Sau, conjuncție Sinonime:
ori, fie; oare? poate?
Său (sa), adjectiv şi pronume posesiv Sinonime:
propriu, al lui, al ei; (singular) soţul, soţia; (la plural) familia, rudele, prietenii; specific, caracteristic.
Șaucă, substantiv (regional)
Sinonime:
crupă, sapă, şale.
Saună, substantiv
Sinonime:
baie de aburi, caldarium, etuvă, hamam.
Saur, adjectiv
Sinonime:
acru, bătut, prins. Saur, substantiv
Sinonime:
(regional) balaur.
Saurofil, adjectiv
Sinonime:
(botanică) saurocor.
Saurofilie, substantiv
Sinonime:
(botanică) saurocorie.
Vântură-lume (sau vântură-ţară), substantiv masculin Sinonime:
hoinar, aventurier, vagabond, om fără căpătâi.
Ajunge, verb Sinonime:
a sosi, a parveni, a reuşi, a izbuti, a atinge, a deveni (ceva sau cineva). Ajunge, interjecție
Sinonime:
atât! basta! destul! gata! isprăveşte! încetează! punct! sfârşeşte! stai! stop! termină! (regional) halt! ho!
Angara, substantiv feminin Sinonime:
necaz, belea, neajuns, mizerie; (învechit) bir, dare, impozit, corvoadă, obligație (în bani sau zile de lucru).
Apăra, verb Sinonime:
a proteja, a feri, a ocroti, a păzi, a salvgarda; a (se) dezvinovăţi, a pleda (pentru a susţine ceva sau pe cineva).
Apela, verb
Sinonime:
a telefona; a cere, a adjura, a invoca, a solicita; a se adresa cuiva, a recurge la (ceva), a se folosi de (ceva sau cineva).
Asupra, prepoziție Sinonime:
peste, pe; contra, împotrivă; înspre, spre, către; cu privire la (ceva sau cineva).
Atârna, verb Sinonime:
a agăţa, a anina, a suspenda; (figurat) a depinde, a fi subordonat, a fi legat de (ceva sau de cineva); a cântări, a apăsa; a spânzura.
Bate, verb Sinonime:
a lovi, a da pumni (palme sau picioare), a boxa, a brutaliza, a maltrata, a vătăma, (regional) a jupăi; (reflexiv) a se război, a se lupta, a se răfui, a se încăiera, (învechit) a se oşti; a învinge, a birui, a izbândi, a înfrânge, a zdrobi, a nimici; (despre inimă) a zvâcni, a pulsa, a palpita; a străbate, a cutreiera, a umbla.
Baza, verb (reflexiv) Sinonime:
a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva). Bază, substantiv feminin Sinonime:
temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.
Bătut (bătută), adjectiv
Sinonime:
lovit, (figurat) târnosit, târnuit; bătătorit; circulat; lovit, strivit, zdrobit, (regional) mecit; făcăluit; înfrânt; acru, prins, (învechit şi popular) searbăd, (prin Banat) saur; (despre flori) învolt.
Canal, substantiv neutru Sinonime:
braţ, şanţ; conductă, ţeavă, tub; emisiune, lungime de undă; post (de radio sau de televiziune).
Chiul, substantiv neutru Sinonime:
fugă (de muncă sau de școală), absenţă, sustragere, lenevire, tragere pe sfoară, înşelătorie.
Decent (decentă), adjectiv
Sinonime:
cuviincios, cumsecade, la locul său, respectuos, politicos; pudic, ruşinos, sfios; acceptabil, onorabil.
Deplasat (deplasată), adjectiv
Sinonime:
dizlocat, mutat, luxat; nepotrivit, nelalocul său, ca nuca în perete, prost inspirat, distonant, inadecvat, inoportun, neadecvat, necorespunzător, neoportun.
Desfăta, verb Sinonime:
a delecta, a încânta, a fermeca; a petrece, a se distra, a se amuza, a se veseli. Desfăța, verb
Sinonime:
(despre pat sau așternut) a lăsa fară rufărie, (despre perne, plapume) a dezbrăca de fețe; (regional) a deschide, a expune, a întinde la vedere.
Diseminare, substantiv feminin
Sinonime:
diasporie, difuziune, diseminație, dispersare, generalizare, împrăştiere, metastază, propagare, răspândire; (botanică) anemocorie, antropocorie, barocorie, endozoocorie, entomocorie, hidrocorie, mirmecocorie, ornitocorie, saurocorie, zoocorie.
Elegant (elegantă), adjectiv
Sinonime:
(despre îmbrăcăminte, oameni sau mişcări) frumos, luxos, fercheş, dichisit, sclivisit, gătit, graţios, nobil, distins, îngrijit, (livresc şi familiar) şic.
Eleganţă, substantiv feminin
Sinonime:
(despre îmbrăcăminte, oameni sau mişcări) frumuseţe, ferchezuială, dichiseală, scliviseală, graţie, supleţe, bun-gust, distincţie, lux.
