Scădere, substantiv feminin Sinonime:
reducere, micşorare, diminuare, împuţinare, coborâre, descreştere, slăbire; neajuns, defect, cusur, lipsă, deficiență.
Bonificaţie, substantiv feminin Sinonime:
bonificare, rabat, reducere, scădere, scăzământ; premiere, compensaţie; bonus, gratificaţie, onorariu, comision; recompensă, răsplată.
Deces, substantiv neutru
Sinonime:
decedare, dispariție, exitus, extincție, încetare din viață, moarte, pieire, prăpădire, răposare, repaus, repauzare, sfârșit, stingere, sucombare, (argotic) mierleală, (argotic) mierlire, (argotic) verdeș, (ironic) crăpare, (învechit si popular) săvârșire, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.
Declin, substantiv neutru
Sinonime:
regres, decădere, degradare; apus, asfinţire, asfinţit, crepuscul; scăpătare, decadenţă, (învechit) descreştere, scădenie, scădere.
Defect, substantiv neutru Sinonime:
lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune. Defect, adjectiv
Sinonime:
defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.
Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime:
carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie, (învechit) greșală, (regional) greșa, (regional) grișea.
Hibă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
cusur, defect, deficienţă, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, nevoie, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
Imperfecţiune, substantiv feminin Sinonime:
defect, cusur, scădere, neajuns, lipsă.
Lichea, substantiv feminin
Sinonime:
cusur, defect, deficiență, derbedeu, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lepădătură, lipsă, meteahnă, mizerabil, neajuns, netrebnic, om de nimic, păcat, pungaș, pușlama, scădere, scârnăvie, secătură, slăbiciune, șmecher, ticălos, viciu, (argou) sichimea, (familiar) cutră, (familiar) marțafoi, (figurat) căzătură, (figurat) otreapă, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.
Lipsă, substantiv feminin Sinonime:
absenţă, inexistenţă; imperfecţiune, defect, lacună, scădere, omisiune, scăpare, carenţă; nevoie, sărăcie, neajunsuri, privaţiune, mizerie.
Meteahnă, substantiv feminin Sinonime:
defect, cusur, lipsă, slăbiciune, beteşug, imperfecţiune, neajuns, scădere, greşeală, păcat, hibă; (figurat) patimă, pasiune; suferinţă.
Moarte, substantiv feminin
Sinonime:
asasinat, crăpare, crimă, decedare, deces, dispariţie, epidemie, eutanasie, exitus, expiere, extincție, homicid, molimă, mortalitate, obștescul sfârșit, omor, omorâre, omucidere, pieire, prăpădire, răposare, răposat, repaus, repauzare, sfârșit, somnul de veci, stingere, sucombare, ucidere, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (figurat) adormire, (figurat) mormânt, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) deșugubină, (învechit) murire, (învechit) murte, (învechit) omucid, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) sângi, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (învechit) ucigătură, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.
Neajuns, substantiv neutru
Sinonime:
calic, cusur, defect, deficienţă, dezagrement, dezavantaj, dificultate, greutate, imperfecţiune, inconvenient, insuficienţă, lipsă, meteahnă, necaz, necăjit, nemulţumire, neplăcere, nevoiaş, piedică, sărac, sărman, scădere, șicană, vicisitudine. Neajuns, adjectiv
Sinonime:
calic, incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necăjit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, nevoiaş, sărac, sărman, unic.
Păcat, substantiv neutru Sinonime:
vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.
Rabat, substantiv neutru Sinonime:
reducere, scădere, bonificaţie, remiză.
Scăzământ, substantiv neutru Sinonime:
reducere, scădere, micşorare, lipsă, pierdere.
Slăbiciune, substantiv feminin Sinonime:
sfârşeală, epuizare, vlăguială; defect, scădere, lipsă, carenţă, viciu, deficienţă; afecţiune, înclinaţie, pornire, aplecare.
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime:
avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.
Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime:
abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.
Atenuare, substantiv
Sinonime:
calmare, descreştere, diminuare, domolire, micşorare, potolire, reducere, scădere, slăbire, temperare.
Coborâre, substantiv
Sinonime:
coborâş, scoborâre, scoborâş, scoborât; descindere, scoborâre; lăsare; scădere; sosire, venire.
Compresiune, substantiv
Sinonime:
comprimare, compactare, depreciere, devalorizare, diminuare, reducere, contracție, scădere, scurtare.
Decedare, substantiv
Sinonime:
decedat, deces, dispariție, exitus, extincție, încetare din viață, moarte, pieire, prăpădire, răposare, repauzare, sfârșit, stingere, sucombare, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (ironic) crăpare, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (limbajul bisericesc) repaus, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.
Decrescendo, adverb
Sinonime:
(muzică) descrescând, diminuendo, din ce în ce mai încet, în scădere.
Descendent, adjectiv
Sinonime:
coborâtor, în coborâre, în scădere, diminuant. Descendent, substantiv
Sinonime:
urmaş, (la plural) posteritate, moștenitor, rejeton.
