Degrada, verb Sinonime:
a înjosi, a compromite, a dezonora; a strica, a distruge, a deteriora, a ruina, a nărui.
Degradabil, adjectiv
Sinonime:
alterabil, autodegradabil, biodegradabil, decompozabil, deteriorabil, oxodegradabil, putrefiabil, putrescibil.
Degradant, adjectiv
Sinonime:
compromiţător, înjositor, rușinos, dezonorant, devalorizant, umilitor, incalificabil, murdar, respingător, scandalos, turpid.
Degradare, substantiv
Sinonime:
ruinare, deteriorare, ponosire, depreciere, prostire; decădere, declasare, înjosire.
Degradarisi, verb (învechit)
Sinonime:
(militărie) a degrada, (învechit) a degradelui.
Degradat, adjectiv
Sinonime:
ruinat, deteriorat, ponosit, depreciat, decăzut, înjosit.
Degradaţie, substantiv
Sinonime:
alterație, corupere, decadență, decădere, declin, degradare, depravare, deteriorare, eroziune, înjosire, învechire, modificare, ofilire, pervertire, prejudiciu, ravagiu, stricare, tocire, reducere, umilire, uzare, viciere.
Degradațiune, substantiv
Sinonime:
degradație.
Degradator, adjectiv
Sinonime:
compromiţător, degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, ruşinos.
Abjecţie, substantiv feminin Sinonime:
ticăloşie, josnicie, mârşăvie, nemernicie, infamie, degradare morală, lașitate.
Abrutizare, substantiv feminin Sinonime:
animalizare, alterare, îndobitocire, degradare, decădere (morală).
Altera, verb Sinonime:
a (se) strica, a (se) degrada, a (se) descompune, a (se) modifica, a (se) deforma, a (se) îmbătrâni, a (se) învechi.
Amărât (amărâtă), adjectiv Sinonime:
mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.
Animalic (animalică), adjectiv Sinonime:
josnic, mizerabil, degradant, inuman, brutal, dobitocesc, brutal, bestial, primitiv, instinctiv.
Atrofia, verb Sinonime:
a micşora, a scădea, a degenera, a se reduce, a se degrada, a se închirci; a slăbi.
Corupe, verb
Sinonime:
a (se) degrada, a decădea, a (se) deprava, a (se) desfrâna, a (se) destrăbăla, a (se) perverti, a (se) strica, a (se) vicia, (rar) a (se) dezmăţa, (învechit) a (se) sminti; a seduce; a (se) deforma, a (se) strica.
Decadenţă, substantiv feminin Sinonime:
declin, decădere, regres, degradare, depravare, descompunere morală.
Decădere, substantiv feminin
Sinonime:
regres, declin, decadenţă; degradare morală, depravare, corupţie, imoralitate, declasare, degradare, corupere, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradăţie.
Declasat (declasată), adjectiv Sinonime:
decăzut, imoral, degradat, compromis.
Declin, substantiv neutru
Sinonime:
regres, decădere, degradare; apus, asfinţire, asfinţit, crepuscul; scăpătare, decadenţă, (învechit) descreştere, scădenie, scădere.
Defecta, verb
Sinonime:
a degrada, a (se) deranja, a (se) deregla, a (se) strica, (rar) a (se) detraca.
Degenera, verb Sinonime:
a se degrada, a se altera, a-şi pierde forţa, a decădea, a regresa, a se agrava.
Deprecia, verb
Sinonime:
a (se) degrada, a se devaloriza; a nu preţui, a minimaliza, a bagateliza, a subaprecia, a subestima, a subevalua.
Deteriora, verb
Sinonime:
a (se) degrada, a se învechi, a (se) strica, a (se) uza, (Moldova) a (se) hrentui, (familiar) a (se) hârbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi, a (se) ponosi; a avaria, a agrava, a înrăi, a înrăutăţi.
Difamant (difamantă), adjectiv
Sinonime:
defăimător, compromiţător, de rea reputaţie, ruşinos, degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn.
Hodorogit (hodorogită), adjectiv
Sinonime:
cu un picior în groapă, dărăpănat, degradat, deteriorat, hârâit, hârâitor, hârbuit, hrentuit, îmbătrânit, învechit (și stricat), ramolit, răguşit, ruinat, senil, stricat, şubrezit, uzat, (variantă) odorogit.
Impracticabil (impracticabilă), adjectiv
Sinonime:
defect, degradat, desfundat, dificil, inabordabil, inaccesibil, infrecventabil, inutilizabil, rău, stricat.
Impur (impură), adjectiv Sinonime:
murdar, imund, degradat; eterogen, amestecat; inferior.
Imund (imundă), adjectiv
Sinonime:
degradant, dezgustător, dizgraţios, fetid, greţos, hidos, imoral, infect, inomabil, murdar, oribil, repugnant, respingător, scârbos, sordid.
Infamant (infamantă), adjectiv Sinonime:
dezonorant, degradant, josnic, urât.
Îmbătrâni, verb
Sinonime:
a albi, a da în mintea copiilor, a încărunți, a se bacceli, a se degrada, a se hodorogi, a se ofili, a se rablagi, a se ramoli, a se scofâlci, a se seniliza, a se stafidi, a se șubrezi, a se trece, a se uza, a se veșteji, a se zaharisi, a se zbârci, a-și trăi traiul (a-și mânca mălaiul), (învechit și familiar) a se matofi, (învechit și familiar) a se matufi, (învechit și popular) a bătrâni, (învechit) a (se) mători, (învechit) a cărunți, (învechit) a se învechi.
Înjosi, verb Sinonime:
a degrada, a umili, a dezonora, a perverti, a strica.
