Chin, substantiv neutru Sinonime:
suferinţă, durere, calvar, mizerie; tortură, caznă, supliciu; necaz, grijă, supărare, neajuns.
Chinargiu, substantiv
Sinonime:
pescar.
Chinărui, verb
Sinonime:
a chenărui, a încadra (într-un chenar).
Chinchină, substantiv
Sinonime:
arbore de chinină, (învechit) chină.
Chindercă, substantiv
Sinonime:
chibrit.
Chindeu, substantiv
Sinonime:
prosop, şervet, ştergar, basma înflorată, maramă, tulpan, bariș, batistă.
Chindie, substantiv feminin
Sinonime:
asfinţit, amurg, crepuscul, înserare, vecernie, (regional) subamiază, sunimiez, (prin Transilvania) avecernie, (învechit) pomerează, pomeridă; petrecere, chef mare, bairam.
Chindiseală, substantiv (regional)
Sinonime:
brodare, broderie.
Chindisi, verb
Sinonime:
a broda, a coase, a sculpta, a garnisi, a împodobi, a înfrumuseța.
Chindisit, adjectiv
Sinonime:
brodat.
Chindisitură, substantiv (regional)
Sinonime:
broderie.
Chinetocor, substantiv
Sinonime:
centromer, cinetocor, kinetocor.
Chinetonemă, substantiv
Sinonime:
cinetonemă.
Chinetoplaste, substantiv la plural
Sinonime:
(la plural) cinetoplaste, kinetoplaste.
Chinetoterapie, substantiv
Sinonime:
chineziterapie, kinetoterapie.
Chinetozom, substantiv
Sinonime:
cil, cinetozom, kinetozom.
Chinez, substantiv masculin Sinonime:
(regional) primar, vornic. Chinez, adjectiv
Sinonime:
chinezesc, sinic.
Chinezărie, substantiv
Sinonime:
absurditate, bibelou (chinezesc), bizarerie, complicație, încâlceală, (variantă) chinezerie.
Chinezesc, adjectiv
Sinonime:
chinez.
Chinezic, adjectiv
Sinonime:
chinestezic, (variantă) kinezic.
Chinezifobie, substantiv
Sinonime:
teamă de mișcare, teamă de acțiune; kinezifobie.
Chineziterapeut, substantiv
Sinonime:
kinetoterapeut, kineziterapeut.
Chineziterapie, substantiv
Sinonime:
chinetoterapie, kineziterapie, terapeutică prin mișcare.
Chingă, substantiv
Sinonime:
brâu, chimir, cingătoare, spetează, şerpar; (construcții) cătuşă, (regional) cocoşlău, coţofană, găinar, martac, primblă, prinsoare, scleamă, limba-caprei; (construcții) (regional) cheotoare, încheietură; braţ; spetează; stinghie; crivac; (tehnică) punte, (regional) curmeziş, mijlocaş, pod, război.
Chingi, substantiv la plural
Sinonime:
cleşte.
Chinguţă, substantiv
Sinonime:
chinguliţă.
Chinină, substantiv
Sinonime:
antipaludic, apă tonică, chinchină, (învechit) quinquină, (popular) chilină, (popular) chinil, (regional) chinin.
Chinofobie, substantiv
Sinonime:
cinofobie; teamă de câini.
Chinonic, substantiv
Sinonime:
(biserică) (învechit) priceasnă.
Chinoroz, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
suliman, fard.
Chinovar, substantiv
Sinonime:
(sulfură roșie de mercur pulverizată) vermillon.
Chinovie, substantiv
Sinonime:
(biserică) (învechit) obşte.
Chinț, substantiv (regional)
Sinonime:
poponeț, șoarece de câmp.
Chintă, substantiv
Sinonime:
(muzică) interval de cinci note consecutive; atac de tuse; (scrimă) poziție de apărare; (variantă) cvintă.
Chintal, substantiv
Sinonime:
(unitate de măsură) o sută de kilograme, cvintal.
Chintesenţă, substantiv feminin Sinonime:
esenţă, sumum, sinteză.
Chintesenția, verb
Sinonime:
a distila, a purifica, a rafina, a sintetiza, a sofistica, a subtiliza.
Chintesențial, adjectiv
Sinonime:
esențial, pur, rafinat.
Chintesențiat, adjectiv
Sinonime:
afectat, alambicat, baroc, căutat, contorsionat, elaborat, prețios, rafinat, sofisticat, subtil, subtilizat.
