Renunţa, verb
Sinonime: a abandona, a părăsi, a nu mai voi, a se da deoparte.  Renunţare, substantiv
Sinonime: abandon, abandonare, cedare, demisionare, dezertare, părăsire, (figurat) capitulare, (învechit) renunțiare, (învechit) repășire.  

---

Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  Abandona, verb
Sinonime: a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.  Abdica, verb
Sinonime: a renunţa, a părăsi (o funcție înaltă); a abandona, a capitula, a ceda.  Abjura, verb
Sinonime: a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.  Abnegaţie, substantiv feminin
Sinonime: devotament, tragere de inimă, dăruire, altruism, sacrificiu, renunțare.  Declina, verb
Sinonime: a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona; a apune, a scăpăta, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri; (gramatică) (învechit) a (se) pleca.  Decomanda, verb
Sinonime: a anula, a renunţa, a desfiinţa.  Devotament, substantiv neutru
Sinonime: abnegație, atașament, cinste, credință, dăruire, fidelitate, lealitate, renunţare, statornicie, (învechit și regional) priință, (învechit) devotare, (învechit) devotațiune, (învechit) devoțiune, (învechit) sadacat; (variante) (franțuzism învechit) devoiement, (franțuzism învechit) devuement.  Dispensă, substantiv feminin
Sinonime: scutire, permisie; autorizaţie, îngăduinţă.

