, a-şi da sufletul, a sucomba, a-şi da obştescul sfârşit, a pleca dintre cei vii, a termina cu toate.  
 
Simpatie
Simpatie, substantiv feminin
Sinonime: afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.  
 
Smerenie
Smerenie, substantiv feminin
Sinonime: candoare, castitate, credință, cucernicie, cuvioșenie, cuvioșie, devoțiune, evlavie, feciorie, inocență, micșorare, modestie, neprihănire, nevinovăție, obsecviozitate, pietate, pioșenie, piozitate, pocăință, pudicitate, pudoare, religiozitate, sfială, smereală, umilință, virginitate, (familiar) spăseală, (familiar) spăsenie, (învechit și regional) milă, (învechit) blagocestie, (învechit) blagocestivie, (învechit) blagocestvie, (învechit) hristoitie, (învechit) minuniciune, (învechit) molcomire, (învechit) oviliciune, (învechit) plecare, (învechit) plecat, (învechit) râvnă, (învechit) râvnire, (învechit) smericiune, (învechit) smerință, (învechit) smerire, (învechit) smeritură, (învechit) smernicie, (învechit) supunere, (învechit) umiliațiune, (învechit) umilitate, (învechit) zmerenie.  
 
Smeri
Smeri, verb
Sinonime: a se umili, a se supune, a se pleca; (învechit) a umili.  
 
Supune
Supune, verb
Sinonime: a accepta, a amaneta, a asculta, a ascunde, a aservi, a bate, a birui, a ceda, a constrânge, a controla, a copleși, a covârși, a cuceri, a cuprinde, a destina, a disciplina, a domestici, a domina, a dosi, a expune, a forța, a hărăzi, a impune, a ipoteca, a îmblânzi, a împovăra, a îndoi, a înfrânge, a înrobi, a întrece, a învinge, a meni, a mistui, a năpădi, a obliga, a ocupa, a predispune, a prostitua, a răsfrânge, a răzbi, a ridica, a robi, a se conforma, a se închina, a se pleca, a se preda, a se smeri, a se umili, a sili, a subjuga, a subordona, a sufleca, a sumete, a suporta, a trage, a urma, (figurat) a înfeuda, (figurat) a îngenunchea, (învechit) a pobedi, (învechit) a prididi, (învechit) a reduce, (învechit) a se cuceri, (învechit) a se paradosi, (învechit) a se supleca, (popular) a pleca.  
 
Supus (supusă)
Supus (supusă), adjectiv
Sinonime: ascultător, plecat, smerit; umil, servil.  
 
Umili
Umili, verb
Sinonime: a jigni, a înjosi, a pune în inferioritate, a batjocori, a ruşina, a lua în râs, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ruşine, a face de ocară, a ofensa; a se smeri, a se pleca.  
 
Umilinţă
Umilinţă, substantiv feminin
Sinonime: supunere, smerenie, plecăciune; (figurat) sărăcie, mizerie; înjosire, ofensă, jignire, ruşine, ocară, batjocură, necinste, dezonoare.  
 
Volatiliza
Volatiliza, verb
Sinonime: a se evapora, a se dispersa; (figurat) a dispărea, a pleca, a se face nevăzut.  
 
Aplecat
Aplecat, adjectiv
Sinonime: curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat, (regional) polignit; povârnit, (regional) şoldit, şoldiu, (Banat) şovâi; adus.

Aplecat, substantiv
Sinonime: (medicină) indigestie, (popular la plural) plecate, (regional) îndesoare, (Moldova, Bucovina, Transilvania şi Banat) ciumurluială.  
 
Ascultare
Ascultare, substantiv
Sinonime: audiere; chestionare, examinare, interogare, (învechit) procitanie; cuminţenie, docilitate, supunere, (livresc) obedienţă, (rar) cuminţie, sumisiune, supuşenie, (învechit) ascultământ, plecăciune, subordinaţie.  
 
