Împresura, verb Sinonime:
a înconjura, a încercui, a asedia; a copleşi, a năpădi.
Împresurare, substantiv
Sinonime:
acoperire cu pământ, asediere, asediu, îmbrățișare, încercuire, înconjurare, sugrumare, uzurpare, (figurat) copleșire, (grecism învechit) poliorchie, (învechit) împresurătură, (învechit) ocol.
Împresurător, adjectiv
Sinonime:
asediator, grabnic, înconjurător, presant.
Împresurătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
asediere, asuprire, împilare, împresurare, sugrumare, uzurpare, (figurat) copleșire, (variantă) împresărătură.
Ambiant (ambiantă), adjectiv Sinonime:
înconjurător, împresurător, de jur împrejur, din apropiere, vecin.
Asedia, verb Sinonime:
a împresura, a ţine prins, a cuprinde, a încercui, a înconjura, a învălui.
Blocadă, substantiv feminin Sinonime:
împresurare, încercuire, asediu, izolare, închidere, asediere.
Copleşi, verb
Sinonime:
a(-l) covârşi, a(-l) cuprinde, a(-l) împovăra, a(-l) năpădi, a(-l) răzbi, (popular) a(-l) prididi, (învechit) a(-l) supune, a(-l) împresura, a(-l) prinde, (învechit) a(-l) răzbate;
(figurat) a învălui, a învinge, a emoţiona, a impresiona, a tulbura, a(-l) apăsa, a(-l) doborî, a(-l) răpune.
Covârşi, verb
Sinonime:
a depăşi, a(-l) copleși, a întrece, a(-l) împresura, a(-l) năpădi, a(-l) prinde, a(-l) răzbi; (figurat) a învinge.
Cuprinde, verb
Sinonime:
a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.
Împrejmui, verb Sinonime:
a îngrădi, a încercui, a înconjura; a împresura, a asedia, a năpădi, a copleşi.
Încadra, verb Sinonime:
a înrăma; a înconjura, a împresura; a se potrivi, a se adapta.
Încercui, verb Sinonime:
a împrejmui, a înconjura, a cuprinde, a împresura.
Înconjura, verb Sinonime:
a ocoli, a încercui, a împresura.
Învolbura, verb
Sinonime:
a (se) agita, a (se) frământa, a (se) învârteji, a (se) zbate, a (se) zbuciuma, a clocoti, a face să se învârtejească, a fremăta, a răscoli, a stârni, (figurat) a (se) tulbura, (figurat) a cuprinde din toate părțile, (figurat) a împresura, (figurat) a învălui, (învechit și regional) a sălta, (învechit) a (se) sălbătici, (popular) a (se) vârteji, (rar) a (se) învâltori, (regional) a (se) învoalbe, (regional) a (se) vârtejui.
Năpădi, verb Sinonime:
a împresura, a cuprinde, a înconjura; a copleşi, a doborî, a birui; a se năpusti, a năvăli, a cotropi, a da buzna, a tăbărî, a invada, a da năvală.
Asediu, substantiv
Sinonime:
asediere, împresurare, încercuire, înconjurare, (învechit) ocol, (grecism învechit) poliorchie.
Poliorchie, substantiv
Sinonime:
asediere, asediu, împresurare, încercuire, înconjurare.
Uzurpa, verb
Sinonime:
a acapara, a aroga, a atribui, a încălca, (învechit şi regional) a săpa, (învechit) a răpşti, (învechit, figurat) a împresura.
Înveriga, verb
Sinonime:
(învechit) a asedia, a fixa într-o verigă, a fixa într-un belciug, a împresura, a încercui, a înconjura, a lega în verigi, a pune veriga (la o ușă), a strânge într-o verigă, a zăvorî.
Încadrare, substantiv
Sinonime:
angajare, anturare, așezare, cuprindere, împresurare, înconjurare, înrămare, listel, potrivire, punere.
Asediat, adjectiv
Sinonime:
asaltat, împresurat, supus unui asediu, (figurat) copleșit.
Înconjurat, adjectiv
Sinonime:
împresurat, încercuit, învăluit, (învechit) împrejurat.
Încercuire, substantiv
Sinonime:
asediere, asediu, împresurare, înconjurare, învăluire, strângere ca într-un cerc, trasare de cercuri, (grecism învechit) poliorchie, (învechit) ocol, (învechit) strângere cu cercuri.
Încercuit, adjectiv
Sinonime:
împresurat, înconjurat, învăluit, strâns ca într-un cerc, trasat, (învechit) strâns cu cercuri.
Ocolire, substantiv
Sinonime:
eludare, evitare, ignorare, împiedicare, înconjur, înconjurare, îndepărtare, înlăturare, ocol, ocoleală, ocoliș, ocolit, ocolitură, preîntâmpinare, prevenire, prevenție, (figurat) divagare, (învechit și regional) apărare, (învechit și regional) împresurare, (învechit) asediere, (învechit) delimitare, (învechit) împrejmuire, (popular) cutreierare, (regional) răsfățare.
Poliorghie, substantiv (grecism învechit)
Sinonime:
asediere, asediu, împresurare, încercuire, înconjurare, (variantă) poliorchie.
Îmbulzire, substantiv
Sinonime:
bulucire, îmbulzeală, îmbulzit, înghesuire, îngrămădire, (figurat) împresurare.
Sugrumare, substantiv
Sinonime:
apăsare, asfixie, asfixiere, curmare, gâtuire, înăbușeală, înăbușire, lichidare, năbușire, omor prin gâtuire, reprimare, strangulare, strangulație, strângere de gât, sufocare, sufocație, ucidere, (învechit și regional) înecare, (învechit) împresurare, (învechit) sugrumătură, (rar) înecăciune, (rar) jugulare, (regional) îmberegățire, (regional) înnădușire, (variantă) (regional) zugrumare.
Asediator, substantiv
Sinonime:
asaltator, atacator, împresurător.
