Urni, verb
Sinonime: a mişca, a deplasa, a clinti, a porni.  

---

Clăti, verb
Sinonime: a clătina, a mişca, a legăna, a urni, a pune în mişcare, a clinti, a zgudui, a cutremura, a zdruncina; a limpezi rufele.  Clinti, verb
Sinonime: a urni, a mişca din loc, a deplasa, a clăti.  Deplasa, verb
Sinonime: a disloca, a luxa; a se duce, a pleca, a merge, a se da, a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) mişca, a (se) muta, a (se) urni, (învechit şi popular) a (se) sminti, (învechit şi regional) a (se) clăti, (Moldova şi Transilvania) a (se) vâşca, a plimba, a circula, a trece, a împinge, a mâna, a aluneca, a acţiona, a schimba.  Disloca, verb
Sinonime: a strămuta, a (se) deplasa, a (se) urni, a (se) mișca din loc, a aluneca; a (se) desprinde; a (se) luxa, a (se) scrânti, a ieși din articulație, a se dezarticula; a dezlocui.  Împinge, verb
Sinonime: a urni, a deplasa, a muta, a mişca; a se înghesui, a se îngrămădi, a se îmbulzi, a se îmbrânci; (figurat) a îndemna, a îmboldi, a stimula.  Muta, verb
Sinonime: a mişca, a deplasa, a transfera, a dizloca, a urni din loc.  Pleca, verb
Sinonime: a porni, a se duce, a merge, a se deplasa, a se urni, a se îndepărta, a o lua din loc, a se retrage; a renunţa, a părăsi, a abandona, a o şterge; (reflexiv) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia, a se apleca; a se coborî; a se închina, a saluta; (figurat) a ceda, a se supune.  Porni, verb
Sinonime: a pleca, a se urni, a se deplasa, a se mişca, a merge; a pune în funcţie; a întărâta, a aţâţa, a înverşuna, a înfuria.  Pornire, substantiv feminin
Sinonime: antipatie, aptitudine, aspirație, avânt, demaraj, deplasare, dezlănțuire, ducă, dușmănie, elan, entuziasm, furie, imbold, impuls, invidie, înclinare, îndemn, înverşunare, lansare în execuție, mişcare, patimă, plecare, predispoziţie, tendinţă, urnire, violenţă, (învechit) purcedere, purces, (popular) porneală.  Propulsa, verb
Sinonime: a împinge, a urni, a mişca; a stimula, a da avânt, a da elan, a îndemna.  Stârni, verb
Sinonime: a pune în mişcare, a urni, a isca; a îndemna, a aţâţa; a se porni, a se dezlănţui, a izbucni; a pricinui, a cauza, a provoca; (regional) a născoci, a scorni, a inventa.  Clătinare, substantiv
Sinonime: balans, balansare, bălăbănire, clătinat, clătinătură, clintire, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, deplasare, hurducare, hurducat, hurducătură, împleticire, legănare, mişcare, mutare, oscilare, oscilație, pendulare, scuturare, scuturat, scuturătură, situație nesigură (sau critică), urnire, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (figurat) șovăire, (învechit și regional) clătire, (învechit) cletinare, (popular) zdruncin.  Clătire, substantiv
Sinonime: clătit, limpezire, limpezit; clătinare, clintire, deplasare, mişcare, mutare, urnire.  Clintire, substantiv
Sinonime: clătinare, deplasare, mişcare, mutare, urnire, (învechit şi regional) clătire.  Mișcoti, verb (regional)
Sinonime: a se forța, a se mișca de colo-acolo, a se urni.  Dezampara, verb (franțuzism)
Sinonime: a abandona un loc, a disloca, a părăsi, a se urni din loc.  Mutare, substantiv
Sinonime: abatere, așezare, casă, cămin, clătinare, clintire, demenajare, deplasare, deviație, deviere, domiciliu, îndepărtare, înlocuire, metamorfozare, metamorfoză, mișcare, modificare, mutat, mutație, pășune, permutare, permutație, pornire, prefacere, preschimbare, sălaș, schimb, schimbare, strămutare, strămutat, târlă, transfer, transferare, urnire, (învechit și regional) clătire, (învechit) adăpost, (învechit) emigrare, (învechit) exil, (învechit) locuință, (învechit) mutațiune, (învechit) ridicare, (învechit) schimbătură, (învechit) transformare, (învechit; la figurat) moarte, (regional) arșiță, (regional) imaș, (regional) mutătură, (regional) stână, (regional) suhat.