Călca, verb Sinonime:
a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita. Calca, verb
Sinonime:
calchia.
Călcâi, substantiv
Sinonime:
plaz; (prin Banat şi Transilvania) barbur; (construcții) brotac; cucurujel, toc.
Calcan, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) (prin Muntenia) balâc; (calcan-mic) (regional) pisi; pavăză, scut.
Calcaneu, substantiv
Sinonime:
(anatomie) (popular) osul călcâiului.
Calcantit, substantiv
Sinonime:
(chimie) sulfat de cupru, (rar) sulfat de aramă, (popular) piatră-vânătă, (regional) piatră-mierie, (învechit) vitriol-albastru.
Calcar, substantiv neutru Sinonime:
piatră de var; cretă; travertin.
Călcare, substantiv
Sinonime:
călcat; încălcare; cotropire, invadare, invazie, năpădire.
Calcarifer, adjectiv
Sinonime:
(botanică) pintenat.
Calcariform, adjectiv
Sinonime:
pintenat.
Calcaros (calcaroasă), adjectiv Sinonime:
văros.
Călcat, substantiv
Sinonime:
călcare.
Călcătoare, substantiv
Sinonime:
lin, (regional) spusc.
Călcător, substantiv
Sinonime:
(tehnică) apăsător, ceapraz, (regional) ceaprazar, zimţar; talpă, (popular) tălpigă, tălpig; iapă, pedală, schimbător.
Călcătură, substantiv feminin Sinonime:
mers, umblet, pas.
Calcavură, substantiv
Sinonime:
(glumeț) bătaie, palmă; dojană.
Asupri, verb
Sinonime:
a apăsa, a aservi, a calomnia, a exploata, a forța, a împila, a împovăra, a împresura, a năpăstui, a nedreptăți, a obliga, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, a urgisi, (figurat) a despuia, (figurat) a stoarce, (figurat) a suge, (impropriu) a chinui, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit) a constrânge, (învechit) a exagera, (învechit) a nevolnici, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci, (regional) a potângi.
Cacadâr, substantiv masculin (regional)
Sinonime:
(botanică) măceș, trandafir sălbatic; (variante) cacadăr, cacader, cacașdâr, cacașder, cacazdar, cacazder, căcădar, căcăder, căcădir, căcăzdâr, căcicădâr, călcădariu, câcădar, câcădâr, câcăzdar, câcăzdăr.
Ceapraz, substantiv neutru
Sinonime:
firet; (tehnică) apăsător, călcător, (regional) ceaprazar, dinţar, zimţar.
Copia, verb
Sinonime:
a calca, a calchia, a contraface, a duplica, a imita, a pastișa, a plagia, a recopia, a reproduce, a rescrie, a transcrie, a trișa la un examen, a xerocopia, (învechit) a decopia, (învechit) a izvodi, (învechit) a prescrie, (învechit) a scoate, (învechit) a scrie.
Cotropi, verb
Sinonime:
a invada, a subjuga, a ocupa, a încălca, a năpădi, (popular) a călca, (învechit) a cuprinde, a năbuşi, a stropşi, a supăra.
Cutreiera, verb
Sinonime:
a umbla, a străbate, a colinda, a hoinări, a vagabonda, a frecventa, a parcurge, a vântura, (popular şi familiar) a bate, (popular) a călca, a ocoli, a petrece, (învechit şi regional) a răzbate, (rar, figurat) a treiera, a călători, a (se) plimba, (familiar) a se plimbarisi, a se duce.
Delincvent, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călcător de legi, infractor, stelionatar, vinovat, (variantă) delicvent.
Enerva, verb
Sinonime:
a (se) irita, a-şi ieşi din fire, a (se) înfuria, a-şi ieşi din pepeni, a-şi ieşi din ţâţâni (balamale), a (se) supăra, a (se) surescita, a aţâţa, a întărâta, a indispune, a-şi pierde cumpătul, a călca pe nervi, a sâcâi, a-și ieși din sărite, a agasa, a necăji, a plictisi, (livresc) a tracasa, (popular) a ciudi, a zădărî, (regional) a zăhătui, (Moldova) a chihăi, (Banat) a zăgălui, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a scârbi, (popular, la figurat) a ardeia, (regional, la figurat) a scociorî.
Haplea, substantiv masculin
Sinonime:
bleg, calcă-n străchini, gură-cască, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
Invada, verb Sinonime:
a năvăli, a cotropi, a călca, a da peste; (figurat) a cuprinde, a acoperi, a copleşi.
Îndrăgosti, verb
Sinonime:
a (se) iubi, a i se aprinde călcâiele, a îndrăgi, a prinde drag de, a prinde dragoste de, a prinde lipici de, a se amoreza, a se înamora, (învechit) a se îndrăguli, (regional) a se împrinde.
Năvăli, verb Sinonime:
a tăbărî, a se năpusti, a da năvală, a asalta, a da buzna, a ataca, a invada, a cotropi, a călca; a se revărsa, a inunda, a se răspândi, a năpădi, a acoperi, a îneca, a împânzi; a țâşni, a izbucni, a răbufni; a se repezi, a se azvârli, a se arunca; a se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi, a se îndesa, a se aglomera.
Nesocoti, verb
Sinonime:
a călca, a contraveni, a deprecia, a desconsidera, a dispreţui, a ignora, a încălca, a lua în glumă, a lua în râs, a neglija, a necunoaște, a nu ține cont, a nu ține seama de, a omite, a se abate, a subestima, a viola, (figurat) a silui, (învechit) a defăima, (învechit) a mepriza, (învechit) a ocărî, (învechit) a păși, (învechit) a sparge, (învechit) a stropși, (învechit) a știrbi.
Oropsi, verb
Sinonime:
a alunga, a apăsa, a asupri, a blestema, a certa, a chinui, a despuia, a exploata, a izgoni, a împila, a împovăra, a lăsa la voia întâmplării, a năpăstui, a nedreptăți, a ocărî, a oprima, a părăsi, a persecuta, a prigoni, a scoate în drum, a stoarce, a suge, a tiraniza, a urgisi, (grecism învechit) a catatrexi, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit și regional) a strâmbătăți, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci, (regional) a horopsi.
Păcătui, verb Sinonime:
a greşi, a se abate, a călca normele.
Păşi, verb Sinonime:
a călca, a merge, a umbla, a înainta; (figurat) a începe, a porni, a purcede.
Persecuta, verb
Sinonime:
a asupri, a chinui, a defavoriza, a exploata, a frământa, a hărțui, a importuna, a împila, a împovăra, a martiriza, a măcina, a năpăstui, a nedreptăţi, a nu slăbi, a obseda, a oprima, a oropsi, a preocupa, a prigoni, a suplicia, a tortura, a urgisi, a urmări, (figurat) a apăsa, (figurat) a despuia, (figurat) a roade, (figurat) a stoarce, (figurat) a suge, (figurat) a tiraniza, (grecism învechit) a catatrexi, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit și regional) a strâmbătăți, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci.
Râcâi, verb Sinonime:
a scurma, a scormoni, a răscoli, a râma; a irita, a aţâţa, a indispune, a călca pe nervi.
Sperjur, substantiv
Sinonime:
apostat, jurământ fals, jurământ mincinos, (învechit) călcător, (învechit) jurător strâmb, (învechit) sperjurare; (variante învechite) parjur, perjur, perjuriu, spergiur, sperjuriu.
Umblet, substantiv neutru
Sinonime:
alergătură, călătorie, călcătură, colindare, comportament, comportare, conduită, cutreierare, deplasare, drum, intrigă, maşinaţie, mers, (învechit şi popular) mersură, (rar) mersătură, mişcare, pas, păşit, purtare, umblătură, uneltire, voiaj.
Văros (văroasă), adjectiv Sinonime:
calcaros.
Viola, verb Sinonime:
a nesocoti, a nu respecta; a călca, a încălca; a silui, a necinsti; a pângări, a profana; a forţa, a deschide (o locuinţă).
Zevzec (zevzeacă), adjectiv Sinonime:
prost, nătărău, găgăuţ, neghiob, bleg, nerod, calcă-n străchini, neserios, zăpăcit, aiurit.
Bârsă, substantiv
Sinonime:
călcâi, plaz, talpă, (regional) cordenci, (regional) morcoașă, (variantă) bârță.
Ceaprazar, substantiv
Sinonime:
(învechit şi regional) pasmantier, (învechit) săgeacar; călcător, ceapraz.
Contraveni, verb
Sinonime:
a se abate, a călca, a încălca, a nesocoti, a viola, (învechit) a păşi, a sparge, a stropşi, a ştirbi.
