Fur, substantiv
Sinonime: bandit, hoţ, pungaş, tâlhar.  Fura, verb
Sinonime: a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.  Furăciune, substantiv
Sinonime: furt, hoție.  Furaj, substantiv neutru
Sinonime: fân, iarbă, masă verde, nutreț, paie, păiuș, sparcetă, sparchetă, (învechit și popular) strânsură, (regional) nutriment, (regional) zaherea.  Furantril, substantiv
Sinonime: (farmacie) furosemid.  Furat, substantiv
Sinonime: furt, hoție.  Furător, substantiv
Sinonime: bandit, hoţ, pungaş, tâlhar.

Furător, adjectiv
Sinonime: seducător, răpitor.  Furătură, substantiv
Sinonime: furt, hoție, furat.  Furbisa, verb
Sinonime: a curăța, a lustrui.  Furbisaj, substantiv
Sinonime: furbisare, lustruire.  Furcă, substantiv
Sinonime: bifurcație, braţ, crăcană, furcoi, hantarig, loitră, par, pisc, răscruce, spânzurătoare, stâlp, țăruș, (învechit) ostie, (prin Moldova şi Transilvania) cujeică, (Transilvania) gearmăn, (popular) furcărie; (anatomie) (furca-pieptului) (popular) lingurea, lingurică, (regional) lingura-pieptului, stern.  Furca-drumului, substantiv
Sinonime: intersecţie, încrucişare, întretăiere, răscruce, răspântie.  Furcărie, substantiv
Sinonime: clacă, furcă, şezătoare.  Furcea, substantiv (regional)
Sinonime: furcă, furcuță, (popular) pisc.  Furchiță, substantiv (popular)
Sinonime: furcă mică (de tors), furcuță, (regional) furculiță.  Furci, substantiv la plural
Sinonime: spânzurătoare.  Furcoi, substantiv
Sinonime: furcă mare, (Moldova) ciolpău.  Furculiţă, substantiv
Sinonime: (Transilvania) furcuţă; (tehnică) gemănare, (regional) ciorobăriţă, lişiţă; (tehnică) (regional) pieptene.  Furcușoară, substantiv
Sinonime: furchiță, furcuță.  Furcuţă, substantiv
Sinonime: furculiţă, furchiță.  Furfuraceu, adjectiv
Sinonime: crustaceu, crustos, scuamos, scvamos.  Furfurol, substantiv
Sinonime: (chimie) furfural.  Furgăseală, substantiv
Sinonime: furat.  Furgăsi, verb
Sinonime: a fura, a-și însuşi, a sustrage.  Furgon, substantiv
Sinonime: camion, camionetă, căruță, platformă, tren, vagon, vagonet, van.  Furgonetă, substantiv
Sinonime: autofurgonetă, camionetă mică, motofurgonetă.  Furibund (furibundă), adjectiv
Sinonime: mânios, furios, turbat, înfuriat, plin de furie.  Furie, substantiv feminin
Sinonime: dezlănţuire, izbucnire, înverşunare, mânie, obidă, oţărâre, oţăreală, pornire, supărare, (învechit şi regional) scârbă, (învechit) toană, (la figurat) turbare, (la plural) năbădăi, (la plural) pandalii, (popular şi familiar) năduf, (popular) îndrăcire, (rar) înfuriere, (regional, la plural) năvârlii; copil.  Furier, substantiv
Sinonime: (termen militar) (învechit) taingiu.  Furios (furioasă), adjectiv
Sinonime: brutal, furibund, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverşunat, mâniat, mânios, năbădăios, năprasnic, nestăpânit, oţărât, pornit, puternic, turbat, violent, zborşit, (familiar) burzuluit, (învechit şi regional) scârbit, (învechit, în Transilvania) firetic, (livresc) obstinat, (popular) îndrăcit, (regional) năvârlios.  Furioso, adverb
Sinonime: (muzică) cu furie, cu mânie, cu pasiune, impetuos, vijelios.  Furiş, adverb
Sinonime: tiptil; (locuţiune) (pe furiș) în ascuns, în taină, pe furișate, pe neobservate.

