Plecare, substantiv
Sinonime:
afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.
Aplecare, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).
Cauza, verb Sinonime:
a produce, a provoca, a pricinui, a determina, a da naştere. Cauză, substantiv feminin Sinonime:
motiv, pricină, ocazie; origine, obârşie, punct de plecare, fundament; (juridic) proces; afacere, interes; convingere.
Flexiune, substantiv feminin
Sinonime:
arcuire, curbare, încovoiere, îndoire, mlădiere, modificare, schimbare, transformare; (gramatică) (flexiune nominală) declinare, declinaţie, (învechit) plecare.
Ieșire, substantiv feminin
Sinonime:
anulare, apariție, atac, critică violentă, decolorare, eliberare, exit, ieșitor, ieșitură, invectivă, liberare, năvală, output, plecare, plimbare, poartă, portieră, publicare, purgație, răsărire, scaun, scăpare, spălăcire, ștergere, ușă, (figurat) dezlegare, (figurat) soluție, (învechit) cheltuire, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) purgare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) sfârșit, (învechit; despre ființe) origine, (rar) ieșit.
Loc, substantiv neutru Sinonime:
spaţiu, întindere; punct de plecare, origine, obârşie; situaţie, post, funcţie, poziţie, rang, treaptă.
Pasaj, substantiv neutru Sinonime:
trecere, gang, coridor, canal; fragment, extras, parte, paragraf, aliniat; migraţie, plecare, deplasare.
Pornire, substantiv feminin
Sinonime:
antipatie, aptitudine, aspirație, avânt, demaraj, deplasare, dezlănțuire, ducă, dușmănie, elan, entuziasm, furie, imbold, impuls, invidie, înclinare, îndemn, înverşunare, lansare în execuție, mişcare, patimă, plecare, predispoziţie, tendinţă, urnire, violenţă, (învechit) purcedere, purces, (popular) porneală.
Provenienţă, substantiv feminin Sinonime:
origine, obârşie, sorginte, sursă, izvor, punct de plecare.
Simpatie, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.
Smerenie, substantiv feminin
Sinonime:
candoare, castitate, credință, cucernicie, cuvioșenie, cuvioșie, devoțiune, evlavie, feciorie, inocență, micșorare, modestie, neprihănire, nevinovăție, obsecviozitate, pietate, pioșenie, piozitate, pocăință, pudicitate, pudoare, religiozitate, sfială, smereală, umilință, virginitate, (familiar) spăseală, (familiar) spăsenie, (învechit și regional) milă, (învechit) blagocestie, (învechit) blagocestivie, (învechit) blagocestvie, (învechit) hristoitie, (învechit) minuniciune, (învechit) molcomire, (învechit) oviliciune, (învechit) plecare, (învechit) plecat, (învechit) râvnă, (învechit) râvnire, (învechit) smericiune, (învechit) smerință, (învechit) smerire, (învechit) smeritură, (învechit) smernicie, (învechit) supunere, (învechit) umiliațiune, (învechit) umilitate, (învechit) zmerenie.
Curbare, substantiv
Sinonime:
aplecare, arcuire, culcare, culcat, flexiune, înclinare, încovoiere, îndoire, plecare, strâmbare, (învechit și regional) încujbare.
Declinare, substantiv
Sinonime:
(gramatică) declinaţie, flexiune nominală, (învechit) plecare.
Ducă, substantiv
Sinonime:
plecare, drum, călătorie; duce; (a fi pe ducă) a fi pe sfârșite, a fi pe moarte.
Ducere, substantiv
Sinonime:
cărat, plecare, mers, trasare, susţinere; păcăleală, înșelătorie, minciună.
Dus, substantiv
Sinonime:
cărat, plecare.
Porneală, substantiv
Sinonime:
ardoare, avânt, elan, entuziasm, imbold, impuls, îndemn, înflăcărare, înfocare, însufleţire, pasiune, patimă, plecare, pornire, stimul.
Umiliaţiune, substantiv
Sinonime:
plecare, smerenie, supunere, umilinţă.
Închinăciune, substantiv
Sinonime:
adorare, adorație, aplecare, capitulare, compliment, consacrare, cult, devotament, închinare, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, reverenţă, rugă, rugăciune, salut, subjugare, supunere, temenea, toast, (familiar, rar) selamlâc, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) molitvă, (învechit) plecare, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.
Obsecviozitate, substantiv
Sinonime:
plecare, politețe excesivă, servilism, slugărnicie, smerenie, supunere, umilinţă.
Purces, substantiv
Sinonime:
începere, început, naștere, obârșie, origine, plecare, pornire, proveniență.
Înzestrare, substantiv
Sinonime:
aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, capacitate, chemare, dar, dotare, dotație, echipare, har, înclinare, înclinație, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prevedere, propensiune, talent, utilare, vocație, (popular) tragere; (învechit) aplecăciune, plecare.
Epicentru, substantiv
Sinonime:
centru, focar, localizare; (figurat) punct de plecare, punct de pornire.
Premisă, substantiv
Sinonime:
axiomă, bază, condiție, enunț, idee de bază, ipoteză, lemă, postulat, principiu, punct de plecare, supoziție, (învechit) protază, (variantă) premiză.