Descreştere, substantiv
Sinonime:
micşorare, reducere, scădere, atenuare; decadenţă, decădere, declin, regres.
Diminuare, substantiv
Sinonime:
reducere, micşorare, uşurare, atenuare, scădere.
Madea, substantiv
Sinonime:
afacere, bir, categorie, chestiune, chip, cusur, dar, dare, defect, deficienţă, dijmă, fel, gen, imperfecţiune, impozit, insuficienţă, lacună, lipsă, lucru, materie, meteahnă, nărav, neajuns, neam, (figurat) om fără caracter, (figurat) om neserios, patimă, păcat, poveste, pricină, problemă, scădere, slăbiciune, socoteală, soi, sort, specie, subiect, tip, treabă, varietate, viciu, zeciuială.
Nedesăvârşire, substantiv
Sinonime:
cusur, defect, deficienţă, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
Inferioritate, substantiv
Sinonime:
dezavantaj, handicap, scădere, slăbiciune.
Puţinare, substantiv
Sinonime:
descreştere, diminuare, împuţinare, micşorare, reducere, scădere.
Temperare, substantiv
Sinonime:
alinare, atenuare, calmare, descreștere, diminuare, domolire, liniștire, micșorare, moderare, potolire, reducere, scădere, slăbire, ușurare, (învechit) potolit, (rar) potoleală.
Reducere, substantiv
Sinonime:
atenuare, descreștere, diminuare, ieftinire, împuținare, limitare, micșorare, pierdere, prescurtare, rabat, readucere, reducție, restrângere, scădere, scurtare, simplificare, ușurare, (învechit) puținare.
Ieftinire, substantiv
Sinonime:
micşorare, reducere, scădere, (învechit) îndurare, (variantă) eftinire, (variantă) ieftenire.
Relaxare, substantiv
Sinonime:
decontracție, decrispare, destindere, detentă, liniștire, pauză, recreare, recursie, relax, relaxație, scădere, slăbire, ușurare.
Slăbire, substantiv
Sinonime:
atenuare, calmare, descreștere, destindere, diminuare, domolire, lărgire, micșorare, potolire, reducere, relaxare, sarcopenie, scădere, slăbit, șubrezire, temperare, (popular) slobozire.
Scurtare, substantiv
Sinonime:
abreviație, abreviere, concentrare, descreștere, micime, micșorare, prescurtare, reducere, retezare, rezumare, scădere, scurtime, tăiere, (figurat) comprimare, (figurat) condensare.
Substracțiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
scădere, substracție, (învechit) substragere.
Subtrăgăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
scădere (matematică).
Insuficienţă, substantiv
Sinonime:
carență, cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, racilă, sărăcie, scădere, slăbiciune, tară, viciu, (învechit) greșeală, (învechit) lichea, (învechit) neajungere, (învechit) nedesăvârșire, (învechit) răutate, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea, (regional) teahnă.
Substracţie, substantiv
Sinonime:
prelevare, scădere, (învechit) deducție, (învechit) substracțiune.
Substragere, substantiv (învechit)
Sinonime:
scădere, sustragere, (învechit) substracțiune.
Împuţinare, substantiv
Sinonime:
descreștere, diminuare, împuținat, micșorare, reducere, scădere, slăbire, (figurat) descurajare, (figurat) înfricoșare, (învechit) puținare.
Sustragere, substantiv
Sinonime:
defraudare, delapidare, eschivare, furt, scădere, subtilizare, sustracție, sustracțiune, șterpelire, (grecism învechit) sfeterismos, (impropriu) deturnare, (învechit și familiar) sfeteriseală, (învechit și familiar) sfeterisire, (învechit) șovăială.
Răcire, substantiv
Sinonime:
răceală, răcit, refrigerare, scădere de temperatură, (învechit) recire, (învechit) rușine.
Defalcare, substantiv
Sinonime:
decont, decontare, decontat, deducere, defalcat, defalcație, despărțire, desprindere, eșalonare, împărțire, lotizare, repartizare, scădere, substracție, (învechit) cosire (a ierbii), (variantă) (învechit) defălcare.
Îngroșare, substantiv
Sinonime:
grosisment, închegare, îndesire, îngroșat, învârtoșare, legare, mărire, scădere, (figurat) subliniere, (învechit și popular) sarcină, (variantă) îngroșere, (variantă) îngroșire.
Dedus, substantiv
Sinonime:
deducere, deducție, (învechit) scădere.
Micșorare, substantiv
Sinonime:
atenuare, calmare, compresiune, comprimare, contracție, descreștere, devalorizare, diminuare, domolire, ieftinire, împuținare, încetinire, potolire, prescurtare, reducere, restrângere, scădere, scăzământ, scurtare, slăbire, smerenie, temperare, ușurare, (învechit) înjosire, (învechit) puținare, (învechit) știrbire, (rar) micire, (rar) umilință; (micșorare sufletească) deprimare.
Descensiune, substantiv
Sinonime:
cădere, coborâre, scădere.
