Umilinţă, substantiv feminin Sinonime:
supunere, smerenie, plecăciune; (figurat) sărăcie, mizerie; înjosire, ofensă, jignire, ruşine, ocară, batjocură, necinste, dezonoare.
Necinste, substantiv feminin
Sinonime:
afront, batjocură, bătaie de joc, defăimare, dezonoare, incorectitudine, injurie, insultă, înjosire, jignire, malonestitate, necorectitudine, ocară, ofensă, perfidie, profanare, rea-credinţă, rea-intenţie, ruşine, umilinţă, (învechit) incorecţiune.
Netrebnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abjecție, fărădelege, ignominie, incapacitate, ineficacitate, ineficiență, infamie, inutilitate, josnicie, mârșăvie, mişelie, nelegiuire, neputință, răutate, slăbiciune, smerenie, ticăloşie, turpitudine, umilință, zădărnicie, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) nemernicie, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (popular) ticăloșenie, (regional) cusur, (regional) mârșăvenie, (regional) viciu.
Obidă, substantiv feminin
Sinonime:
afront, amărăciune, apăsare, asuprire, chin, ciudă, durere (sufletească), exploatare, furie, gelozie, inechitate, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverșunare, jale, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, rușine, supărare, tristețe, umilință, umilire, urgisire, zbucium.
Penitență, substantiv feminin
Sinonime:
biciuire, canon, căință, condamnare, contrițiune, flagelare, flagelație, mea culpa, mustrare, osândă, părere de rău, pedeapsă, pocăință, pocăire, regret, remușcare, umilință, (grecism învechit) epitimie, (învechit și regional) pocaianie, (învechit) penitenție, (învechit) penitință, (învechit) podvig, (învechit) puniție, (învechit) punițiune.
Ruşine, substantiv feminin Sinonime:
jenă, sfială, rezervă, sfiiciune, reţinere, timiditate, modestie; ocară, batjocură, umilinţă, ofensă, necinste, dezonoare.
Smerenie, substantiv feminin
Sinonime:
candoare, castitate, credință, cucernicie, cuvioșenie, cuvioșie, devoțiune, evlavie, feciorie, inocență, micșorare, modestie, neprihănire, nevinovăție, obsecviozitate, pietate, pioșenie, piozitate, pocăință, pudicitate, pudoare, religiozitate, sfială, smereală, umilință, virginitate, (familiar) spăseală, (familiar) spăsenie, (învechit și regional) milă, (învechit) blagocestie, (învechit) blagocestivie, (învechit) blagocestvie, (învechit) hristoitie, (învechit) minuniciune, (învechit) molcomire, (învechit) oviliciune, (învechit) plecare, (învechit) plecat, (învechit) râvnă, (învechit) râvnire, (învechit) smericiune, (învechit) smerință, (învechit) smerire, (învechit) smeritură, (învechit) smernicie, (învechit) supunere, (învechit) umiliațiune, (învechit) umilitate, (învechit) zmerenie.
Spăsenie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
căință, eliberare, iertare, ispăşire, izbăvire, mântuire, salvare, smerenie, umilință.
Sudalmă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă, rușine, suduială, umilință.
Atingere, substantiv
Sinonime:
afront, agresare sexuală, asemănare, atacare, atins, contact, injurie, insultă, jignire, lovire, ocară, ofensă, rușine, umilință, (învechit) atingătură, (învechit) atinsătură, (învechit) atinsură.
Dosadă, substantiv
Sinonime:
necaz, supărare, durere, afront, injurie, insultă, întristare, jignire, mâhnire, ocară, ofensă, ruşine, umilinţă.
Vexaţiune, substantiv
Sinonime:
afront, avanie, injurie, insultă, jignire, mortificație, ocară, ofensă, opresiune, persecuție, ruşine, umilinţă, vexație. Vexățiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
vexațiune.
Compuncțiune, substantiv
Sinonime:
contrițiune, gravitate afectată, pocăință, remușcare, umilință.
Umiliaţiune, substantiv
Sinonime:
plecare, smerenie, supunere, umilinţă.
Suduitură, substantiv
Sinonime:
afront, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă, ruşine, sudalmă, umilinţă.
Obsecviozitate, substantiv
Sinonime:
plecare, politețe excesivă, servilism, slugărnicie, smerenie, supunere, umilinţă.
Smericiune, substantiv
Sinonime:
(învechit) smerenie, umilinţă.
