Anula, verb
Sinonime: a desfiinţa, a suprima, a abroga, a aboli, a revoca, a contramanda, a decomanda, a şterge, a radia, a casa, a rezilia, a distruge.  Anulabil, adjectiv
Sinonime: atacabil, revocabil, reziliabil, rezolvabil.  Anulabilitate, substantiv
Sinonime: revocabilitate.  Anular (anulară), adjectiv
Sinonime: inelar, în formă de inel.  Anulare, substantiv
Sinonime: abrogare; nulitate relativă; reziliere; contramandare; desfiinţare, (figurat) ridicare, demitere; infirmare; eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, suprimare, ştergere, tăiere, ştersătură, tăietură.  Anulat, adjectiv
Sinonime: abrogat; reziliat; contramandat; eliminat, înlăturat, scos, suprimat, şters, tăiat.  Anulație, substantiv
Sinonime: anulare.  Anulațiune, substantiv
Sinonime: anulație.  Anulativ, adjectiv
Sinonime: infirmativ, invalidant.  

---

Anihila, verb
Sinonime: a nimici, a desfiinţa, a anula, a distruge, a reduce la zero (neant).  Bara, verb
Sinonime: a închide, a bloca, a astupa, a stăvili, a zăgăzui; (figurat) a împiedica, a opri, a întrerupe, a stopa; a anula, a desfiinţa, a şterge; a tăia; a obstrucţiona.

Bară, substantiv feminin
Sinonime: drug, stâlp, bârnă, grindă; semn, indiciu; levier, rangă; (regional) mocirlă, noroi.  Casa, verb
Sinonime: a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.

Casă, substantiv feminin
Sinonime: imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie.

Casa, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) gemma, perla.  Contramanda, verb
Sinonime: a anula, a revoca, a decomanda.  Decomanda, verb
Sinonime: a anula, a renunţa, a desfiinţa.  Dejuca, verb
Sinonime: a zădărnici, a lichida, a anula.  Desface, verb
Sinonime: a descompune, a desprinde, a separa, a izola; a vinde, a face negoţ, a oferi; a anula, a contramanda, a desfiinţa, a despături, a dezdoi, (învechit) a răspica, a desfăşura, a dezlega, a despleti, a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (învechit şi popular) a slobozi, a dezlipi, a întinde, a răsfira, a căsca, a crăpa, a (se) deschide, a se despica, a plesni, a rupe, a rezilia.  Desfiinţa, verb
Sinonime: a suprima, a abroga, a anula, a desface, a aboli, (figurat) a ridica, a dizolva, a lichida, a distruge, a nimici, a prăpădi, (figurat) a topi.  Dezice, verb
Sinonime: a dezavua, a dezminți, a infirma, a nega, a tăgădui, a anula, a retracta; a (se) contrazice.  Dezminţi, verb
Sinonime: a nega, a contesta, a tăgădui, a retracta, a retrage, a anula, a infirma, a fi în dezacord, a contrazice; a nu răspunde așteptărilor.  Elimina, verb
Sinonime: a îndepărta, a înlătura, a exclude, a da afară, a elida, a scoate, a da la o parte, a evacua, a expulza, a distanța; a suprima, a şterge, a anula, a curăţa.  Infirma, verb
Sinonime: a aboli, a abroga, a anula, a contramanda, a contrazice, a declara nevalabil, a declara nul printr-un ordin, a demonstra ca fiind nefundat, a desfiinţa, a dezminţi, a dovedi ca neadevărat, a îndepărta, a nu admite, a răsturna, a revoca.  Oblitera, verb
Sinonime: a anula, a deveni neciteț, a pecetlui, a se estompa, a se spălăci, a se șterge treptat, a ștampila; (medicină) a (se) astupa, a (se) înfunda, a (se) obstrua.  Perima, verb
Sinonime: (reflexiv) a se învechi, a se demoda, a se uza; (juridic) a se stinge, a se anula, a se desfiinţa.  Perimat (perimată), adjectiv
Sinonime: anacronic, anulat, arhaic, caduc, demodat, depăşit, desuet, ieșit din uz, inactual, invalidat, învechit, neactual, nul, obliterat, obsolet, retardatar, retrograd, revolut, rococo, scos din circulaţie, stins, uzat, vetust; (figurat) prăfuit, răsuflat, (familiar) fumat.  Prescrie, verb
Sinonime: a indica, a recomanda; a se stinge, a se anula, a se pierde.  Prescripţie, substantiv feminin
Sinonime: obligaţie, dispoziţie, prevedere; recomandaţie, reţetă; anulare, stingere, pierdere.  Radia, verb
Sinonime: a străluci, a lumina; a degaja, a propaga, a difuza, a răspândi, a împrăştia, a emana; a şterge, a anula, a desfiinţa.  Retracta, verb
Sinonime: a retrage, a anula, a se dezice; a se strânge, a se zgârci, a se contracta.  Retrage, verb
Sinonime: a lua înapoi, a aduce la sine; a da înapoi, a se da deoparte, a se refugia, a se adăposti, a se izola; a retracta, a dezice, a anula.  Revoca, verb
Sinonime: a anula, a abroga, a contramanda; a concedia, a destitui, a rechema.  Ridica, verb
Sinonime: a înălţa, a sălta; a construi, a face, a zidi; a crește, a spori, a mări, a majora, a urca; (figurat) a suspenda, a desfiinţa, a anula  Strica, verb
Sinonime: a deteriora, a degrada, a defecta, a sparge; a se descompune, a se altera; a vătăma, a răni; a tulbura, a deranja, a zădărnici; a se corupe, a decădea, a se deprava, a se desfrâna; a dărâma, a nărui, a distruge; (figurat) a anula, a desfiinţa, a abroga; (figurat) a se certa, a se gâlcevi.  Suprima, verb
Sinonime: a înlătura, a elimina, a anula, a desfiinţa; a omorî, a extermina, a lichida.  Şterge, verb
Sinonime: a curăţa, a înlătura, a răzui, a rade, a face să dispară, a elimina; (figurat) a anula, a suprima, a radia, a desfiinţa; a fugi, a spăla putina, a o întinde.  Tăietură, substantiv feminin
Sinonime: anulare, circumcizie, contur, croială, curătură, decupaj, despicătură, incizie, înjunghietură, înțepătură, junghi, junghietură, linie, (botanică) lumânărica-pământului, rană, retezătură, săpătură, (minerit) șliț, ştersătură, teren despădurit, trăsătură, zvâcnet.  Aboli, verb
Sinonime: a abroga, a anula, a suprima, a contramanda, a revoca, a scoate din uz, a invalida, a declara nul, a infirma.  Abroga, verb
Sinonime: (a scoate din vigoare un act normativ) a aboli, a anula, a desființa, a infirma, a invalida, a revoca, a suprima.  Abrogare (abrogări), substantiv feminin
Sinonime: abrogație, anulare, desființare, infirmare, invalidare, suprimare.  Abrogat (abrogată), adjectiv
Sinonime: (despre legi, ordine sau dispoziții oficiale) anulat, desființat, invalidat, înlăturat, suprimat.  Anihilare, substantiv
Sinonime: anulare, contracarare, împiedicare, neutralizare, zădărnicire.  Barat, adjectiv
Sinonime: anulat, baricadat, blocat, invalidat, închis, stăvilit, tăiat, zăgăzuit.

