Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Plecare
Plecare, substantiv
Sinonime: afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.  

Aplecare
Aplecare, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).  
Cauza
Cauza, verb
Sinonime: a produce, a provoca, a pricinui, a determina, a da naştere.

Cauză, substantiv feminin
Sinonime: motiv, pricină, ocazie; origine, obârşie, punct de plecare, fundament; (juridic) proces; afacere, interes; convingere.  
Flexiune
Flexiune, substantiv feminin
Sinonime: arcuire, curbare, încovoiere, îndoire, mlădiere, modificare, schimbare, transformare; (gramatică) (flexiune nominală) declinare, declinaţie, (învechit) plecare.  
Loc
Loc, substantiv neutru
Sinonime: spaţiu, întindere; punct de plecare, origine, obârşie; situaţie, post, funcţie, poziţie, rang, treaptă.  
Pasaj
Pasaj, substantiv neutru
Sinonime: trecere, gang, coridor, canal; fragment, extras, parte, paragraf, aliniat; migraţie, plecare, deplasare.  
Pornire
Pornire, substantiv feminin
Sinonime: antipatie, aptitudine, aspirație, avânt, demaraj, deplasare, dezlănțuire, ducă, dușmănie, elan, entuziasm, furie, imbold, impuls, invidie, înclinare, îndemn, înverşunare, lansare în execuție, mişcare, patimă, plecare, predispoziţie, tendinţă, urnire, violenţă, (învechit) purcedere, purces, (popular) porneală.  
Provenienţă
Provenienţă, substantiv feminin
Sinonime: origine, obârşie, sorginte, sursă, izvor, punct de plecare.  
Simpatie
Simpatie, substantiv feminin
Sinonime: afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.  
Declinare
Declinare, substantiv
Sinonime: (gramatică) declinaţie, flexiune nominală, (învechit) plecare.  
Ducă
Ducă, substantiv
Sinonime: plecare, drum, călătorie; duce; (a fi pe ducă) a fi pe sfârșite, a fi pe moarte.  
Ducere
Ducere, substantiv
Sinonime: cărat, plecare, mers, trasare, susţinere; păcăleală, înșelătorie, minciună.  
Dus
Dus, substantiv
Sinonime: cărat, plecare.  
Porneală
Porneală, substantiv
Sinonime: ardoare, avânt, elan, entuziasm, imbold, impuls, îndemn, înflăcărare, înfocare, însufleţire, pasiune, patimă, plecare, pornire, stimul.  
Umiliaţiune
Umiliaţiune, substantiv
Sinonime: plecare, smerenie, supunere, umilinţă.  
Obsecviozitate
Obsecviozitate, substantiv
Sinonime: plecare, politețe excesivă, servilism, slugărnicie, smerenie, supunere, umilinţă.  
Purces
Purces, substantiv
Sinonime: începere, început, naștere, obârșie, origine, plecare, pornire, proveniență.  
Înzestrare
Înzestrare, substantiv
Sinonime: aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, capacitate, chemare, dar, dotare, dotație, echipare, har, înclinare, înclinație, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prevedere, propensiune, talent, utilare, vocație, (popular) tragere; (învechit) aplecăciune, plecare.  
Epicentru
Epicentru, substantiv
Sinonime: centru, focar, localizare; (figurat) punct de plecare, punct de pornire.  
Premisă
Premisă, substantiv
Sinonime: axiomă, bază, condiție, enunț, idee de bază, ipoteză, lemă, postulat, principiu, punct de plecare, supoziție, (învechit) protază, (variantă) premiză.  
Depart
Depart, substantiv
Sinonime: (franțuzism învechit) plecare.  
Ploconeală
Ploconeală, substantiv
Sinonime: aplecare, compliment, închinăciune, înjosire, lingușire, mătanie, plecăciune, ploconire, reverență, supunere oarbă, temenea, umilire, (familiar și rar) selamlâc, (familiar) căciulire, (învechit) plecare, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.  
Poarnă
Poarnă, substantiv (regional)
Sinonime: curgere năvalnică, plecare (la drum), pornire, șuvoi; (țuică) frunte.  
Mergere
Mergere, substantiv
Sinonime: continuare, continuitate, curgere, deplasare, ducere, intrare în vigoare, însoțire, mers, mișcare, plecare, pornire, (învechit) căsătorie, (învechit) succesiune, (rar) vizită.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie