Cămin, substantiv neutru Sinonime:
şemineu, sobă; (figurat) casă părintească, familie.
Cămineț, substantiv
Sinonime:
(învechit; regional) căminete, chimineț, sobă, vatră.
Căminiță, substantiv (regional)
Sinonime:
cămin, cuptor, sobă, vatră, (regional) cameniță.
Bârlog, substantiv neutru Sinonime:
culcuş, vizuină; cocină, coteţ; (figurat) locuinţă, casă, cămin, adăpost, sălaş.
Buduroi, substantiv neutru (popular)
Sinonime:
hârdău, putină; stup primitiv, ştiubei; ghizd, budur, peretele fântânii; cămin, coş, horn.
Casa, verb
Sinonime:
a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.
Casă, substantiv feminin
Sinonime:
imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie. Casa, substantiv articulat
Sinonime:
(astronomie) gemma, perla. Cașa, verb
Sinonime:
a cașera.
Coş, substantiv neutru
Sinonime:
paner, (popular) coşarcă, paporniţă, (Transilvania şi Muntenia) corfă, (prin Banat şi Transilvania) targă;
(tehnică) ladă, (regional) casă, cutie, drob, durbană, ţarc; burduf, (regional) ceahol, cutubă, (regional, mai ales în Moldova) poclit; cămin, horn, (regional) bageacă, cubea, cucuvaie, fumar, horneţ, marchioţă, ursoaie, (prin Transilvania) budureţ, buduroi, hogeac, (Moldova) hogeag,
(prin Transilvania) ştiol, (prin Moldova şi Bucovina) şuber; (coşul pieptului) torace; (medicină) (popular) zgrăbunţă; coşar, coşciug, coviltir, dos, pătul, porumbar, sicriu, stup.
Culcuş, substantiv neutru
Sinonime:
pat; vizuină, bârlog, adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş; (botanică) (culcuşul-vacii) vulturică.
Familie, substantiv feminin
Sinonime:
cămin, casă, ai casei, menaj; ascendență, descendenţă, filiație, filiațiune, genealogie, generație, provenienţă, viţă, spiţă, neam, rasă, sușă; (figurat) dinastie, castă, clan, trib, (livresc) stirpe, (astăzi rar) seminţie, (învechit şi popular) sămânţă, (învechit şi regional) seminţenie, tălaie, (Moldova şi Transilvania) pojijie, (învechit) femeie, rudă, rudenie, sânge; (fizică) (familie radioactivă) serie radioactivă.
Fum, substantiv neutru
Sinonime:
brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.
Fumar, substantiv neutru (popular)
Sinonime:
bageacă, campadură, cămin, coş, hogeag, horn.
Gospodărie, substantiv feminin
Sinonime:
avere, casă, cămin, căsătorie, căsnicie, menaj, (învechit şi regional) namestie, (plural) acareturi.
Hogeag, substantiv neutru
Sinonime:
campadură, cămin, coş, fumar, horn, (variantă) ogeac.
Horn, substantiv neutru
Sinonime:
cămin, coș, hoarnă, hogeac, hornă, hornoaică, porumbar, (geologie) karling, (Moldova) hogeag, (popular) coșarcă, (prin Moldova și Bucovina) șuber, (prin Transilvania) budureț, (prin Transilvania) buduroi, (prin Transilvania) știol, (regional) bageacă, (regional) cubea, (regional) cucuvaie, (regional) fumar, (regional) horneț, (regional) marchioță, (regional) ursoaie, (Transilvania și Muntenia) corfă, (Transilvania) cuptor de pâine.
Şemineu, substantiv neutru Sinonime:
cămin, sobă.
Vatră, substantiv feminin Sinonime:
cuptor, sobă; locuinţă, cămin, casă, aşezământ.
Budureţ, substantiv
Sinonime:
cămin, coş, horn.
Cameniţă, substantiv
Sinonime:
cămin, cuptor, sobă, vatră.
Corfă, substantiv
Sinonime:
cămin, colivie, coş, horn, paner.
Cortel, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş; umbrelă.
Coşarcă, substantiv
Sinonime:
(popular) târnă, (regional) târneaţă, târnog; cămin, coş, coşar, horn, paner, pătul, porumbar.
Cubea, substantiv
Sinonime:
boltă, campadură, cămin, coş, cupolă, horn.
Cucuvaie, substantiv
Sinonime:
cucuvea; campadură, cămin, coş, horn.
Cuib, substantiv
Sinonime:
vizuină, cuibar; (agricultură) muşuroi; maia, adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş.
Penați, substantiv la plural
Sinonime:
(figurat) cămin, casă părintească.
Sălaşnă, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş.
Sălăşluinţă, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş, trai, viaţă, vieţuire.
Sălăşluire, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, cătun, domiciliu, fixare, găzduire, instalare, locuinţă, locuire, mânere, ospitalitate, popas, poposire, primire, rămânere, sat, sălaş, stabilire, ședere, trai, viaţă, vieţuire.
Marchioţă, substantiv
Sinonime:
(regional) cămin, coș, horn.
Șezământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, oprire, popas, reședință, sălaș, sediment, sediu, ședere.
Şedere, substantiv
Sinonime:
adăpost, adunare, așezare, casă, cămin, demnitate, domiciliu, inactivitate, inacțiune, inerție, întrunire, lenevie, lipsă de activitate, locuință, locuire, neactivitate, oprire, pasivitate, poziție, rang, reședință, reuniune, sălaș, sediu, stat, ședință, treaptă, (învechit) catismă.
Horneț, substantiv (regional)
Sinonime:
cămin, coș, horn, (regional) cucuvea, (regional) urneață.
Convict, substantiv (învechit)
Sinonime:
alumnat, cămin (pentru elevi), internat, pension.
Mutare, substantiv
Sinonime:
abatere, așezare, casă, cămin, clătinare, clintire, demenajare, deplasare, deviație, deviere, domiciliu, îndepărtare, înlocuire, metamorfozare, metamorfoză, mișcare, modificare, mutat, mutație, pășune, permutare, permutație, pornire, prefacere, preschimbare, sălaș, schimb, schimbare, strămutare, strămutat, târlă, transfer, transferare, urnire, (învechit și regional) clătire, (învechit) adăpost, (învechit) emigrare, (învechit) exil, (învechit) locuință, (învechit) mutațiune, (învechit) ridicare, (învechit) schimbătură, (învechit) transformare, (învechit; la figurat) moarte, (regional) arșiță, (regional) imaș, (regional) mutătură, (regional) stână, (regional) suhat.
Cămicior, substantiv (regional)
Sinonime:
hotă, (regional) căloi, (regional) căminete.