Îndoire, substantiv
Sinonime:
aplecare, arcuire, culcare, culcat, curbare, dublare, flexiune, gârbovire, împăturire, încârligare, înclinare, încolăcire, încovoiere, încovrigare, îndoit, întărire, mărire, mlădiere, plecare, pliere, strâmbare, strângere, strâns, suflecare, teamă, (învechit și regional) încujbare, (învechit) îndoială, (învechit) opoziție, (popular) păturire, (rar) pliaj.
Depart, substantiv
Sinonime:
(franțuzism învechit) plecare.
Ploconeală, substantiv
Sinonime:
aplecare, compliment, închinăciune, înjosire, lingușire, mătanie, plecăciune, ploconire, reverență, supunere oarbă, temenea, umilire, (familiar și rar) selamlâc, (familiar) căciulire, (învechit) plecare, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.
Poarnă, substantiv (regional)
Sinonime:
curgere năvalnică, plecare (la drum), pornire, șuvoi; (țuică) frunte.
Mergere, substantiv
Sinonime:
continuare, continuitate, curgere, deplasare, ducere, intrare în vigoare, însoțire, mers, mișcare, plecare, pornire, (învechit) căsătorie, (învechit) succesiune, (rar) vizită.
Închinare, substantiv
Sinonime:
acceptare, adorare, aplecare, aprobare, asfințit, capitulare, chefuire, consacrare, dedicare, dedicație, destinare, devotament, devotare, închinat, înclinare, ofertă, ofrandă, plecare, plecăciune, predare, prosternare, rugă, rugăciune, salutare, subjugare, supunere, toast, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) adăpostire, (învechit) închinăciune, (învechit) închinătură, (învechit) lăsare prin testament, (învechit) molitvă, (învechit) odihnă, (învechit) renunțare la o slujbă, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (rar) prosternație.
Ridicare, substantiv
Sinonime:
anulare, arestare, ascensiune, așezare sus, avansare, cățărare, clădire, cocoțare, construcție, construire, creștere, culegere, cules, desființare, dezvoltare, ducere sus, durare, evaporare, evoluție, funcție, grad, ieșire la suprafață, izbăvire, împingere în sus, împrăștiere, înaintare, înălțare, încasare, îndepărtare, îndreptare, înființare, înfiripare, înlăturare, însănătoșire, întindere, întremare, înzdrăvenire, lecuire, luare de atitudine, luare de jos, luare în primire, majorare, mărire, mers înainte, mobilizare, numire, opunere, plecare, primire, producere, progres, promovare, propășire, rang, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, reconstruire, redresare, refacere, relevare, restabilire, revoltă, ridicat, risipire, săltare, săltat, scoatere, sculat, scumpire, sporire, stârnire, strângere, strâns, suflecare, suire, suit, suspendare, tămăduire, tragere în sus, transportare, trezire, ucidere, umflare, urcare, urcat, vindecare, zidire, (figurat) formare, (figurat) ivire, (figurat) răpire, (învechit și regional) suflecătură, (învechit) alungare, (învechit) ardicare, (învechit) aridicare, (învechit) înviere, (învechit) mutare, (învechit) preamărire, (învechit) provivasire, (învechit) rădicare, (învechit) răsărit, (învechit) redicare, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) văznesenie, (învechit) vracevanie, (livresc) edificare, (popular) ispas, (popular) sculare, (popular) tămăduială.
Ieşitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
ieșind, plimbare, proeminență, protuberanță, ridicătură, (arhitectură) redan, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) plecare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) scosătură, (învechit) scoțătură, (învechit) sfârșit, (învechit; contabilitate) cheltuire, (rar) ieșire, (regional) bolfă.
Strâmbare, substantiv
Sinonime:
aducere, aplecare, aplecat, cocârjare, cocârjat, cocoșare, cocoșat, contorsionare, curbare, deformare, deformație, desfigurare, gârbovire, înclinare, înclinat, încovoiat, încovoiere, îndoire, îndoit, întoarcere, întors, lăsare, plecare, pocire, răsucire, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, scâlciere, schimonoseală, schimonosire, sluțire, sluțit, strâmbat, strâmbătură, sucire, sucit, urâțire, urâțit, (învechit) cotitură, (popular și familiar) scofâlcire, (popular) hâzire.
Lansare, substantiv
Sinonime:
aruncare, azvârlire, catapultare, demarare, emitere, hazardare, înștiințare, largare, parașutare, plecare, proiectare, publicare, punere în circulație, tragere, turnichet, (învechit) depart, (învechit) slobozire, (rar) lansaj.
Purcedere, substantiv
Sinonime:
naștere, obârșie, origine, plecare, pornire, proveniență, trimitere, (învechit și popular) purces, (învechit) purcezătură, (variantă) (regional) purcedire.
Purcezătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
plecare, pornire, purcedere, (învechit și popular) purces, (variantă) (învechit) purcegătură.
Umilitate, substantiv
Sinonime:
deferență, degradare, modestie, obsecviozitate, plecare, sărăcie, simplitate, smerenie, supunere, umilință, (învechit) umilenie.
Cortoroseală, substantiv
Sinonime:
debarasare, dezbărare, fugă, plecare, (învechit) cortorosire, (variantă) cotoroseală.
Cortorosire, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
cortoroseală, cortorosit, debarasare, descotorosire, descotorosit, dezbărare, eliberare, mântuire, plecare, (variantă) cotorăsire, (variantă) cotorisire, (variantă) cotorosire.
