Degradat, adjectiv
Sinonime: ruinat, deteriorat, ponosit, depreciat, decăzut, înjosit.  Degradaţie, substantiv
Sinonime: alterație, corupere, decadență, decădere, declin, degradare, depravare, deteriorare, eroziune, înjosire, învechire, modificare, ofilire, pervertire, prejudiciu, ravagiu, stricare, tocire, reducere, umilire, uzare, viciere.  Degradațiune, substantiv
Sinonime: degradație.  Degradator, adjectiv
Sinonime: compromiţător, degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, ruşinos.  

---

Amărât (amărâtă), adjectiv
Sinonime: mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.  Decădere, substantiv feminin
Sinonime: regres, declin, decadenţă; degradare morală, depravare, corupţie, imoralitate, declasare, degradare, corupere, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradăţie.  Declasat (declasată), adjectiv
Sinonime: decăzut, imoral, degradat, compromis.  Hodorogit (hodorogită), adjectiv
Sinonime: cu un picior în groapă, dărăpănat, degradat, deteriorat, hârâit, hârâitor, hârbuit, hrentuit, îmbătrânit, învechit (și stricat), ramolit, răguşit, ruinat, senil, stricat, şubrezit, uzat, (variantă) odorogit.  Impracticabil (impracticabilă), adjectiv
Sinonime: defect, degradat, desfundat, dificil, inabordabil, inaccesibil, infrecventabil, inutilizabil, rău, stricat.  Impur (impură), adjectiv
Sinonime: murdar, imund, degradat; eterogen, amestecat; inferior.  Înjosit (înjosită), adjectiv
Sinonime: umilit, degradat, dezonorat, ordinar, trivial, decăzut, depravat.  Muced (mucedă), adjectiv
Sinonime: degradat, fumuriu, îngălbenit (de vreme), mucegăios, mucegăit, mucezit, negru-vânăt, sur, umed, vânăt-fumuriu, (figurat) depășit, (învechit) mucede, (învechit) mucid, (Oltenia și Muntenia) sfoiegit, (regional) facău, (regional) focău, (regional) mucegărit, (regional) oxidat.  Rău (rea), adjectiv
Sinonime: neascultător, răsfăţat, nesupus, răzgâiat; dăunător, neplăcut, perfid, viclean, crud; lamentabil, prost, mizerabil; abraş, nărăvaş, violent, sălbatic, nedomolit; neliniştitor, apăsător, chinuitor; uzat, rupt, stricat, degradat; neîndemânatic, incapabil, nepriceput, nesatisfăcător.  Rânced (râncedă), adjectiv
Sinonime: alterat, stricat, degradat.  Uzat (uzată), adjectiv
Sinonime: tocit, degradat, deteriorat, învechit; (figurat) slăbit, consumat, epuizat, obosit.  Ruinat (ruinată), adjectiv
Sinonime: căzut în ruină; dărăpănat, distrus, degradat, măcinat, părăginit, prăpădit, stricat, demolat, delabrat, deteriorat, devastat; (figurat) sărăcit, scăpătat.  Învechit (învechită), adjectiv
Sinonime: uzat, degradat, trecut, depășit, îmbătrânit, deteriorat, demodat, desuet, inactual, perimat, vechi, arhaic; caduc, vetust; (familiar) fumat.  Compromiţător, adjectiv
Sinonime: degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, ruşinos, (livresc) difamant, (rar) degradator, (învechit) necinstitor, pierzător.  Corupere, substantiv
Sinonime: decădere, deformare, depravare, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradaţie; seducere.  Decăzut, adjectiv
Sinonime: declasat, decrepit, degradat, depravat; corupt.  Degenerat, adjectiv
Sinonime: atrofiat, degradat, deteriorat, irecuperabil, înapoiat, pierdut, pipernicit, prost, redus.  Depreciat, adjectiv
Sinonime: demonetizat, devalorizat, scăzut, degradat; bagatelizat, minimalizat, desconsiderat, subapreciat, subestimat, subevaluat.  Deteriorare, substantiv
Sinonime: degradare, învechire, stricare, uzare, (învechit) degradaţie, ponosire; avariere, avarie, uzură, agravare, înrăire, înrăutăţire.  Deteriorat, adjectiv
Sinonime: degradat, învechit, stricat, uzat, (Moldova) hrentuit, (familiar) hârbuit, hodorogit, paradit, rablagit, (familiar, rar) răblărit, ponosit; avariat, înrăutăţit.  Erodat, adjectiv
Sinonime: (geologie, geografie) degradat, distrus, ros, săpat, (regional) coptorit, (regional) coptoroşit; (medicină; despre un țesut) distrus.  Ponosit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, ros, stricat, tocit, uzat; abătut, amărât, deprimat, descurajat, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.  Destrucție, substantiv
Sinonime: aneantizare, autodistrugere, carnagiu, cataclism, coroziune, degradație, demantelare, demoliție, destrucțiune, dezagregație, dezintegrare, devastare, disoluție, dispariție, eliminare, extincțiune, exterminație, incinerație, masacru, pulverizație, ravagiu, ruinare, supresiune.  Rablagit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, învechit, ramolit, senil, stricat, uzat, (variantă) răblăgit.  Hârbuit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, învechit, prefăcut în hârburi, rablagit, stricat, uzat.  Putrescenţă, substantiv
Sinonime: degradație, descompunere, deteriorare, putrefacţie, putreziciune, putrezire.  Părăduit, adjectiv
Sinonime: cheltuit, dărăpănat, degradat, distrus, irosit, măcinat, părăginit, prăpădit, risipit, ruinat, stricat.  Părăginit, adjectiv
Sinonime: dărăpănat, degradat, neîngrijit, ruinat, sălbăticit, (regional) părăginos.  Răblărit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, învechit, stricat, uzat, vechi.  Răntuit, adjectiv
Sinonime: dărăpănat, degradat, măcinat, părăginit, prăpădit, ruinat, stricat.  Corupțiune, substantiv
Sinonime: adulterare, alterare, alterație, alterațiune, coruptibilitate, corupție, decadență, decădere, declasare, decompoziție, degenerare, degenerescență, degradare, degradație, degradațiune, delicvescență, denaturare, depravare, desfătare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, falsificare, imoralitate, malversație, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pestilență, pierzanie, pierzare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, prevaricare, putreziciune, seducere, stricăciune, turpitudine, venalitate, viciu, (figurat) cangrenă, (figurat) descompunere, (învechit, figurat) putrejune, (rar, figurat) putrefacție, (rar) deșănțare; (învechit) aselghiciune, aselghie.  Dezagregație, substantiv
Sinonime: decompoziție, degradare, degradație, delabrare, delichescență, destrucție, deteriorare, deteriorațiune, dezagregare, dezintegrare, dezintegrație, dezmembrare, dezorganizare, dezorganizație, dezunire, disjuncție, dislocare, dislocație, disociație, disociere, disoluție, dispersie, diviziune, fracționare, fragmentare, fragmentație, lichefacție, lichefiere, pulverizare, pulverizație, ruptură, scizionare, sciziune, separare, separație.  Deteriorație, substantiv
Sinonime: aneantizare, avarie, avariere, coroziune, decadență, decădere, declin, degradare, delabrare, descompunere, deteriorare, diminuare, distrugere, eroziune, învechire, ponosire, putrefacție, ruinare, stricare, uzare, uzură, (învechit) degradație, (învechit) deteriorațiune.  Nesistematizat, adjectiv
Sinonime: degradat, dezorganizat, învechit, nearanjat, neclasat, neorânduit, neordonat, neorganizat, nestandardizat.  Jerpelit, adjectiv
Sinonime: degradat, învechit, jigărit, peticit, rupt, uzat, zdrențăros, zdrențuit, (popular) pirpiriu.  Măcinat, adjectiv
Sinonime: dărăpănat, degradat, mâncat, părăginit, prăpădit, ros, ruinat, săpat, stricat, (regional și familiar) părăduit, (regional) răntuit.