Conjunctiv
Conjunctiv, adjectiv
Sinonime: conectiv, reunificator, unificator, care leagă, care unește; (gramatică) subjonctiv, (învechit) plecător, supuitor.

Conjunctiv, substantiv
Sinonime: (gramatică) subjonctiv, (învechit) plecător, supuitor.  
 
Declinabil
Declinabil, adjectiv
Sinonime: (gramatică) (învechit) decliniv, (învechit) plecat.  
 
Declinare
Declinare, substantiv
Sinonime: (gramatică) declinaţie, flexiune nominală, (învechit) plecare.  
 
Ducă
Ducă, substantiv
Sinonime: plecare, drum, călătorie; duce; (a fi pe ducă) a fi pe sfârșite, a fi pe moarte.  
 
Ducere
Ducere, substantiv
Sinonime: cărat, plecare, mers, trasare, susţinere; păcăleală, înșelătorie, minciună.  
 
Dus
Dus, substantiv
Sinonime: cărat, plecare.  
 
Obsechios
Obsechios, adjectiv
Sinonime: excesiv de politicos, umil, plecat, servil.  
 
Paradosi
Paradosi, verb
Sinonime: a da, a închina, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a învăța, a pleca, a preda, a remite, a supune, a transmite.  
 
Porneală
Porneală, substantiv
Sinonime: ardoare, avânt, elan, entuziasm, imbold, impuls, îndemn, înflăcărare, înfocare, însufleţire, pasiune, patimă, plecare, pornire, stimul.  
 
Hâit
Hâit, adjectiv
Sinonime: aplecat, dărăpănat, dărâmat, înclinat, lăsat, năruit, plecat, povârnit, prăbuşit, prăvălit, risipit, strâmb, surpat, (variantă) hăit.  
 
Umiliaţiune
Umiliaţiune, substantiv
Sinonime: plecare, smerenie, supunere, umilinţă.  
 
Închinăciune
Închinăciune, substantiv
Sinonime: adorare, adorație, aplecare, capitulare, compliment, consacrare, cult, devotament, închinare, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, reverenţă, rugă, rugăciune, salut, subjugare, supunere, temenea, toast, (familiar, rar) selamlâc, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) molitvă, (învechit) plecare, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.  
 
Polignit
Polignit, adjectiv
Sinonime: aplecat, curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat.  
 
Obsecvios
Obsecvios, adjectiv
Sinonime: foarte politicos, foarte respectuos, plecat, preaplecat, servil, slugarnic, smerit, supus, umil, umilit.  
 
Obsecviozitate
Obsecviozitate, substantiv
Sinonime: plecare, politețe excesivă, servilism, slugărnicie, smerenie, supunere, umilinţă.  
 
Poligni
Poligni, verb
Sinonime: a abate, a apleca, a arunca, a atârna, a azvârli, a cădea, a coborî, a culca, a curba, a da jos, a dărâma, a doborî, a face cadă, a înclina, a încovoia, a îndoi, a întinde, a lăsa, a lungi, a pleca, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a trânti.  
 
Purces
Purces, substantiv
Sinonime: începere, început, naștere, obârșie, origine, plecare, pornire, proveniență.  
 
Mătrăşi
Mătrăşi, verb
Sinonime: a alunga, a arunca, a asasina, a ascunde, a azvârli, a căra, a cheltui, a concedia, a da afară, a depărta, a distruge, a dosi, a face nu mai existe, a fugări, a fugi, a goni, a irosi, a izgoni, a împrăștia, a îndepărta (în mod forțat și obraznic), a mistui, a muta, a nimici, a omorî, a pleca în grabă și fără voie, a prăpădi, a risipi, a scoate, a se căra, a se cărăbăni, a sili plece, a suprima, a șterge de pe fața pământului, a transfera, a ucide, a zvârli.  
 