Barat, substantiv
Sinonime: barare, (învechit) berat; (biserica catolică) călugăr, preot, sacerdot, (învechit) bărat.

Bărat, substantiv (învechit)
Sinonime: (biserica catolică) călugăr, preot, (învechit) barat; (învechit) berat.  Casabil, adjectiv
Sinonime: casant, destructibil, distructibil, fragil, friabil, (despre o hotărâre judecătorească) anulabilă.  Contramandare, substantiv
Sinonime: anulare, revocare, (învechit) revocaţie.  Contramandat, adjectiv
Sinonime: anulat, revocat, suprimat.  Suprimat, adjectiv
Sinonime: anulat, abrogat, abolit, interzis, suspendat, șters; omorât, eliminat, înlăturat, lichidat, desființat.  Desfiinţare, substantiv
Sinonime: anulare, abolire, (figurat) ridicare, suprimare, dizolvare, lichidare.  Desfiinţat, adjectiv
Sinonime: abrogat, anulat, invalidat, înlăturat, suprimat.  Eliminare, substantiv
Sinonime: abandon, aboliție, anulare, curăţare, eradicație, infirmare, invalidare, lacună, lichidare, resciziune, reziliere, revocație, suprimare, evacuare, excludere, înlăturare, torpilare.  Eliminat, adjectiv
Sinonime: anulat, exclus, expulzat, respins, rejectat.  Revocare, substantiv
Sinonime: anulare, contramandare, (învechit) revocaţie.  Revocat, adjectiv
Sinonime: abrogat, anulat, contramandat; scos din funcție, demis, destituit.  Deprograma, verb
Sinonime: a anula un program, a decondiționa.  Infirmare, substantiv
Sinonime: abrogare, anulare, invalidare, răsturnare.  Rezoluțiune, substantiv
Sinonime: anulare, hotărâre, rezoluție; (medicină) resorbție.  Casație, substantiv
Sinonime: abrogație, anulație, remiză, rezoluție, (variantă) casațiune.  Redibiție, substantiv
Sinonime: (referitor la o vânzare) anulare; (variante) redhibițiune, redibițiune.  Revocaţie, substantiv
Sinonime: anulare, anulație, contramandare, invalidare, redibiție, revocare.  Ştersătură, substantiv
Sinonime: anulare, răsătură, (învechit) ştersură.  Invalidare, substantiv
Sinonime: abolire, abrogare, anulare, infirmare.