Furiş, adjectiv
Sinonime: ascuns, ferit, furişat.  Furişa, verb
Sinonime: a pătrunde, a se fofila, a se strecura, a se tupila, (figurat) a se prelinge, (învechit şi regional) a se şterge, (învechit) a se fura, (Moldova şi Bucovina) a se şupuri, (rar) a se prefira, (Transilvania) a se fâştica.  Furişare, substantiv
Sinonime: fofilare, strecurare.  Furişat, adjectiv
Sinonime: ascuns, furiş, neobservat.  Furlandisi, verb
Sinonime: a se făli, a se fuduli, a se grozăvi, a se infatua, a se împăuna, a se înfumura, a se îngâmfa, a se lăuda, a se mândri, a se semeţi.  Furlua, verb
Sinonime: a fura, a-și însuşi, a sustrage.  Furnal, substantiv neutru
Sinonime: cuptor înalt; încărcătură.  Furnica, verb
Sinonime: a foi, a fojgăi, a forfoti, a foșni, a mișuna, a roi; (regional) a înfurnica.  Furnicamă, substantiv (regional)
Sinonime: furnicărie.  Furnicar, substantiv neutru
Sinonime: gloată, înghesuială, mulţime, muşuroi; (ornitologie) albinărel, prigorie, prigoare.  Furnicare, substantiv
Sinonime: forfotă.  Furnicăreală, substantiv
Sinonime: furnicătură.  Furnicărie, substantiv
Sinonime: (regional) furnicamă.  Furnicătură, substantiv
Sinonime: furnicare, furnicat, furnicăreală, (medicină) parestezie.  Furnicel, substantiv
Sinonime: abces, funecel, funigel, funincel, furincel, furuncul, păducel.  Furnirui, verb
Sinonime: a acoperi cu furnir, a placa.  Furnitură, substantiv feminin
Sinonime: (la plural) marfă, accesorii.  Furniza, verb
Sinonime: a aproviziona, a da, a dota, a înzestra, a livra, a oferi (o informație), a procura.  Furnizare, substantiv
Sinonime: alimentare, furnitură, procurare.  Alimenta, verb
Sinonime: a (se) hrăni, a mânca, a se întreţine, a aproviziona, a furniza, a întreține.  Animaţie, substantiv feminin
Sinonime: agitație, antren, avânt, colcăială, elan, entuziasm, exaltare, fâțâială, fâțâire, fâțâit, foială, foire, forfotă, forfoteală, frământare, furnicare, gălăgie, hărmălaie, înflăcărare, însufleţire, larmă, mișcare, mișuială, mișunare, roială, vânzoleală, viermuială, viermuire, vioiciune, vuiet, zgomot, (figurat) viață, (rar) vivacitate, (regional) fojgăială, (regional) vânzoală; desen animat, multiviziune.  Apucat (apucată), adjectiv
Sinonime: năbădăios, nebun, smintit, turbat, furios, descreierat, dement.  Bandit, substantiv masculin
Sinonime: apaș, asasin, bucanier, camorrist, canalie, criminal, delincvent, escroc, filibustier, forban, gangster, hoț, mafios, mafiot, mizerabil, nelegiuit, nemernic, om în afara legii, pirat, răufăcător, scelerat, tâlhar, terorist, ticălos, yakuza, (familiar) afurisit, (franțuzism) brigand, (învechit) fur, (învechit) războinic, (regional) furător, (regional) robalău, (Transilvania) lotru.  Bâjbâi, verb
Sinonime: a orbecăi, a orbeca; a mişuna, a furnica, a roi.  Bâjbâială, substantiv feminin
Sinonime: orbecăială, orbecăire, orbecăit, bâjbâit, bâjbâire; furniceală, roială.  Borfaş, substantiv masculin
Sinonime: hoţ, pungaş, găinar, bojogar, potlogar, şarlatan, tâlhar, (învechit) fur.  Bubă, substantiv feminin
Sinonime: abces, buboi, furuncul, umflătură, (regional) cârticer; rană, plagă, leziune; (figurat) încurcătură, dificultate, complicație, deficienţă, defect, punct slab, neajuns.  Buboi, substantiv neutru
Sinonime: abces, furuncul.  Bura, verb
Sinonime: a burniţa, a cerne, a ţârâi, a ţârcâi, a ploua mărunt.