Prăvălat
Prăvălat, adjectiv
Sinonime: abrupt, aplecat, drept, înclinat, oblic, perpendicular, pieptiș, pieziș, plecat, povârnit, prăpăstios, priporos, râpos, vertical.  
 
Prăvălatic
Prăvălatic, adjectiv
Sinonime: (popular) abrupt, accidentat, aplecat, drept, înclinat, oblic, perpendicular, pieptiș, pieziș, plecat, povârnit, prăpăstios, priporos, râpos, vertical.  
 
Teşos
Teşos, adjectiv
Sinonime: aplecat, înclinat, oblic, pieziș, plecat, povârnit.  
 
A-și lua valea
A-și lua valea, locuțiune
Sinonime: a fugi, a pleca.  
 
Postâmpi
Postâmpi, verb
Sinonime: (învechit) a pleca, a se apropia, a se îndepărta, a se îndrepta, a veni în grabă, (figurat) a se înstrăina, (învechit) a ostâmpi.  
 
Înzestrare
Înzestrare, substantiv
Sinonime: aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, capacitate, chemare, dar, dotare, dotație, echipare, har, înclinare, înclinație, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prevedere, propensiune, talent, utilare, vocație, (popular) tragere; (învechit) aplecăciune, plecare.  
 
Epicentru
Epicentru, substantiv
Sinonime: centru, focar, localizare; (figurat) punct de plecare, punct de pornire.  
 
Povedi
Povedi, verb (învechit și popular)
Sinonime: a (se) apleca, a (se) coborî, a (se) culca, a (se) curba, a (se) înclina, a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) lăsa, a (se) pleca, a atârna, a cădea, a năpădi, a podidi, a umple.  
 
Premisă
Premisă, substantiv
Sinonime: axiomă, bază, condiție, enunț, idee de bază, ipoteză, lemă, postulat, principiu, punct de plecare, supoziție, (învechit) protază, (variantă) premiză.  
 
Înstrăinat
Înstrăinat, adjectiv
Sinonime: alienat, depărtat, exilat, expatriat, izolat, îndepărtat, neospitalier, neprietenos, neprimitor, plecat de acasă, străin, (figurat) dezrădăcinat, (variantă) înstreinat.

Înstrăinat, substantiv
Sinonime: înstrăinare, (variantă) înstreinat.  
 
Ascultoi
Ascultoi, adjectiv (învechit)
Sinonime: ascultător, bun, cuminte, docil, plecat, supus.  
 
Ușchi
Ușchi, verb
Sinonime: a fugi, a ieși brusc, a pleca precipitat, a pleca repede și pe neobservate dintr-un loc, a se retrage în grabă.  
 
Indigestie
Indigestie, substantiv
Sinonime: (medicină) aplecat, digestie rea, indispoziție, (Moldova, Bucovina, Transilvania şi Banat) ciumurluială, (popular; la plural) plecate, (regional) îndesoare, (variantă) indigestiune.  
 
Selamlâc
Selamlâc, substantiv (învechit)
Sinonime: compliment, închinăciune, mătanie, plecăciune, ploconeală, reverență, temenea, (variantă) selamalâc.  
 
Tăgăşi
Tăgăşi, verb (regional)
Sinonime: a curăța, a deretica, a pleca repede, a scutura, a se înșela, a strânge.  
 
Ii
Ii, verb (învechit)
Sinonime: a merge, a pleca, a se duce.  
 
Depart
Depart, substantiv
Sinonime: (franțuzism învechit) plecare.  
 
Ploconire
Ploconire, substantiv
Sinonime: admirație exagerată, închinăciune, înjosire, lingușire, plecăciune, ploconeală, servilism, supunere, umilire, (familiar) căciuleală, (familiar) căciulire.  
 
Ploconeală
Ploconeală, substantiv
Sinonime: aplecare, compliment, închinăciune, înjosire, lingușire, mătanie, plecăciune, ploconire, reverență, supunere oarbă, temenea, umilire, (familiar și rar) selamlâc, (familiar) căciulire, (învechit) plecare, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.  
 
