Mânca, verb
Sinonime: a mesteca, a înghiţi; a se hrăni, a se alimenta; (figurat) a omite, a lua; (figurat) a nimici, a răpune, a distruge, a prăpădi; a pişca, a ciupi, a roade, a măcina.  Mâncabil, adjectiv
Sinonime: de mâncat, comestibil.  Mâncaci, adjectiv
Sinonime: avid, lacom, mâncăcios, nesătul, nesățios, pofticios.  Mâncăcios (mâncăcioasă), adjectiv
Sinonime: mâncău, lacom, hulpav, (regional) găman.  Mâncălău, substantiv
Sinonime: mâncăcios, mâncău.  Mâncare, substantiv feminin
Sinonime: hrană, bucate, merinde, masă, alimente.  Mâncăreţ, adjectiv
Sinonime: avid, lacom, mâncăcios, nesătul, nesățios, pofticios.  Mâncărică, substantiv
Sinonime: gustărică, mâncare, mâncărioară, mâncăriţă, mâncăruşă, tocană.  Mâncărici, substantiv
Sinonime: mâncărie, mâncărime, prurit.  Mâncărie, substantiv
Sinonime: mâncărici, mâncărime, prurit.  Mâncărime, substantiv feminin
Sinonime: iritaţie, mâncărici, mâncărie, prurit.  Mâncărioară, substantiv (regional)
Sinonime: mâncărică.  Mâncăriţă, substantiv (regional)
Sinonime: mâncare, mâncărică, (la plural) bucate.  Mâncăruşă, substantiv (regional)
Sinonime: mâncare, mâncărică, (la plural) bucate.  Mâncător, adjectiv
Sinonime: avid, lacom, mâncăcios, nesătul, nesațios, pofticios; asupritor, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor.

Mâncător, substantiv
Sinonime: consumator; (mâncător de oameni) antropofag, canibal.  Mâncătorie, substantiv feminin
Sinonime: delapidare, escrocherie, fraudă, hoție, intrigă, mașinație, uneltire; (familiar) bârfeală, calomnie, intrigă, subminare.  Mâncătoriu, adjectiv (învechit)
Sinonime: mâncător.  Mâncătură, substantiv
Sinonime: consumare, coroziune, erodare, eroziune, lues, măcinătură, mâncare, mâncat, mâncărime, prurit, roadere, rosătură, scobitură, sifilis, (învechit) hrană.  Mâncău, substantiv masculin
Sinonime: hulpav, lacom, mâncăcios, (popular) găman, (regional) folticos, (regional) hutupală, (regional) mâncălău.

Măncău, substantiv (regional)
Sinonime: mâner, (variantă) măcău, (variantă) mâncău.  

---

Alimenta, verb
Sinonime: a (se) hrăni, a mânca, a se întreţine, a aproviziona, a furniza, a întreține.  Alimentaţie, substantiv feminin
Sinonime: hrană, mâncare, alimentare, întreţinere, consum, aprovizionare, nutrire.  Bucate, substantiv feminin la plural (popular)
Sinonime: hrană, alimente, mâncăruri; cereale, grâne, recoltă, rod, produs.  Canibal, substantiv masculin
Sinonime: antropofag, mâncător de oameni, sălbatic, primitiv.  Cheltui, verb
Sinonime: a arunca, a azvârli, a irosi, a împrăştia, a prăpădi, a risipi, a zvârli, a pierde, (livresc) a prodiga, (învechit şi regional) a prăda, (regional) a mătrăşi, a părădui, (Transilvania) a spesa, (învechit) a răşchira, (grecism învechit) a afierosi, (figurat) a înghiţi, a mânca, a păpa, a toca; a consuma; a desface, a plasa, a vinde.  Ciuguli, verb
Sinonime: a (se) certa, a ascuți prost (un obiect), a ciupi, a culege de ici și de acolo, a lăsa urme, a legumi, a mânca puţin, a se drăgosti, a se giugiuli, a se mângâia, a spicui, (popular) a piguli, (regional; figurat) a (se) săruta, (variantă) a ciogoli, (variantă) a ciumeli, (variantă) a ciumuli.  Clefăi, verb
Sinonime: a plescăi, a clefeti, a mânca zgomotos.  Comestibil (comestibilă), adjectiv
Sinonime: de mâncat, hrănitor.  Consuma, verb
Sinonime: a întrebuința, a folosi, a utiliza; a mânca, a îngurgita; a nimici, a distruge; a se istovi, a se obosi, a se slei; (învechit) a metahirisi; a pierde; a bea; a cheltui; (figurat) a înghiţi; a intra, a merge; a (se) epuiza, a (se) isprăvi, a (se) sfârşi, a (se) termina, (regional) a (se) găti, (figurat) a (se) topi; a zbuciuma, a chinui.  Cost, substantiv neutru
Sinonime: preţ, valoare; aliment, hrană, mâncare.  Demâncare, substantiv feminin
Sinonime: hrană, bucate, alimente, mâncare.  Devora, verb
Sinonime: a mânca, a înghiţi, a consuma, a mistui.  Distruge, verb
Sinonime: a (se) nimici, a (se) ruina, a desfiinţa, a face praf, a stârpi, a devasta, a pârjoli, a (se) prăpădi, a pustii, (regional) a pustului, (învechit) a sfârşi, a (se) strica, a lichida, (figurat) a topi; a masacra, a rade, a zdrobi, (învechit şi regional) a sparge, (figurat) a pulveriza, a şterge; a (se) nenoroci, (învechit şi regional) a (se) ticăloşi, a vătăma, a mistui, (figurat) a sfărâma, a ucide, a (se) mânca, a (se) roade.  Doică, substantiv feminin
Sinonime: bonă, dădacă, guvernantă, îngrijitoare de copii, nursă, (învechit) daică, (învechit) legănătoare, (învechit) nutrice, (Moldova şi Bucovina) mancă; (termen de politețe) lele, țață.  Fierbe, verb
Sinonime: a găti, a prepara, a face mâncare; a clocoti, a spumega, a se înfierbânta; a se frământa, a se necăji, a se chinui, a se munci, a se agita, a se impacienta, a se irita; (figurat) a vui, a răsuna, a suna, a face zgomot.  Fiertură, substantiv feminin
Sinonime: clocot, clocotire, fierbere, fiert; mâncare, hrană.  Fraudă, substantiv feminin
Sinonime: (familiar) coţcărie, (figurat) mâncătorie, (livresc) malversaţie, delapidare, escrocherie, excrocherie, hoţie, înşelăciune, înşelătorie, pungăşie, şarlatanie, şmecherie.

Frauda, verb
Sinonime: a defrauda, a delapida, a falsifica, a sustrage, a trișa, a truca.  Gastronom, substantiv masculin
Sinonime: gurmand, mâncău, (popular) găman.  Găman, substantiv masculin (popular)
Sinonime: mâncăcios, mâncău, lacom, nesăturat, nesătul, pofticios.  Gurmand (gurmandă), adjectiv
Sinonime: amator de mâncăruri bune, gurmet, lacom, mâncăcios, mâncău, pofticios, (învechit) legumăreţ, (cu rol de substantiv) gastronom.  Gusta, verb
Sinonime: a aprecia, a avea parte, a bea (în cantități mici), a cerceta, a degusta, a dejuna, a încerca, a mânca (în cantități mici), a prânzi, a preţui, a se bucura, a-i plăcea, (familiar) a îmbuca, (popular) a cerca, (regional) a gustări.  Gustare, substantiv feminin
Sinonime: aperitiv, dejun, mâncare rece între mese, prânz, snack.  Hrană, substantiv feminin
Sinonime: aliment, mâncare, bucate, merinde; nutriţie, nutreţ.  Hrăni, verb
Sinonime: a se nutri, a se alimenta, a mânca, a se întreține.  Insaţiabil (insațiabilă), adjectiv
Sinonime: avid, bulimic, devorant, inextingibil, lacom, mâncăcios, nepotolit, nesătul, nesăţios, pofticios, vorace.  Îmbuca, verb
Sinonime: a mânca, a se hrăni, a înfuleca, a înghiţi; a se îmbina, a se ajusta, a se potrivi.  Înfrupta, verb
Sinonime: a mânca, a se îndulci; a trage beneficii, a profita, a beneficia, a câştiga.  Înfuleca, verb
Sinonime: a mânca lacom, a înghiţi mult, a se îndopa.  Înghiţi, verb
Sinonime: a mânca, a se hrăni; (figurat) a mistui, a absorbi, a face să dispară.  Înnopta, verb
Sinonime: a se face noapte, a se întuneca, a cădea noaptea; a petrece noaptea, a mânca, a dormi la (cineva).  Lacom (lacomă), adjectiv
Sinonime: mâncăcios, mâncău, nesătul, gurmand, (regional) găman; avid, apucător, profitor, hrăpăreţ, nesăţios, avar.  Locma, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: afacere, avantaj, câştig, chilipir, îndestulare; clătită, mâncare bună, plăcintă (turcească), prăjitură (orientală), sinecură.  Masa, verb
Sinonime: a face masaj, a fricţiona, a freca; a concentra, a strânge, a aduna, a acumula, a îngrămădi, a aglomera.