Corn, substantiv
Sinonime:
aripă, capăt, căprior, coastă, colţ, cotlon, flanc, margine, ungher, unghi, rădaşcă, răgace; (învechit) trompă, (biserică) filacteră, (rar, la plural) tfiline, (învechit) advar; (cornul-secarei) (regional) pintenul-secarei; (expresie) (cu coarne) exagerat, de necrezut, gogonat, umflat; (expresie) (a lua în coarne) a împunge cu coarnele, (figurat) a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva; (expresie) (a fi mai cu coarne decât altul) a fi mai grozav decât altul; (expresie) (a pune funia în coarne) a înșela, a amăgi; (expresie) (a se lua în coarne cu cineva) a se încăiera, a se lua la harță; (expresie) (a-și arăta coarnele) a-și manifesta răutatea; (expresie) (a căuta în coarne) a se uita în coarne, a îndeplini toate capriciile cuiva, a răsfăța; (expresie) (a pune coarne) a călca credința conjugală, a înșela; (popular) (cel cu coarne) dracul; olifant; (articulat) (cornul-caprei) roşcovă; (articulat) (cornul-dracului) barba-popii; (articulat) (cornul-salcei) brâncă.
Cotropire, substantiv
Sinonime:
invadare, invazie, încălcare, năpădire, (popular) călcare, (învechit) cuprindere, cuprins, năbuşeală, stropşitură.
Cucurujel, substantiv
Sinonime:
(fitoparazit) (regional) călcâi.
Dinţar, substantiv
Sinonime:
călcător, ceapraz.
Dârî, substantiv
Sinonime:
(popular) a călca lăsând dâre.
Dripit, adjectiv (regional)
Sinonime:
bătut, bătătorit, călcat în picioare, strivit, (variantă) dârpit. Dripit, substantiv (regional)
Sinonime:
dripire, (variantă) dârpit.
Dupăi, verb
Sinonime:
a bufni, a izbucni, a pufni; a tropăi, a călca îndesat, a călca apăsat.
Duplica, verb
Sinonime:
a calca, a calchia, a copia, a face un duplicat, a deveni dublu, a dubla, a recopia, a reproduce, a multiplica; a îndoi.
Fecunda, verb
Sinonime:
a provoca o fecundație, a călca, a procrea, a concepe, a prolifera, a se reproduce.
Claudica, verb
Sinonime:
a șchiopăta, a călca nesigur, a se împletici; a șovăi; (la figurat) a nu fi cum trebuie, a se clătina.
Haini, verb
Sinonime:
a hăini, a trăda, a vinde; a pribegi, a se înstrăina; a deveni hain, a se înrăi; (învechit) a-și călca jurământul.
Zimţar, substantiv
Sinonime:
călcător, ceapraz, tindeche.
Taban, substantiv
Sinonime:
branţ, călcâi, funie, împletitură, leaţ, oțel fin (de Damasc), plaz, prispă, suport, şipcă, talpă.
Păşit, substantiv
Sinonime:
călcătură, mers, mişcare, pas, umblet, (învechit şi popular) mersură, (rar) mersătură.
Piglais, substantiv
Sinonime:
(regional) fier (de călcat), piglu.
Piglui, verb
Sinonime:
a călca, a netezi; (figurat; despre oameni) a-și bate joc, a zeflemisi.
Pigluit, adjectiv
Sinonime:
(regional) călcat (cu fierul de călcat); (figurat; despre oameni) fandosit, năzuros, sclifosit.
Plughiţă, substantiv
Sinonime:
călcâi, plaz, talpă.
Smicura, verb
Sinonime:
a biciui, a dezghioca, a dumica, a frânge, a lovi, a mărunți, a pisa, a sdruncina, a sfărâma, a șfichiui, a zdrobi, (figurat) a călca în picioare, (variantă) a smicuri.
Plaz (plazuri), substantiv
Sinonime:
anunț, aviz; oracol, prevestire, previziune, prezicere, profeție, prorocie, prorocire; (tehnică) călcâi, talpă, tălpig, (la plural) butuci, (la plural) tălpi, (Oltenia) plas, (prin Dobrogea) taban, (regional) bârsă, (regional) nadă, (regional) piept, (regional) plasă, (regional) plughiță, (regional) pod, (regional, plural) craci, (regional, plural) drugi, (regional, plural) fofeze, (regional, plural) grindeie, (regional, plural) lemne, (regional, plural) tălpeți.
Nesocotire, substantiv
Sinonime:
călcare, desconsiderare, dispreţuire, ignorare, încălcare, neglijare, omitere, violare, (popular) stricare.
Scăci, verb (regional)
Sinonime:
a călca, a netezi.
Muschelkalk, substantiv
Sinonime:
(geologie) calcar cochilifer.
Cop (copuri), substantiv (regional)
Sinonime:
cană, călcâi, fâșie (de pământ), urcior, (la plural) fund de pălărie, (la plural) toc, (regional) chersân, (regional) cob.
Mustitor, substantiv
Sinonime:
călcătoare, lin, zdrobitor, (regional) mustuitor, (regional) ștircă.
Lăsătoare, substantiv
Sinonime:
cocârlă, (regional) călcătoare, (regional) schimbătoare (la plug).
Mersură, substantiv
Sinonime:
călcătură, mers, mișcare, pas, pășit, umblet; (regional) potrivire.
Mersătură, substantiv
Sinonime:
alergătură, călcătură, mers, mișcare, pas, pășit, umblătură, umblet, (învechit și popular) mersură.
Stricare, substantiv
Sinonime:
acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.
Pisi, substantiv (regional)
Sinonime:
(ihtiologie) calcan-mic.
Dripălit, adjectiv (regional)
Sinonime:
călcat în picioare.
Drigui, verb (regional)
Sinonime:
a bătători, a călca în picioare, a sări pe loc (de bucurie), a scurma, (regional) a dricui, (regional) a dripi.
Nadă, substantiv
Sinonime:
adaos, adăugare, ademenire, amorsă, atracție, călcâi, coc artificial, imbold, înnăditură, legătură, momeală, natră, pretext, seducere, seducție, stimulent, (figurat) cursă, (figurat) ispită, (figurat) tentație, (învechit, în Transilvania) podmet, (rar) momitură, (regional) ic, (regional) mârșă, (regional) nad, (regional) nadilă, (regional) nadră, (regional) pană, (regional) papură, (regional) plaz, (regional) stuf, (regional) talpă (la plug), (regional) trestie, (regional; figurat) deprindere (rea).
Zdupăi, verb (regional)
Sinonime:
a călca apăsat, a face zdup-zdup, a tropăi, (regional) a dupăi, (regional) a dupui.
Margă, substantiv (învechit)
Sinonime:
(geologie) calcar argilos, marnă.
Dricuire, substantiv (regional)
Sinonime:
bătătorire, călcare în picioare, dricuit, săltare pe loc (de bucurie), scurmare, (variantă) driguire.
Talus, substantiv
Sinonime:
(anatomie) astragal, călcâi. Țâluș, substantiv (regional)
Sinonime:
dârjală.
Tologi, verb (regional)
Sinonime:
a călca în picioare, a culca la pământ, a lăsa un teren necultivat, a se întinde, a se lungi, a se tolăni, (regional) a se asocia, (regional) a se da de-a rostogolul, (regional) a toloci.
Invadare, substantiv
Sinonime:
cotropire, invazie, încălcare, năpădire, năvălire, (învechit) cuprindere, (învechit) cuprins, (învechit) năbușeală, (învechit) stropșitură, (popular) călcare.
Drăpăli, verb (Transilvania)
Sinonime:
a călca în picioare, a distruge, a strica.
Tăvălitură, substantiv
Sinonime:
călcătură, dâră, rostogolire, tăvălire, urmă, (învechit și figurat) înjosire, (învechit) obiect murdar, (regional) târnoseală, (regional) trevelit, (regional) zdrigolitură.
Calcic, adjectiv
Sinonime:
calcaric, de calciu.
Cambulă-de-mare, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) calcan.
Violare, substantiv
Sinonime:
batjocorire, călcare, forțare, încălcare, necinstire, nesocotire, profanare, sacrilegiu, siluire, spargere, spurcare, viol, (figurat) pângărire, (învechit și popular) prihănire, (învechit) silă, (învechit) silnicie, (învechit) violație, (popular) stricare, (rar) violentare.
Piatră-mierie, substantiv (regional)
Sinonime:
(chimie) calcantit, sulfat de cupru.
Piatră-vânătă, substantiv (popular)
Sinonime:
(chimie) calcantit, sulfat de cupru.
Vitriol-albastru, substantiv (învechit)
Sinonime:
(chimie) calcantit, sulfat de cupru.