Înjosit (înjosită), adjectiv Sinonime:
umilit, degradat, dezonorat, ordinar, trivial, decăzut, depravat.
Înţeleni, verb Sinonime:
a (se) părăgini, a fi părăsit, a fi nelucrat, a (se) degrada.
Învechi, verb Sinonime:
a se uza, a se trece, a se degrada, a fi depăşit.
Măcina, verb
Sinonime:
a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.
Muced (mucedă), adjectiv
Sinonime:
degradat, fumuriu, îngălbenit (de vreme), mucegăios, mucegăit, mucezit, negru-vânăt, sur, umed, vânăt-fumuriu, (figurat) depășit, (învechit) mucede, (învechit) mucid, (Oltenia și Muntenia) sfoiegit, (regional) facău, (regional) focău, (regional) mucegărit, (regional) oxidat.
Murdărie, substantiv feminin Sinonime:
necurăţenie, gunoi, mizerie, mânjeală, mânzăleală; josnicie, degradare, necuviinţă.
Pată, substantiv feminin Sinonime:
urmă, semn, murdărie, maculă; (figurat) stigmat, dezonoare, ruşine. Păta, verb Sinonime:
a murdări, a mânji; (figurat) a pângări, a profana, a necinsti, a terfeli, a degrada, a înjosi, a compromite, a denigra, a dezonora.
Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, catastrofă, corupție, decadență, decădere, decedare, deces, degradare (morală), depravare, desfrânare, desfrâu, desperare, destrăbălare, dezastru, dezmăț, dispariție, disperare, durere, imoralitate, jale, masacru, măcel, moarte, năruire, nenorocire, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzare, prăbușire, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, răposare, ruină, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, suferință (mare), ucidere în masă, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putrefacție, (figurat) putreziciune, (învechit și figurat) putrejune, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) pieire, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (popular) avort, (rar) deșănțare, (regional) pieiște.
Ponosi, verb Sinonime:
a se uza, a se strica, a se învechi, a se paradi, a se mototoli, a se degrada; a ponegri, a defăima, a calomnia, a vorbi de rău.
Prostitua, verb Sinonime:
a necinsti, a pângări, a terfeli, a înjosi, a degrada, a murdări.
Prostituare, substantiv feminin Sinonime:
desfrânare, prostituţie; înjosire, degradare, decădere, terfelire, murdărire, pângărire.
Prostituţie, substantiv feminin Sinonime:
desfrâu, corupţie; (figurat) înjosire, degradare, terfelire, murdărire, decădere.
Putrezi, verb Sinonime:
a se strica, a se descompune, a se distruge, a se degrada, a se dezagrega, a se dărăpăna, a se altera; a se cangrena; (figurat) a lâncezi, a mucegăi; a stagna, a lenevi.
Rablagi, verb Sinonime:
a se uza, a se deteriora, a se hodorogi, a se degrada, a se strica, a se ruina, a se ramoli; (figurat) a îmbătrâni. Răblăgi, verb
Sinonime:
a (se) rablagi.
Ramoli, verb Sinonime:
a se uza, a se hodorogi, a se deteriora, a se rablagi, a se degrada; (figurat) a îmbătrâni, a se istovi, a se extenua.
Rău (rea), adjectiv Sinonime:
neascultător, răsfăţat, nesupus, răzgâiat; dăunător, neplăcut, perfid, viclean, crud; lamentabil, prost, mizerabil; abraş, nărăvaş, violent, sălbatic, nedomolit; neliniştitor, apăsător, chinuitor; uzat, rupt, stricat, degradat; neîndemânatic, incapabil, nepriceput, nesatisfăcător.
Rebuta, verb Sinonime:
a face rău, a strica, a degrada, a da la coş.
Risipi, verb Sinonime:
a împrăştia, a se răspândi, a spulbera, a irosi, a părădui, a degrada, a arunca, a cheltui; a pune pe fugă, a respinge, a înfrânge; a pieri, a dispărea, a se spulbera, a se nărui, a surpa, a distruge, a ruina, a prăbuşi, a nimici.
Rânced (râncedă), adjectiv Sinonime:
alterat, stricat, degradat.
Rugini, verb Sinonime:
a se oxida, a prinde rugină, a se strica; a se învechi, a nu mai corespunde, a nu fi bun, a se degrada.
Ruina, verb Sinonime:
a se dărăpăna, a se nărui, a se surpa, a se degrada, a se distruge, a se preface în ruină; a sărăci, a scăpăta, a da faliment, a mofluzi, a rămâne falit, a decădea. Ruină, substantiv feminin Sinonime:
dărâmătură, surpătură, risipitură; faliment, bancrută, dezastru, mofluzie.
Sălbătici, verb Sinonime:
a se înrăi, a se degrada.
Spurca, verb Sinonime:
a murdări, a mânji, a degrada, a păta, a terfeli; (figurat) a profana, a pângări, a necinsti, a păcătui.
Strica, verb Sinonime:
a deteriora, a degrada, a defecta, a sparge; a se descompune, a se altera; a vătăma, a răni; a tulbura, a deranja, a zădărnici; a se corupe, a decădea, a se deprava, a se desfrâna; a dărâma, a nărui, a distruge; (figurat) a anula, a desfiinţa, a abroga; (figurat) a se certa, a se gâlcevi.
Stricăcios (stricăcioasă), adjectiv Sinonime:
dăunător, vătămător, degradant.
Şubrezi, verb Sinonime:
a-şi pierde vigoarea, a slăbi, a deveni fragil, a se degrada.
Ticăloşi, verb Sinonime:
a se degrada, a decădea, a regresa, a se strica, a se deprava; (învechit) a se plânge, a se jeli, a se tângui, a se văita, a se boci.