Poarnă
Poarnă, substantiv (regional)
Sinonime: curgere năvalnică, plecare (la drum), pornire, șuvoi; (țuică) frunte.  
 
Mergere
Mergere, substantiv
Sinonime: continuare, continuitate, curgere, deplasare, ducere, intrare în vigoare, însoțire, mers, mișcare, plecare, pornire, (învechit) căsătorie, (învechit) succesiune, (rar) vizită.  
 
Închinare
Închinare, substantiv
Sinonime: acceptare, adorare, aplecare, aprobare, asfințit, capitulare, chefuire, consacrare, dedicare, dedicație, destinare, devotament, devotare, închinat, înclinare, ofertă, ofrandă, plecare, plecăciune, predare, prosternare, rugă, rugăciune, salutare, subjugare, supunere, toast, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) adăpostire, (învechit) închinăciune, (învechit) închinătură, (învechit) lăsare prin testament, (învechit) molitvă, (învechit) odihnă, (învechit) renunțare la o slujbă, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (rar) prosternație.  
 
Obedient
Obedient, adjectiv
Sinonime: ascultător, bun, compliant, cuminte, disciplinat, docil, guvernabil, maniabil, plecat, supus.  
 
Pribegit
Pribegit, adjectiv
Sinonime: expatriat, fără adăpost, fără căpătâi, plecat în pribegie, pribeag, pribegitor, rătăcitor, (regional) pribăgit.  
 
Ridicare
Ridicare, substantiv
Sinonime: anulare, arestare, ascensiune, așezare sus, avansare, cățărare, clădire, cocoțare, construcție, construire, creștere, culegere, cules, desființare, dezvoltare, ducere sus, durare, evaporare, evoluție, funcție, grad, ieșire la suprafață, izbăvire, împingere în sus, împrăștiere, înaintare, înălțare, încasare, îndepărtare, îndreptare, înființare, înfiripare, înlăturare, însănătoșire, întindere, întremare, înzdrăvenire, lecuire, luare de atitudine, luare de jos, luare în primire, majorare, mărire, mers înainte, mobilizare, numire, opunere, plecare, primire, producere, progres, promovare, propășire, rang, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, reconstruire, redresare, refacere, relevare, restabilire, revoltă, ridicat, risipire, săltare, săltat, scoatere, sculat, scumpire, sporire, stârnire, strângere, strâns, suflecare, suire, suit, suspendare, tămăduire, tragere în sus, transportare, trezire, ucidere, umflare, urcare, urcat, vindecare, zidire, (figurat) formare, (figurat) ivire, (figurat) răpire, (învechit și regional) suflecătură, (învechit) alungare, (învechit) ardicare, (învechit) aridicare, (învechit) înviere, (învechit) mutare, (învechit) preamărire, (învechit) provivasire, (învechit) rădicare, (învechit) răsărit, (învechit) redicare, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) văznesenie, (învechit) vracevanie, (livresc) edificare, (popular) ispas, (popular) sculare, (popular) tămăduială.  
 
Ieşitură
Ieşitură, substantiv (învechit)
Sinonime: ieșind, plimbare, proeminență, protuberanță, ridicătură, (arhitectură) redan, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) plecare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) scosătură, (învechit) scoțătură, (învechit) sfârșit, (învechit; contabilitate) cheltuire, (rar) ieșire, (regional) bolfă.  
 
Șperge
Șperge, verb (regional și familiar)
Sinonime: a bate, a lovi, a pleca, a se duce.  
 
Talâm
Talâm, substantiv (învechit)
Sinonime: apucătură, ceremonial, compliment, comportament, comportare, conduită, deprindere, gest, închinăciune, manieră, maniere, mătanie, moravuri, năravuri, obiceiuri, plecăciune, ploconeală, purtare, reverență, temenea, (variantă) talim, (variantă) tălim.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar