Poziţie, substantiv feminin
Sinonime:
alură, amplasare, aşezare, atitudine, caz, circumstanță, condiție, conjunctură, demnitate, dispoziție, figură, graviditate, ipostază, împrejurare, loc, opinie, orientare, părere, port, post, postură, poză, profesiune, punct de vedere, rang, sarcină, situare, situație (socială), stare, treaptă, ținută, unghi, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) pozițiune, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (rar) stațiune.
Aşezare, substantiv feminin Sinonime:
fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.
Calitate, substantiv feminin Sinonime:
aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.
Circumstanță, substantiv feminin
Sinonime:
caz, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, moment, ocazie, ocurență, postură, poziție, prilej, situație, stare, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (învechit) țircumstanție, (la plural) timpuri, (la plural) vremuri, (variantă) circonstanță, (variantă) circumstanție.
Combate, verb Sinonime:
a înfrunta, a lua poziţie, a critica, a lupta, a milita.
Condiţie, substantiv feminin
Sinonime:
clauză, prevedere; factor, fapt, împrejurare, circumstanţă; situaţie, poziţie socială, rang, stare, titlu, teapă, treaptă, (popular) mână, seamă.
Context, substantiv neutru
Sinonime:
text; ambianţă, mediu, situaţie, vecinătate, caz, circumstanţă, condiţie, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziţie, stare.
Demnitate, substantiv feminin
Sinonime:
prestigiu, gravitate, sobrietate; rang, ierarhie, treaptă socială, poziţie, (învechit) cin, dregătorie, ifos, orânduială, şedere, vrednicie, titlu, onoare.
Figura, verb
Sinonime:
a fi prezent, a nu lipsi, a apare, a se găsi, a se afla, a exista; a juca (teatru), a deţine un rol; a(-și) închipui, a(-și) imagina, a(-și) înfăţişa, a(-și) reprezenta, a vedea. Figură, substantiv feminin
Sinonime:
chip, faţă, obraz, mutră, persoană, om, ins, individ, tip, efigie, fizionomie, mină, portret, profil, siluetă; aparență, aspect, clișeu, conformație, formă, ilustrație, desen, schiţă, imagine, simbol, piesă, poziţie, reprezentare, schemă, tablou, vinietă; (figură de stil) trop, (învechit) shimă, alegorie, hipotipoză, litotă, metaforă.
Grad, substantiv neutru
Sinonime:
eșalon, exponent, funcţie, ierarhie, indice, marcă, nivel, palier, poziţie, rang, stadiu, stare, treaptă, (prin Transilvania) ştric; (sintagmă) (grad de comparație) comparație.
Graviditate, substantiv feminin
Sinonime:
apăsare, concepție, gestație, greutate, maternitate, sarcină, stare, (învechit şi regional) purtare, (rar) gravidie, (regional) poziţie.
Loc, substantiv neutru Sinonime:
spaţiu, întindere; punct de plecare, origine, obârşie; situaţie, post, funcţie, poziţie, rang, treaptă.
Postură, substantiv feminin Sinonime:
stare, situaţie, ipostază, poziţie; ţinută, atitudine.
Poză, substantiv feminin Sinonime:
fotografie, ilustrație; atitudine, ţinută, poziţie. Poza, verb
Sinonime:
a (se) fotografia; (tehnică) a așeza, a dispune, a monta, a stivui.
Punct, substantiv neutru Sinonime:
poziție, (figurat) loc, încrucişare, parte; moment, stadiu, fază, etapă. Punct, interjecție (familiar) Sinonime:
gata, destul!, basta!, ajunge!, opreşte!
Rang, substantiv neutru Sinonime:
(figurat) treaptă, loc, poziţie socială, grad.
Remonta, verb
Sinonime:
a (se) înviora, a (se) înzdrăveni, a (se) reconforta, a (se) redresa, a (se) reface, a (se) regenera, a (se) restabili, a (se) revigora, a revivifia, a-şi reveni; a readuce în poziție inițială, a reconstitui, a reconstrui, a reînălța, a restaura; a procura cai pentru armată.
Situaţie, substantiv feminin Sinonime:
împrejurare, circumstanţă; poziţie, loc, dispoziţie, stare, aşezare; raport, dare de seamă.
Stare, substantiv feminin Sinonime:
situaţie, poziţie, circumstanţă; dispoziţie, postură; avere, resurse, fonduri; (învechit) clasă, categorie; rang, grad, ierarhie, treaptă.
Treaptă, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) grad, nivel, etapă, fază, rang, poziţie, situaţie.
Ţinută, substantiv feminin Sinonime:
atitudine, poziţie, fel de a fi, manieră, comportare; îmbrăcăminte, costum, uniformă.
Amplasare (amplasări), substantiv feminin
Sinonime:
aşezare, fixare, plasare, situare, stabilire; locație, loc, poziție, situație, teren.
Amplasament, substantiv
Sinonime:
aşezare, loc, poziţie, (rar) situare, situaţie, (învechit) aşezământ, pusăciune, pusătură, pusoare, stat.