Chintesențiere, substantiv
Sinonime:
rafinament extrem.
Chintic, substantiv
Sinonime:
(învechit; măsură de greutate) drahmă.
Chinui, verb Sinonime:
a tortura, a schingiui, a căzni, a pricinui chinuri, a produce suferinţe, a supune la suferinţă; (reflexiv) a se căzni, a depune efort, a se strădui, a se trudi.
Chinuială, substantiv
Sinonime:
chinuire.
Chinuire, substantiv
Sinonime:
chin, chinuială, schingiuire, torturare, tortură.
Chinuit, adjectiv
Sinonime:
torturat, zbuciumat, obsedat, greu.
Chinuitor (chinuitoare), adjectiv
Sinonime:
apăsător, arzător, dureros, intens, mistuitor, mortifiant, mortificant, mortificător, obsedant, puternic, rebel, străpungător, supărător, torturant, torționar, trudnic, violent, viu, zbuciumător, (figurat) ascuțit, (figurat) sfredelitor, (figurat) tiranic, (învechit și popular) necăjos, (rar) torturător.
Chinuitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
chin, suferință (morală).
Chinzuitor, adjectiv (regional și învechit)
Sinonime:
chinuitor, torționar.
Amar, substantiv neutru Sinonime:
jale, necaz, tristeţe, suferinţă, chin.
Amar (amară), adjectiv Sinonime:
chinuitor, dureros, trist, cumplit; chinuit, necăjit, apăsat.
Apăsa, verb Sinonime:
a împinge, a presa, a strânge; a asupri, a oprima, a împila, a chinui, a exploata, a solicita, a propulsa.
Apăsător (apăsătoare), adjectiv Sinonime:
chinuitor, neplăcut, copleşitor, sufocant, greu, covârşitor, împovărător.
Biciui, verb Sinonime:
a bate, a izbi, a lovi, (figurat) a chinui; a satiriza, a critica.
Blană, substantiv feminin
Sinonime:
bundă, cojoc, haină îmblănită, piele de animal (cu păr cu tot), şubă, (învechit) nafea, (regional) șop; chingă, masă, scândură, spetează, stinghie, șestină, tinichea, (popular) pleoapă.
Calvar, substantiv neutru Sinonime:
chin, suferinţă, durere, mizerie; supliciu, tortură, caznă.
Canon, substantiv neutru Sinonime:
dogmă, crez; chin, durere, calvar, suferinţă, trudă, caznă, tortură, supliciu.
Canoni, verb
Sinonime:
a (se) căzni, a (se) chinui, a (se) munci, a (se) trudi, a depune eforturi susținute, a impune penitență, a îndura, a năsli, a pedepsi, a schingiui, a se forța, a se frământa, a se necăji, a se obosi, a se osârdnici, a se osârdui, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui (din răsputeri), a se supune unui canon, a se volnici, a se zbate, a se zbuciuma, a strânge, a suferi, a tortura, (figurat) a se sfărâma, (învechit și popular) a (se) nevoi, (învechit) a se învălui, (învechit) a străstui, (Moldova) a se strădănui, (popular) a se sârgui, (regional) a negăti, (regional) a se verpeli.
Caznă, substantiv feminin Sinonime:
tortură, supliciu, chin, pedeapsă; asuprire, împilare, exploatare, nedreptate; stăruinţă, osteneală, trudă, efort.
Cătuşă, substantiv feminin
Sinonime:
(la plural) fiare, lanţuri, (popular) obezi, verigi, zăvoare, (învechit) bente, piedici; tânjeluţă; japiţă; ancoră, chingă, cormană, pisică, răsturnătoare; (botanică) (regional) cebare.
Căzni, verb Sinonime:
(reflexiv) a se strădui, a se trudi, a depune efort; a tortura, a supune la cazne, a chinui.
Chimir, substantiv neutru
Sinonime:
brâu, șerpar; tisău, chingă, praştie.
Cinchi, verb (regional) Sinonime:
a se ghemui, a se chirci, a se chinci, a sta pe vine.
Coace, verb Sinonime:
a frige, a prăji; (figurat) a arde, a chinui; (figurat) a plănui, a cloci, a pune la cale, a urzi; (figurat) a se maturiza; (figurat) a face puroi.