Masă, substantiv feminin
Sinonime: mulţime, gloată, colectivitate, grămadă (de ceva); bloc, bucată; morman; mâncare, bucate, hrană, alimente; prânz, cină, ospăţ, banchet, festin.  Măcina, verb
Sinonime: a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.  Menaja, verb
Sinonime: a cruţa, a păzi, a feri, a apăra, a proteja, a se îngriji.

Menajă, substantiv (regional)
Sinonime: aliment, hrană, mâncare.  Merinde, substantiv feminin
Sinonime: mâncare, hrană, aliment, bucate, rezerve.  Nesătul (nesătulă), adjectiv
Sinonime: lacom, mâncău, mâncăcios, hulpav; (figurat) avid, avar, cupid.  Nesăţios (nesățioasă), adjectiv
Sinonime: avid, cupid, inconsistent, insațiabil, lacom, lăcomit, lăcomos, mâncăcios, neîndestulat, nesătul, nesubstanţial, pofticios, vorace, (figurat) devorant, (figurat) mistuitor, (învechit și regional) mâncător, (învechit) hrănaci, (învechit) mâncaci, (învechit) nesițios, (Moldova) hulpav, (regional) lingareț, (regional) mâncăreț, (regional) năsățios, (regional) nesățos, (regional) nisățos; (adverbial) cu nesaț, cu plăcere, cu voluptate.  Nutri, verb
Sinonime: a se hrăni, a se alimenta, a mânca; (figurat) a întreţine, a cultiva.  Ospăta, verb
Sinonime: a benchetui, a chefui, a cinsti, a da de mâncare, a face chef, a mânca, a petrece, a prăznui, a servi, a trata, (învechit și regional) a ospeta, (învechit și regional) a ospita, (învechit și regional) a uspăta, (învechit și regional) a uspeta, (popular) a omeni, (popular) a tratarisi.  Papa, substantiv masculin (familiar)
Sinonime: tată, părinte.

Papă, substantiv feminin
Sinonime: mâncare; papară, scrob, jumări.

Păpa, verb
Sinonime: (familiar) a mânca, a irosi, a toca, a risipi.  Pofticios (pofticioasă), adjectiv
Sinonime: amator, apetisant, ațâțător, avid, bun, delicios, doritor, dornic, excitant, excitator, gustos, insațiabil, iubitor, îmbietor, lacom, lăcomit, lăcomos, mâncăcios, nesătul, nesățios, plăcut, râvnitor, savuros, suculent, vorace, (învechit și regional) mâncător, (învechit) hrănaci, (învechit) libovnic, (învechit) mâncaci, (învechit) râvnaci, (Moldova) hulpav, (popular) poftitor, (rar) ambițios, (rar) pretențios, (regional) lingareț, (regional) mâncăreț, (regional) poftăreț, (regional) poftos, (regional) pohtaci.  Posti, verb
Sinonime: a nu mânca, a ajuna; a se abţine.  Prurit, substantiv neutru
Sinonime: mâncărime.  Ronţăi, verb
Sinonime: a ciuguli, a crănțăi, a crănțăni, a fărâmiţa, a mânca, a roade, a scârțâi, (figurat) a chinui, (regional) a rompăi.  Rumega, verb
Sinonime: a mesteca, a mânca; (figurat) a medita, a gândi, a reflecta.  Tain, substantiv neutru
Sinonime: raţie, porţie, cotă, parte; provizie, resurse; mâncare, hrană, ospăţ.  Trai, substantiv neutru
Sinonime: viaţă, existență; convieţuire.

Trăi, verb
Sinonime: a fi, a exista, a vieţui, a dăinui, a dura, a se menţine, a petrece; a mânca, a se nutri, a se hrăni (cu).  Uda, verb
Sinonime: a (se) stropi, a face să fie ud, a iriga, a îmbiba, a înlăcrima, a înmuia, a însoți o mâncare cu băutură, a scălda, a se urina, a spăla, a străbate, a turna apă, a umezi, (Banat) a (se) prâsni, (familiar; popular) a boteza, (învechit şi popular) a roura.  Udătură, substantiv feminin
Sinonime: apăraie, băutură (spirtoasă), jilăveală, stropire, udare, udat, udeală, umezeală, (regional) mâncare (frugală), (regional) sorbitură.