Hârb, substantiv neutru
Sinonime:
ciob, ciuruc, farfurie (de calitate proastă sau știrbită), frântură, spărtură, strachină, vas (de proastă calitate sau știrbit); babalâc, baccea, căzătură, hodorog, persoană neputincioasă, ramolit.
Lăfăi, verb Sinonime:
a huzuri, a petrece, a trăi în opulenţă, a se desfăta, a se simţi în largul său, a nu fi stingherit, a dispune de mari resurse.
Muscat (muscată), adjectiv Sinonime:
(strugure sau vin) tămâios.
Ori, conjuncție Sinonime:
sau, fie că.
Pleda, verb Sinonime:
a susţine, a apăra, a vorbi pentru (ceva sau cineva).
Salva, verb Sinonime:
a scăpa, a apăra, a feri de (ceva sau cineva).
Sluji, verb Sinonime:
a fi angajat, a servi; a folosi, a recurge la (ceva sau cineva).
Sui-generis, adjectiv Sinonime:
aparte, specific, particular, în felul său.
Suspecta, verb Sinonime:
a bănui, a suspiciona, a nu crede în (ceva sau cineva).
Acaul (acaulă), adjectiv
Sinonime:
(botanică) fără tulpină; cu tulpina foarte scurtă sau neaparentă.
Acervul, substantiv masculin
Sinonime:
(botanică) grămadă mică; glomerul de flori sau de fructe; conidiofori asociaţi la ciupercile parazite; himeniu nud.
Achenodiu, substantiv neutru
Sinonime:
(botanică) fruct compus din două sau mai multe achene.
Acheilarie, adjectiv
Sinonime:
(botanică) degenerarea sau lipsa labelului (la orhidee).
Acromie, substantiv feminin
Sinonime:
(biologie) decolorarea unor organe datorită insuficienţei sau lipsei pigmenţilor; (medical) lipsă de pigment în piele, iris.
Acromocentru, substantiv neutru
Sinonime:
(botanică) figuri asteriale sau fusoriale de natură centrozomică lipsite de cromatină.
Acrogen (acrogenă), adjectiv
Sinonime:
(botanică) format la vârful unui organ; care creşte prin vârful său.
Acropetal (acropetală), adjectiv
Sinonime:
(botanică) care se îndreaptă spre vârf; cu dezvoltarea progresivă a primelor frunze sau flori de la bază spre vârf.
Ecidiiform (ecidiiformă), adjectiv
Sinonime:
(botanică) de forma unor ecidii sau cupe.
Ecidiosor, substantiv masculin
Sinonime:
(botanică) îngrămădire sau înşiruire de ecidiospori.
Echipotenţial (echipotenţială), adjectiv
Sinonime:
cu potenţial identic; de aceeaşi putere sau valoare.
Estivație, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) perioada de viaţă latentă datorită condiţiilor excesive de temperatură sau de uscăciune din timpul verii.
Etaliu, substantiv neutru
Sinonime:
(botanică) masă de sporangi agregaţi sau reuniţi printr-o membrană comună.
Erija, verb
Sinonime:
a înălţa; a-şi aroga, a se da drept (ceva sau cineva).
Cala, verb
Sinonime:
a se opri brusc; a renunța, a se da bătut; (despre vehicule sau roţile lor) a imobiliza cu ajutorul unei cale; (despre piese mecanice) a orizontaliza.
Cevlui, verb
Sinonime:
(învechit) a tonsura (a tăia părul din creștetul capului unui seminarist pentru a se arăta intrarea sa în tagma bisericească sau călugărească).
Medalion (medalioane), substantiv neutru
Sinonime:
medalie; obiect decorativ, bijuterie (de formă circulară sau ovală).
Lăptos (lăptoasă), adjectiv
Sinonime:
(despre animale) care are sau produce mult lapte; de culoarea sau cu aspectul laptelui, mat, opac.
Mimic (mimică), adjectiv
Sinonime:
care se referă la mim sau la mimică, de mim.
Vileag (vileaguri), substantiv neutru
Sinonime:
(a da sau a scoate în vileag) a face cunoscut în public; a scoate la iveală; a da pe faţă.
Abrogat (abrogată), adjectiv
Sinonime:
(despre legi, ordine sau dispoziții oficiale) anulat, desființat, invalidat, înlăturat, suprimat.
Bragagerie, substantiv
Sinonime:
(prin Moldova şi Bucovina) (loc unde se prepară sau se vinde bragă) brăhărie.
Debriefing, substantiv
Sinonime:
(reuniune la care se face bilanțul unei operațiuni sau proiect) interogatoriu, examinare, interogare.
Palindrom, substantiv
Sinonime:
(cuvânt sau grup de cuvinte care se poate citi în cele două sensuri) cuvânt inversat; frază inversată.