Măcinat, substantiv
Sinonime: măcinare, măcinătură, măciniș.  Stricat (stricată), adjectiv
Sinonime: acrit, acru, alterat, avariat, becisnic, bolnav, cariat, certat, contrafăcut, corupt, dărăpănat, decăzut, defect, defectat, defectuos, deformat, degradat, denaturat, depravat, deranjat, dereglat, descompus, desfăcut, desfrânat, destrăbălat, deteriorat, dezmățat, falsificat, fermentat, forțat, găunos, găurit, greșit, hârbuit, hodorogit, imoral, incorect, împuțit, înăcrit, învechit, măcinat, mâniat, mutilat, necorect, nerușinat, paradit, părăginit, pervertit, pocit, poluat, ponosit, prăpădit, prost, rablagit, rău, rânced, ros, ruinat, rupt, scâlciat, schilod, schilodit, schimonosit, spart, spălăcit, stătut, stâlcit, stropșit, supărat, șters, tocit, uzat, vătămat, viciat, vicios, (figurat) schingiuit, (învechit și popular) searbăd, (învechit și regional) rușinat, (învechit și regional) scorboroșit, (învechit și regional) scorburos, (învechit) aselghicesc, (învechit) demoralizat, (învechit) preacurvar, (învechit) preacurvitor, (învechit) spurcat, (livresc) libertin, (Moldova) hrentuit, (popular și familiar) parșiv, (popular) curvar, (popular) deșucheat, (prin Maramureș) scopt, (rar) deșănțat, (rar) detracat, (rar) răblărit, (rar) smintit, (regional și familiar) părăduit, (regional) mocnit, (regional) răntuit, (regional) sărbezit, (regional) șucheat, (regional) teșmenit.  Stricare, substantiv
Sinonime: acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.  Învechire, substantiv
Sinonime: degradare, demodare, deteriorare, ieșire din uz, îmbătrânire, perimare, rămânere în urmă, stricare, uzare, (învechit) degradație.  Paradit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, distrus, învechit, prăpădit, stricat, șubrezit, uzat.  Dejosit, substantiv (învechit)
Sinonime: degradare, dezonoare, înjosire, umilire.

Dejosit, adjectiv (învechit)
Sinonime: degradat, dezonorat, umilit.  Vărzuit, adjectiv (familiar)
Sinonime: (despre cărți, caiete etc.) degradat, făcut ferfeniță, rupt, zdrențuit.