Coastă, substantiv feminin
Sinonime:
dungă, latură, parte; flanc; pantă, povârniş; ţărm, mal, chei; chingă, cocârlă, crivac; (coasta-dracului) sparanghel; (coasta-vrăjmaşului) sparanghel; (expresie) (e slab de-i poți număra coastele) e foarte slab; (expresie) (a pune cuiva sula în coastă) a obliga pe cineva să facă un lucru neplăcut; (locuțiune adverbială) (pe o coastă) pe o parte, într-o dungă.
Compendiu, substantiv neutru
Sinonime:
breviar, chintesență, conspect, rezumat, (învechit) sinopsă, sinteză.
Consuma, verb
Sinonime:
a întrebuința, a folosi, a utiliza; a mânca, a îngurgita; a nimici, a distruge; a se istovi, a se obosi, a se slei; (învechit) a metahirisi; a pierde; a bea; a cheltui; (figurat) a înghiţi; a intra, a merge; a (se) epuiza, a (se) isprăvi, a (se) sfârşi, a (se) termina, (regional) a (se) găti, (figurat) a (se) topi; a zbuciuma, a chinui.
Contorsionat (contorsionată), adjectiv Sinonime:
sucit, răsucit; (figurat) chinuit, frământat.
Crepuscul, substantiv neutru
Sinonime:
amurg, apus, înserare, chindie, asfinţit, asfinţire, decadenţă, decădere, declin, regres, seară; zori.
Curmeziş, adverb
Sinonime:
de-a latul, pieziş, împotrivă, în diagonală, transversal. Curmeziş, substantiv
Sinonime:
braţ, chingă, coardă, punte, spetează, stinghie.
Durere, substantiv feminin
Sinonime:
algezie, algie, amărăciune, calvar, canon, caznă, chin, duioșie, încercare, întristare, jale, mâhnire, patimă, păs, pătimire, schingiuire, schingiuit, suferinţă, supliciu, telalgie, (figurat) povară, (învechit și popular) muncă, (învechit și popular) trudă, (învechit și regional) pătimită, (învechit și regional) scârbă, (învechit) dosadă, (învechit) duroare, (învechit) muncitorie, (învechit) pasiune, (învechit) pedeapsă, (învechit) pedepsitură, (învechit) rană, (învechit) răbdare, (învechit) schingi, (învechit) straste, (învechit) strădanie, (învechit) strânsoare, (învechit) suferire, (învechit) tortură, (învechit) tristeţe, (învechit) trudnicie, (Oltenia şi Muntenia) dor, (popular) aht, (popular) cercare, (popular) năpastă.
Esenţă, substantiv feminin
Sinonime:
natură, fel, soi, gen; substanţă, miez, consistenţă; parfum, colonie, chintesenţă, bază, fond.
Fierbe, verb Sinonime:
a găti, a prepara, a face mâncare; a clocoti, a spumega, a se înfierbânta; a se frământa, a se necăji, a se chinui, a se munci, a se agita, a se impacienta, a se irita; (figurat) a vui, a răsuna, a suna, a face zgomot.
Flagela, verb Sinonime:
a biciui, a lovi, a bate, a chinui.
Frământa, verb
Sinonime:
a amesteca, a malaxa; a se mişca, a se foi, a nu avea astâmpăr, a merge de colo-colo, a (se) agita; a nelinişti, a preocupa, a tortura, a roade, a (se) chinui, (Bucovina) a se frăsui, (figurat) a se sfărâma, (învechit) a soage, (regional) a se marghioli, (regional) a zolga, a forfoti, a îngrijora, a învârti, a obseda, a plămădi, a răsuci, a se consuma, a se zbate, a (se) zbuciuma, a strădui, a suci, a zoli, a zvârcoli.
Frământare, substantiv feminin
Sinonime:
amestecare, malaxare, învârtire; agitaţie, chin, foială, forfotă, frământ, frământat, îngrijorare, mişcare, neastâmpăr, neliniște (sufletească), plămădire, plămădit, tulburare, umblet, vâlvă, zarvă, (la figurat) zbucium.
Găinar, substantiv masculin
Sinonime:
bișnițar, borfaş, coţcar, fur, hoţ, potlogar, pungaş, şarlatan; cătuşă, chingă; (ornitologie) erete, uliu.
Goni, verb
Sinonime:
a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.
Greu (grea), adjectiv
Sinonime:
adânc, anevoios, apăsător, aspru, brutal, chinuit, compact, complicat, copleşitor, critic, dens, des, dificil, grav, gros, important, indigest, irespirabil, împovărat, înăbuşitor, încărcat, îngreuiat, însemnat, mare, masiv, mizerabil, necăjit, neplăcut, profund, prost, puternic, rău, serios, tare, violent, voluminos, (figurat) dur, (învechit și popular) necăjos, (învechit și regional) povarnic.