Bură, substantiv
Sinonime: burniţă; chiciură, furtună, promoroacă, vifor, vijelie.  Burzuluială, substantiv feminin
Sinonime: mânie, arţag, harţag, supărare, enervare, furie; răscoală, răsculare, răzmeriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă.  Buzunări, verb
Sinonime: a fura, a șterpeli, a jefui, a sustrage, a subtiliza; a prăda.  Camion, substantiv neutru
Sinonime: autocamion, autocisternă, automarfar, autotrailer, camion-cisternă, camionetă, camion-platformă, camion-școală, cisternă, furgon, maşină, tir.  Catran, substantiv neutru
Sinonime: păcură; (figurat) supărare, mânie, furie, venin.  Ciordi, verb (argou)
Sinonime: a fura, a şterpeli, a ciupi, a sustrage.  Ciupi, verb
Sinonime: a (se) pişca, (popular) a ţicura, (regional) a picura, a pişcura, (Transilvania) a piţiga; a ciuguli, (popular) a piguli; a înţepa; (figurat) a scărpina; (figurat) a fura, a sustrage, a ciordi, a şterpeli; a ameţi, a chercheli, a îmbăta, a turmenta.  Clacă, substantiv feminin
Sinonime: (istorie) boieresc, robotă, corvoadă, (învechit) beilic, rușfet; şezătoare, (regional) furcărie, (Transilvania) habă, habără, (prin Muntenia) sideancă.  Cleptoman, substantiv masculin
Sinonime: hoţ, fur, pungaş.  Combinezon, substantiv neutru
Sinonime: furou; salopetă, haină de protecţie, haină de lucru.  Copil, substantiv masculin
Sinonime: băieţaş, băieţel, tinerel, făt, prunc, (familiar) puradel, zgâmboi, (peiorativ) plod, pui, fiu, odraslă, progenitură, vlăstar, (popular şi familiar) prăsilă, (învechit) naştere; (copil din flori) bastard; (copil de casă) paj; (botanică) (regional) copileţ, frate, furie, puică, puieţ, soră.  Coțcărie, substantiv feminin
Sinonime: şarlatanie, pungăşie, hoţie, furtişag, glumă, ghidușie, escrocherie, furat, furătură, furt, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, şmecherie.  Da, verb
Sinonime: a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli.

Da, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.  Dambla, substantiv feminin
Sinonime: paralizie, apoplexie, gută; chef, poftă; furie, năbădăi; capriciu, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, ictus apoplectic, maimuţăreală, moft, naz, prosteală, sclifoseală, toană.  Deturna, verb
Sinonime: a delapida, a fura, a sustrage, a-şi însuşi, a defrauda.  Devaliza, verb
Sinonime: a prăda, a jefui, a fura, a devasta, a sparge.  Dijmui, verb
Sinonime: a fura, a încasa taxă, a înjumătăţi, a lua pe nedrept, a primi dijmă, a sustrage, (figurat) a decima, (învechit și regional) a decimui, (învechit și regional) a dejmui, (învechit și regional) a dicimui, (învechit și regional) a dijmăli, (învechit și regional) a dișmui, (învechit) a dijmălui, (învechit) a zeciui.  Dosi, verb
Sinonime: a sustrage, a ascunde, a fura, a şterpeli, a fugi, a o şterge, a-şi lua tălpăşiţa, a da dosul.  Epigastru, substantiv neutru (popular)
Sinonime: lingurea, lingurică, furca pieptului.  Eruptiv (eruptivă), adjectiv
Sinonime: violent, impetuos, furtunos, impulsiv, năvalnic, tumultuos.  Exploata, verb
Sinonime: a pune în valoare, a cultiva, a valorifica; a asupri, a oprima, a împila, a prigoni, a nedreptăţi; a profita, a trage foloase, a se alege cu (ceva); a jefui, a jecmăni, a fura, a răpi, a spolia, a prăda.  Extaziat (extaziată), adjectiv
Sinonime: foarte încântat, fermecat, (figurat) răpit, furat, absorbit.  Felinar, substantiv neutru
Sinonime: lampă, lanternă, (Transilvania) lămpaş, (învechit) fanar, fânar; (botanică) (felinarul furnicii) (regional) lămpaş.  Ferit (ferită), adjectiv
Sinonime: adăpostit, ascuns, tăinuit, tainic, secret, dosnic, furiş.  Fibrom, substantiv neutru
Sinonime: (medicină) abces, adenom, cancer, chist, epiteliomă, furuncul, leiomiom, mielom, miom, orgelet, sarcom, tumoare.  Filtra, verb
Sinonime: a purifica, a curăţi, a cerne; a pătrunde, a se strecura, a se furişa.  Fârtat, substantiv masculin (popular)
Sinonime: fărtat, furtat; camarad, amic, frate de cruce, ortac, prieten, tovarăş.  Fâţâi, verb
Sinonime: a (se) bâţâi, a se mişca, a fi neastâmpărat, a da, a se agita, a colcăi, a se foi, a forfoti, a se frământa, a furnica, a mişui, a mişuna, a roi, a se suci.  Flegmon, substantiv neutru
Sinonime: buboi, bubă, furuncul.  Fofila, verb
Sinonime: a se strecura, a se furişa, a se introduce, a pătrunde; (figurat) a se sustrage, a se eschiva, a scăpa.  Foi, substantiv feminin la plural
Sinonime: (regional) plămânii, pieptul.

