Cămin, substantiv neutru
Sinonime: şemineu, sobă; (figurat) casă părintească, familie.  Cămineț, substantiv
Sinonime: (învechit; regional) căminete, chimineț, sobă, vatră.  Căminiță, substantiv (regional)
Sinonime: cămin, cuptor, sobă, vatră, (regional) cameniță.  

---

Bârlog, substantiv neutru
Sinonime: culcuş, vizuină; cocină, coteţ; (figurat) locuinţă, casă, cămin, adăpost, sălaş.  Buduroi, substantiv neutru (popular)
Sinonime: hârdău, putină; stup primitiv, ştiubei; ghizd, budur, peretele fântânii; cămin, coş, horn.  Casa, verb
Sinonime: a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.

Casă, substantiv feminin
Sinonime: imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie.

Casa, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) gemma, perla.

Cașa, verb
Sinonime: a cașera.  Coş, substantiv neutru
Sinonime: paner, (popular) coşarcă, paporniţă, (Transilvania şi Muntenia) corfă, (prin Banat şi Transilvania) targă; (tehnică) ladă, (regional) casă, cutie, drob, durbană, ţarc; burduf, (regional) ceahol, cutubă, (regional, mai ales în Moldova) poclit; cămin, horn, (regional) bageacă, cubea, cucuvaie, fumar, horneţ, marchioţă, ursoaie, (prin Transilvania) budureţ, buduroi, hogeac, (Moldova) hogeag, (prin Transilvania) ştiol, (prin Moldova şi Bucovina) şuber; (coşul pieptului) torace; (medicină) (popular) zgrăbunţă; coşar, coşciug, coviltir, dos, pătul, porumbar, sicriu, stup.  Culcuş, substantiv neutru
Sinonime: pat; vizuină, bârlog, adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş; (botanică) (culcuşul-vacii) vulturică.  Familie, substantiv feminin
Sinonime: cămin, casă, ai casei, menaj; ascendență, descendenţă, filiație, filiațiune, genealogie, generație, provenienţă, viţă, spiţă, neam, rasă, sușă; (figurat) dinastie, castă, clan, trib, (livresc) stirpe, (astăzi rar) seminţie, (învechit şi popular) sămânţă, (învechit şi regional) seminţenie, tălaie, (Moldova şi Transilvania) pojijie, (învechit) femeie, rudă, rudenie, sânge; (fizică) (familie radioactivă) serie radioactivă.  Fum, substantiv neutru
Sinonime: brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.  Fumar, substantiv neutru (popular)
Sinonime: bageacă, campadură, cămin, coş, hogeag, horn.  Gospodărie, substantiv feminin
Sinonime: avere, casă, cămin, căsătorie, căsnicie, menaj, (învechit şi regional) namestie, (plural) acareturi.  Hogeag, substantiv neutru
Sinonime: campadură, cămin, coş, fumar, horn, (variantă) ogeac.  Şemineu, substantiv neutru
Sinonime: cămin, sobă.  Vatră, substantiv feminin
Sinonime: cuptor, sobă; locuinţă, cămin, casă, aşezământ.  Budureţ, substantiv
Sinonime: cămin, coş, horn.  Cameniţă, substantiv
Sinonime: cămin, cuptor, sobă, vatră.  Corfă, substantiv
Sinonime: cămin, colivie, coş, horn, paner.  Cortel, substantiv
Sinonime: adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş; umbrelă.  Coşarcă, substantiv
Sinonime: (popular) târnă, (regional) târneaţă, târnog; cămin, coş, coşar, horn, paner, pătul, porumbar.  Cubea, substantiv
Sinonime: boltă, campadură, cămin, coş, cupolă, horn.  Cucuvaie, substantiv
Sinonime: cucuvea; campadură, cămin, coş, horn.  Cuib, substantiv
Sinonime: vizuină, cuibar; (agricultură) muşuroi; maia, adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş.  Penați, substantiv la plural
Sinonime: (figurat) cămin, casă părintească.  Sălaşnă, substantiv
Sinonime: adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş.  Sălăşluinţă, substantiv
Sinonime: adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş, trai, viaţă, vieţuire.  Sălăşluire, substantiv
Sinonime: adăpost, aşezare, casă, cămin, cătun, domiciliu, fixare, găzduire, instalare, locuinţă, locuire, mânere, ospitalitate, popas, poposire, primire, rămânere, sat, sălaş, stabilire, ședere, trai, viaţă, vieţuire.  Marchioţă, substantiv
Sinonime: (regional) cămin, coș, horn.  Șezământ, substantiv (învechit)
Sinonime: adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, oprire, popas, reședință, sălaș, sediment, sediu, ședere.  Şedere, substantiv
Sinonime: adăpost, adunare, așezare, casă, cămin, demnitate, domiciliu, inactivitate, inacțiune, inerție, întrunire, lenevie, lipsă de activitate, locuință, locuire, neactivitate, oprire, pasivitate, poziție, rang, reședință, reuniune, sălaș, sediu, stat, ședință, treaptă, (învechit) catismă.  Horneț, substantiv (regional)
Sinonime: cămin, coș, horn, (regional) cucuvea, (regional) urneață.  Convict, substantiv (învechit)
Sinonime: alumnat, cămin (pentru elevi), internat, pension.  Mutare, substantiv
Sinonime: abatere, așezare, casă, cămin, clătinare, clintire, demenajare, deplasare, deviație, deviere, domiciliu, îndepărtare, înlocuire, metamorfozare, metamorfoză, mișcare, modificare, mutat, mutație, pășune, permutare, permutație, pornire, prefacere, preschimbare, sălaș, schimb, schimbare, strămutare, strămutat, târlă, transfer, transferare, urnire, (învechit și regional) clătire, (învechit) adăpost, (învechit) emigrare, (învechit) exil, (învechit) locuință, (învechit) mutațiune, (învechit) ridicare, (învechit) schimbătură, (învechit) transformare, (învechit; la figurat) moarte, (regional) arșiță, (regional) imaș, (regional) mutătură, (regional) stână, (regional) suhat.  Cămicior, substantiv (regional)
Sinonime: hotă, (regional) căloi, (regional) căminete.