Dispensa, verb
Sinonime: a se lipsi, a renunţa; a scuti, a exonera, a se sustrage.  Lepăda, verb
Sinonime: a abandona, a abjura, a afurisi, a alunga, a anatemiza, a arunca, a avorta, a azvârli, a blestema, a deborda, a descărca, a excomunica, a expulza, a goni, a izgoni, a înlătura, a lua, a năpârli, a nega, a nu mai fi de acord, a părăsi, a refuza, a renega, a renunţa, a respinge, a scoate, a se apăra, a se depărta, a se dezbăra, a se dezbrăca, a se dezice, a se dezvinovăți, a se feri, a se îndepărta, a se lăsa, a se păzi, a se schimba, a trage, a vărsa, a voma, a vomita, a zvârli, a-şi muta gândul, (învechit) a scutura, (regional) a lăpăda, (regional) a țipa.  Lăsa, verb
Sinonime: a părăsi, a abandona, a ceda, a renunţa, a lepăda; a învoi, a îngădui, a permite, a admite, a accepta; a produce, a întipări, a provoca; a se apleca, a se îndoi, a se denivela.  Lipsi, verb
Sinonime: a absenta, a codi, a despărți, a dezerta, a dispărea, a ezita, a frustra, a fugi, a nu fi, a nu se găsi, a nu se prezenta, a nu-i trebui, a părăsi, a pregeta, a renunța la, a scoate, a se dispensa, a se priva de, a separa, a suprima, a șovăi, (figurat) a văduvi, (învechit) a se lăsa de, (învechit) a slăbi.  Părăsi, verb
Sinonime: a abandona, a renunţa, a lăsa; a evacua; a pleca, a se îndepărta, a abdica; a înceta, a întrerupe, a renunţa; a neglija.  Pleca, verb
Sinonime: a porni, a se duce, a merge, a se deplasa, a se urni, a se îndepărta, a o lua din loc, a se retrage; a renunţa, a părăsi, a abandona, a o şterge; (reflexiv) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia, a se apleca; a se coborî; a se închina, a saluta; (figurat) a ceda, a se supune.  Priva, verb
Sinonime: a (se) lipsi (de ceva), a renunţa.  Privațiune, substantiv feminin
Sinonime: abstinență, abținere, indigență, insuficiență, lipsă, mizerie, nevoie, privare, renunțare, sărăcie.  Pustnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abstinenţă, ascetism, asceză, claustrare, izolare, renunțare, schimnicie, sihăstrie, (figurat) singurătate, (rar) schimnicit, (variantă) pusnicie, (variantă) pustenecie.  Refuz, substantiv neutru
Sinonime: respingere, neprimire, neacceptare, negare, renunţare.  Refuza, verb
Sinonime: a respinge, a nu primi, a nu accepta; a nu consimţi, a nu voi, a se priva, a renunţa.  Scăpa, verb
Sinonime: a se elibera, a se desprinde, a se salva; a se debarasa, a se descotorosi, a renunţa, a da drumul; a apune, a scăpăta, a fi în declin; a pierde, a nu mai apuca, a nu mai prinde; a nu lua în seamă, a omite, a pierde din vedere, a nesocoti.  Cala, verb
Sinonime: a se opri brusc; a renunța, a se da bătut; (despre vehicule sau roţile lor) a imobiliza cu ajutorul unei cale; (despre piese mecanice) a orizontaliza.  Abdicare (abdicări), substantiv feminin
Sinonime: cedare, renunțare, (învechit) abdicație, (învechit) prostire.  Abjurare (abjurări), substantiv feminin
Sinonime: abjurație, lepădare, renegare, renunțare publică la o idee (la o doctrină).  Capitulare, substantiv
Sinonime: (militărie) cedare, predare, (învechit) închinare; renunţare.  Cedare, substantiv
Sinonime: renunţare, (figurat) capitulare.  Demisie, substantiv
Sinonime: abandon, abdicare, renunțare; (învechit) paretisire, paretisis, prostire.  Demisiona, verb
Sinonime: a-și prezenta demisia, a abandona, a abdica, a renunța, a se retrage; (învechit) a paretisi, a se prosti.  Desista, verb
Sinonime: a abandona, a abdica, a renunţa, a se lăsa de, a repudia, a rezilia.  Fatalism, substantiv
Sinonime: cauzalitate, determinism, predestinare, predestinaţie; abandon, pasivitate, renunțare, resignație, resemnare.  Retractare, substantiv
Sinonime: abjurație, apostazie, confirmație, palinodie, renegare, renunțare.  Resignație, substantiv
Sinonime: abandon, abdicare, abjurare, demisie, fatalism, pasivitate, renunțare, resemnare, resignare, retractare, (variantă) resignațiune.  Capitulație, substantiv
Sinonime: abandonare, abdicare, armistiție, înfrângere, renunțare, (variantă) capitulațiune.  Apostazie, substantiv
Sinonime: abandon, abjurație, răzvrătire, renegare, renunțare, repudiere, retractare, revoltă, trădare, (variantă) apostasie.  Abstențiune, substantiv
Sinonime: abstenționism, abstinență, abținere, neutralitate, nonbeligeranță, nonintervenție, privațiune, renunțare.  Desesiza, verb
Sinonime: (termen juridic) a ceda, a deposeda, a renunța.  Abnega, verb
Sinonime: a nega, a renunța, a se consacra în întregime, a se dedica, a se devota, a se lepăda, a tăgădui.  Abnegațiune, substantiv
Sinonime: abnegare, abnegație, devotament (extrem), lepădare, renunțare, sacrificiu (voluntar).  Paretisi, verb (învechit)
Sinonime: a demisiona, a lăsa, a părăsi, a renunța.  Resemnare, substantiv
Sinonime: abandon, acceptare, împăcare (cu răul), renunțare, (învechit) resemnaţie, (învechit) resignare, (învechit) resignație.  Renegare, substantiv
Sinonime: abjurare, apostazie, contestare, dezavuare, dezmințire, erezie, herezie, lepădare, negare, negație, palinodie, renunțare, repudiere, respingere, retractare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, trădare, (învechit) rezignare, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.  Resemnaţie, substantiv
Sinonime: abnegație, detașare, dezinteresare, renunțare, resemnare, (învechit) resignare.  Repudiere, substantiv
Sinonime: abandon, despărțire, divorț, rejet, renegare, renunțare, respingere, ruptură.  Abdicație, substantiv (învechit)
Sinonime: abandon, abdicare, capitulare, demisie, desistare, renunțare, resignare, (variantă) abdicațiune.  Desistare, substantiv
Sinonime: abandon, abdicare, abținere, desistat, lăsare, renunțare, retragere, (variantă) dezistare.  Abandonare, substantiv
Sinonime: abandon, desistare, părăsire, renunțare.  Închinare, substantiv
Sinonime: acceptare, adorare, aplecare, aprobare, asfințit, capitulare, chefuire, consacrare, dedicare, dedicație, destinare, devotament, devotare, închinat, înclinare, ofertă, ofrandă, plecare, plecăciune, predare, prosternare, rugă, rugăciune, salutare, subjugare, supunere, toast, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) adăpostire, (învechit) închinăciune, (învechit) închinătură, (învechit) lăsare prin testament, (învechit) molitvă, (învechit) odihnă, (învechit) renunțare la o slujbă, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (rar) prosternație.  Descerni, verb (învechit)
Sinonime: a nu mai purta doliu, a renunța la doliu, (învechit) a descerna.  Descernire, substantiv (învechit)
Sinonime: renunțare la doliu.  Dezapropriație, substantiv (învechit)
Sinonime: abandon, renunțare, (figurat) depersonalizare, (variantă) dezapropriare, (variantă) dezapropiație.  Lepădare, substantiv
Sinonime: abjurare, aruncare, azvârlire, călugărire, descălțare, dezbrăcare, dezicere, lepădat, negare, nemenționare, părăsire, refuz, renegare, renunțare, rupere, zvârlire, (popular) avort, (popular) scuipat, (popular) vomă, (variantă) lăpădare.