Așezământ,
Sinonime:
acord, aranjament, astâmpăr, așezare, așezătură, calm, combinație, contract, convenție, dispoziție, fundație, hotărâre, instituție (publică), întocmire, înțelegere, învoială, învoire, legământ, liniște, loc, logodnă, odihnă, orânduială, orânduire, ordin, organizare, pace, pact, poruncă, poziție, rânduială, repaus, temperatură, tihnă, tranzacție, unitate, (desuet) stabiliment, (învechit) amplasament, (învechit) colonizare, (învechit) descălecare, (învechit) stare de odihnă, (învechit) tocmeală, (învechit) tranzacție politică, (regional) așezălaș.
Cont, substantiv
Sinonime:
(contabilitate) partidă; buget, datorie, declarație, echilibru, evaluare, inventar, număr, poziție, rezumat, stare, statut, sumă; seamă, socoteală, (figurat) spate, spinare.
Coordonată, substantiv
Sinonime:
indicator, poziție, situație.
Dezdoi, verb
Sinonime:
a descovoia, (învechit şi regional) a obli; (învechit) a răspica; a desface, a întinde, a despături un lucru îndoit; a reveni în poziție dreaptă, a se îndrepta, a se destinde.
Dregătorie, substantiv
Sinonime:
demnitate, poziţie, rang, treaptă.
Staţiune, substantiv
Sinonime:
atitudine, port, poză, poziţie, ţinuţă; stație, haltă.
Prindoare, substantiv
Sinonime:
(regional) belşug, bogăţie, bunăstare, condiţie, confort, poziţie, prosperitate, situaţie.
Chintă, substantiv
Sinonime:
(muzică) interval de cinci note consecutive; atac de tuse; (scrimă) poziție de apărare; (variantă) cvintă.
Pronație, substantiv
Sinonime:
(medicină) poziție aplecată.
Offside, substantiv
Sinonime:
(sport) greșeală, ofsaid, poziție neregulamentară de joc.
Pozițiune, substantiv
Sinonime:
poziție.
Tropism, substantiv
Sinonime:
direcție, nutație, orientație, poziție, taxie, tropie; actinotropism, citotropism, fototropism, haptotropism, heliotropism, hidrotropism, ortotropism, stereotropism, termotropism.
Pusăciune, substantiv
Sinonime:
amplasament, aşezare, loc, poziţie, situaţie.
Pusătură, substantiv
Sinonime:
(învechit) amplasament, aşezare, loc, poziţie; (regional) boală (contractată prin farmece), farmec, vrajă.
Pusoare, substantiv
Sinonime:
amplasament, aşezare, loc, poziţie, sad.
Peristas, substantiv
Sinonime:
caz, circumstanţă, condiţie, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziţie, situaţie, stare, (variantă) peristasis.
Erecțiune, substantiv
Sinonime:
dilatație, erecție, eretism, înălțare, poziție verticală, ridicare, sculare.
Contrapoziție, substantiv
Sinonime:
opoziție, poziție contrară.
Erecție, substantiv
Sinonime:
construcție, edificare, fundație, poziție verticală, ridicare; dilatație, sculare, turgescență; (variantă) erecțiune.
Orizontaliza, verb
Sinonime:
a așeza în poziție orizontală, a cala, a nivela.
Prilejire, substantiv
Sinonime:
(învechit) caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, ocazie, ocaziune, postură, poziție, prilej, situație, stare.
Stepenă, substantiv (învechit)
Sinonime:
categorie, clasă, grad, neam, poziție, rang, scară, seminție, situație, spiță, stare, treaptă, viță.
Vector, substantiv
Sinonime:
purtător, segment orientat, tensor, vehicul, (biologie) gazdă temporară, (vector alunecător) vector glisant, (vector de poziție) rază vectoare, (vector fix) vector legat, (vector unitar) versor.
Malpoziție, substantiv
Sinonime:
(anatomie) așezare defectuoasă, malprezentație, poziție defectuoasă.
Împrejur-stare, substantiv (învechit)
Sinonime:
caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziție, situație, stare.
Oblicitate, substantiv
Sinonime:
declivitate, înclinare, poziție oblică, (învechit) piezişitate.
Situare, substantiv
Sinonime:
amplasament, amplasare, așezare, clasare, clasificare, fixare, loc, plasare, poziție, poziționare, punere, stabilire.
Încunjurare, substantiv
Sinonime:
caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziție, situație, stare.
Şedere, substantiv
Sinonime:
adăpost, adunare, așezare, casă, cămin, demnitate, domiciliu, inactivitate, inacțiune, inerție, întrunire, lenevie, lipsă de activitate, locuință, locuire, neactivitate, oprire, pasivitate, poziție, rang, reședință, reuniune, sălaș, sediu, stat, ședință, treaptă, (învechit) catismă.
Decubit, substantiv
Sinonime:
escară, poziție culcată, (variantă) decubitus.
Unilateralism, substantiv
Sinonime:
poziție unilaterală, unilateralitate.
Verticalism, substantiv
Sinonime:
poziție verticală, verticalitate.
Poziționat, adjectiv
Sinonime:
amplasat, așezat, fixat, instalat, localizat, plasat, postat, pus în poziție, situat, stabilit.
Pusățiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
amplasament, așezare, loc, poziție, situație, (învechit) pusăciune, (învechit) pusătură, (învechit) pusoare.
Împovărată, adjectiv feminin
Sinonime:
borțoasă, gravidă, grea, groasă, în poziție, încărcată, îngreunată, însărcinată, (învechit și regional) tăroasă, (regional) îngrecată, (regional) taharțoasă, (regional) tărhătoasă.