Smerire, substantiv
Sinonime:
(învechit) credință, cucernicie, cuvioșenie, cuvioșie, evlavie, pietate, pioșenie, piozitate, religiozitate, smerenie, supușenie, umilință, umilire.
Spăsire, substantiv
Sinonime:
(învechit) ispășire, izbăvire, mântuire, salvare, (figurat) umilință.
Spăseală, substantiv
Sinonime:
(învechit) izbăvire, mântuire, salvare, smerenie, umilință.
Jignire, substantiv
Sinonime:
afront, injurie, insultare, insultă, ocară, ofensare, ofensă, rușine, ultragiere, umilință, (figurat) atingere, (figurat) rănire, (învechit) băsău, (învechit) dosadă, (învechit) înfruntare, (învechit) necinste, (învechit) obidă, (livresc și figurat) lezare, (livresc) ultraj, (livresc) vexare, (livresc) vexațiune, (popular) hulă, (popular) sudalmă, (popular) suduitură.
Lezare, substantiv
Sinonime:
afront, daună, injurie, insultare, insultă, jignire, ocară, ofensare, ofensă, prejudiciu, rănire, rușine, ultragiere, umilință, vătămare.
Băsău, substantiv (regional)
Sinonime:
afront, batjocură, ciudă, cusur, dar, defect, dorință de răzbunare, gelozie, injurie, insultă, invidie, jignire, meteahnă, nărav, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, patimă, pică, pizmă, pornire, ranchiună, răzbunare, rușine, umilință, ură, viciu.
Smeritură, substantiv (învechit)
Sinonime:
smerenie, umilință, (învechit) smerire, (învechit) spăsenie.
Molcomire, substantiv (învechit)
Sinonime:
acalmie, calm, încetinire, lingușire, liniște, liniștire, mângâiere, nemișcare, pace, smerenie, supunere, tăcere, umilință, (învechit) mălcomie, (popular) îmbunare, (variantă) mâlcomire, (variantă) mulcomire.
Umilitate, substantiv
Sinonime:
deferență, degradare, modestie, obsecviozitate, plecare, sărăcie, simplitate, smerenie, supunere, umilință, (învechit) umilenie.
Umilenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, căință, durere sufletească, înduioșare, milă, mustrare de cuget, umilință, (variantă) omilenie, (variantă) umelenie.
Umilincios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
plin de umilință, smerit, supus.
Micșorare, substantiv
Sinonime:
atenuare, calmare, compresiune, comprimare, contracție, descreștere, devalorizare, diminuare, domolire, ieftinire, împuținare, încetinire, potolire, prescurtare, reducere, restrângere, scădere, scăzământ, scurtare, slăbire, smerenie, temperare, ușurare, (învechit) înjosire, (învechit) puținare, (învechit) știrbire, (rar) micire, (rar) umilință; (micșorare sufletească) deprimare.
Înjosire, substantiv
Sinonime:
degradare, dezonorare, ploconeală, ploconire, rușine, umilință, umilire, (familiar) căciulire, (figurat) prostituție, (învechit) abjecțiune, (învechit) coborâre, (învechit) degradație, (învechit) înjosorire, (regional) pleftureală, (variantă) înjosare.
Pioșenie, substantiv
Sinonime:
credință, cucernicie, cuvioșenie, cuvioșie, devoțiune, evlavie, pietate, piozitate, religiozitate, simplitate, smerenie, umilință, (învechit) blagocestie, (învechit) blagocestivie, (învechit) cucerie, (învechit) hristoitie, (învechit) râvnă, (învechit) râvnire, (învechit) smerință, (învechit) smerire.
Smerință, substantiv (învechit)
Sinonime:
cucernicie, evlavie, pioșenie, smerenie, supușenie, umilință, (învechit și popular) spăsenie, (învechit) minuniciune, (învechit) smerire.
Pocăință, substantiv
Sinonime:
căință, compuncțiune, contrițiune, dezlegare, iertare, mustrare, părere de rău, penitență, pocăială, pocăire, regret, remușcare, umilință, (franțuzism învechit) repentir, (învechit și figurat) înturnare, (învechit și figurat) înturnat, (învechit) înfrângere, (învechit) pocaianie, (învechit) pocanie, (învechit) smerenie, (învechit) zdrobire, (învechit) zdrobitură.
Cuceritură, substantiv (învechit)
Sinonime:
cucerire, (învechit) temenea, (învechit) umilință, (variantă) cuciritură.