Hanţă, substantiv feminin (popular) Sinonime:
haină veche, zdreanţă; gură, gură-spartă. Hanta, verb (franțuzism)
Sinonime:
a chinui, a obseda.
Iad, substantiv neutru
Sinonime:
chin, gheenă, infern, suferinţă, supliciu, tartar, (învechit) matca focului.
Infern, substantiv neutru
Sinonime:
gheenă, Hades, iad, orc, tartar; (figurat) chin, loc cu condiții insuportabile, loc de dezordine și de confuzie, situație chinuitoare, situație greu de suportat, stare de nefericire, suferinţă, tortură (sufletească), viață chinuită, viață mizerabilă, viață plină de chinuri.
Insuportabil (insuportabilă), adjectiv Sinonime:
(familiar) de nesuferit, foarte greu, anevoios, chinuitor, groaznic.
Înserare, substantiv feminin Sinonime:
amurg, crepuscul, asfinţit, chindie.
Jar, substantiv neutru
Sinonime:
jeratic, jariște; (figurat) arșiță, dogoare, arsură, fierbințeală, febră; suferință, chin; amforă, urnă.
Lamură, substantiv feminin
Sinonime:
(regional) puf, pulbere; (figurat) cremă, floare, spumă; (figurat) esenţă, chintesenţă, miez.
Maltrata, verb Sinonime:
a chinui, a brutaliza, a martiriza; a vătăma, a bate, a lovi.
Martiriu, substantiv neutru Sinonime:
suferinţă, martiraj, tortură, supliciu, schingiuire, caznă, chin.
Martiriza, verb Sinonime:
a tortura, a schingiui, a maltrata, a chinui, a brutaliza.
Măcina, verb
Sinonime:
a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.
Mistui, verb Sinonime:
a digera; a distruge, a nimici, a consuma; (figurat) a se chinui, a se zbate; (regional) a se ascunde, a se piti; (figurat) a pleca, a dispărea.
Mistuitor (mistuitoare), adjectiv Sinonime:
(figurat) distrugător, nimicitor, chinuitor.
Mucenicie, substantiv feminin Sinonime:
suferinţă, chin, durere, martiriu.
Muncă, substantiv feminin
Sinonime:
activitate, acţiune, calvar, canon, caznă, chin, durere, efort, forțare, încercare, îndeletnicire, lucrare, lucrat, lucru, martiriu, meserie, munculiță, muncușoară, ocupaţie, osteneală, patimă, păs, pătimire, post, preocupare, profesie, profesiune, robotă, roboteală, robotit, schingiuire, schingiuit, serviciu, sforțare, silință, slujbă, slujbuliță, slujbușoară, strădanie, străduială, străduință, străduire, suferință, supliciu, tortură, travaliu, treabă, trudă, trudnicie, zbatere, (învechit și popular) muncire, (învechit și popular) osteneală, (Moldova și Transilvania) zoală, (popular și familiar) trebușoară, (popular) canoneală, (prin Muntenia) morânceală, (regional) meșteșug, (regional) ștrapaț; (învechit) căznire, deală, laboare, nevoință, ocupare, ostenință, preocupație, sforță, strădănuință, strădănuire.
Munci, verb Sinonime:
a lucra, a activa, a produce, a crea; (învechit) a tortura, a căzni, a chinui, a necăji.
Muncit (muncită), adjectiv
Sinonime:
adunat, agonisit, câștigat, chinuit, cultivat, istovit, lucrat, ostenit, preocupat, realizat, schingiuit, strâns, torturat, trudit, zbuciumat.
Nenoroc, substantiv neutru Sinonime:
necaz, nefericire, supărare, suferinţă, chin, ghinion, neşansă.
Nevoie, substantiv feminin Sinonime:
trebuinţă, cerinţă, necesitate, nevoinţă; grijă, necaz, supărare, amărăciune, chin, lipsă, mizerie, sărăcie; (la plural) treburi, preocupări, afaceri; greutate, povară, dificultate, neajuns, încurcătură, neplăcere, bucluc.
Obidă, substantiv feminin
Sinonime:
afront, amărăciune, apăsare, asuprire, chin, ciudă, durere (sufletească), exploatare, furie, gelozie, inechitate, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverșunare, jale, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, rușine, supărare, tristețe, umilință, umilire, urgisire, zbucium.