Foi, verb
Sinonime: a forfoti, a furnica, a mişuna, a roi, a se agita, a se fâţâi, a se învârti, a se mişca, a se perpeli, a se răsuci, a se suci, a se zvârcoli, a umbla încoace şi încolo, (prin Oltenia) a se scârciumi.  Foială, substantiv feminin
Sinonime: forfoteală, învălmăşeală, furnicar, mişcare; agitaţie, neastâmpăr, fâţâială, învârteală, forfotă.  Forfotă, substantiv feminin
Sinonime: agitaţie, animaţie, colcăială, fâţâire, fâţâit, foială, foire, forfoteală, frământare, furnicar, furnicare, învălmăşeală, învârteală, mişcare, mişuială, mişunare, neastâmpăr, roială, vânzoală, vânzoleală, viermuială, viermuire, (familiar) fâţâială, (regional) fojgăială, (variantă) forfot.  Forfoti, verb
Sinonime: a (se) foi, a clocoti, a colcăi, a fierbe, a furnica, a mişui, a mişuna, a nu avea astâmpăr, a roi, a se agita, a se frământa, a se învârti, a se mişca, a se vânzoli, a vâşca, a viermui, (Banat) a vermeti, (familiar) a se fâţâi, (învechit şi regional) a jimi, (Oltenia) a se vărzui, (popular) a bâjbâi, (prin Transilvania) a şovârca, (regional) a fojgăi.  Gaură, substantiv feminin
Sinonime: adâncitură, ascunzătoare, cavernă, cavitate, deschizătură, gol, orificiu, scobitură, scochină, spărtură, ureche, vizuină, (învechit și regional) scorbelitură, (învechit și regional) scorbură, (învechit) zgău, (Moldova și Bucovina) bortă, (regional) scâlbă; (astronomie) (gaură neagră) black hole; (argou) furt, fraudă, delapidare; (argou) vagin.  Găinar, substantiv masculin
Sinonime: bișnițar, borfaş, coţcar, fur, hoţ, potlogar, pungaş, şarlatan; cătuşă, chingă; (ornitologie) erete, uliu.  Hoţ, substantiv masculin
Sinonime: pungaş, fur, borfaş, lotru, tâlhar, mână-lungă; ştrengar, şiret, isteţ, nostim, simpatic; şmecher, hoţoman, şarlatan, viclean, sforar, pişicher.  Hoțește, adverb
Sinonime: ca hoții, hoțiș, pe ascuns, (pe) furiș, pe nevăzute, pungășește, tiptil, (figurat) ștrengărește, (popular) tâlhărește, (rar) potlogărește.  Hoţie, substantiv feminin
Sinonime: furt, fraudă, defraudare, tâlhărie, pungăşie, găinărie, jaf, rapt.  Hulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: afront, batjocură, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, blasfemie, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, ruşine, sacrilegiu; (Muntenia, Transilvania) surpare, desprindere; balansare, oscilare, tangaj, (prin extindere) furtună pe mare.  Infiltra, verb
Sinonime: a pătrunde, a penetra, a se fofila, a se furişa, a se introduce, a se scurge, a se strecura, a traversa, (livresc) a se insinua, (regional) a se stoarce, (variantă) a înfiltra.