Aliena, verb Sinonime:
a înstrăina; a transfera, a preda; (figurat) a se sminti, a înnebuni, a se ţicni, a se prosti.
Alienabil, adjectiv
Sinonime:
(termen juridic) cumpărabil, înstrăinabil, negociabil, transferabil, vandabil.
Alienabilitate, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) cesibilitate, negociabilitate, transmisibilitate.
Alienant, adjectiv
Sinonime:
abrutizant, alterant, dezumanizant, îndobitocitor, oprimant.
Alienare, substantiv
Sinonime:
abalienare, alienație, arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienație, (juridic) cedare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie.
Alienat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
(adjectiv) înstrăinat; (adjectiv, substantiv) nebun.
Alienație, substantiv feminin
Sinonime:
abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.
Dement (dementă), adjectiv Sinonime:
nebun, alienat, ţicnit, într-o ureche, smintit.
Demenţă, substantiv feminin
Sinonime:
alienare, alienaţie, amoc, cretinism, delir, dezechilibru, halucinație, idioție, imbecilitate, nebunie, psihoză, schizofrenie, sminteală, tulburare; (demenţă precoce) schizofrenie.
Deşucheat (deşucheată), adjectiv
Sinonime:
nebun, smintit, ţicnit; dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, zănatic, zăpăcit, zurliu, alienat, dement, descreierat, înnebunit.
Iresponsabil (iresponsabilă), adjectiv
Sinonime:
alienat, fără răspundere, inconștient, lipsit de răspundere, nebun, neresponsabil, smintit, țicnit.
Înstrăina, verb
Sinonime:
a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.
Nebun (nebună), adjectiv Sinonime:
alienat, dement, smintit, zălud, ţicnit, zăpăcit, bezmetic, capiu; nesocotit, nechibzuit, imprudent, neprevăzător, necugetat; neastâmpărat, zvăpăiat, zburdalnic, zglobiu, nebunatic; turbat, furios, aprins, apucat, violent, fără control.
Nebunie, substantiv feminin
Sinonime:
aberaţie, abjecţie, absurditate, alienare, alienaţie, boală mintală, boroboaţă, căpială, demenţă, fărădelege, imprudenţă, infamie, josnicie, mârşăvie, mişelie, năzbâtie, năzdrăvănie, neastâmpăr, nechibzuinţă, nelegiuire, nemernicie, nesăbuinţă, nesocotinţă, netrebnicie, poznă, prostie, sminteală, smintire, ticăloşie, ţicneală, uşurinţă, zăluzie, zărgheală, zărghenie, zburdălnicie, (figurat) rătăcire, (învechit şi regional) smintă, (Moldova) zăluzeală, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș şi Banat) bolânzie; (locuţiune) (la nebunie) foarte mult, enorm.
Paranoia, substantiv feminin Sinonime:
nebunie, ţicneală, sminteală, demenţă, alienare.
Paranoic (paranoică), adjectiv Sinonime:
dement, alienat, nebun, smintit, țicnit.
Schizofrenic (schizofrenică), adjectiv Sinonime:
alienat, nebun, ţicnit.
Vinde, verb
Sinonime:
a da (contra cost; pe bani), a adjudeca, a atribui, a aliena, a ceda, a cesiona, a înstrăina, a lichida, a transmite, a preda; (figurat) a trăda, a pârî, a denunţa, a sacrifica; a se prostitua, a fi corupt, a fi imoral.
Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime:
(regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.
Căpială, substantiv
Sinonime:
cenuroză; alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală.
Căpiat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.
Cesiune, substantiv
Sinonime:
alienare, donație, înstrăinare, transfer; bun cesionat.
Cretinism, substantiv
Sinonime:
aberație, alienație, hipotiroidism, idioţie, imbecilitate, înapoiere, stupiditate.
Debilitate, substantiv
Sinonime:
adinamie, astenie, extenuare, slăbănogeală, slăbiciune, şubrezenie, (învechit) slăbănogie; alienație, arierație.
Arierație, substantiv
Sinonime:
(medicină) înapoiere mintală, alienație, debilitate, imbecilitate, tâmpenie; retard, subdezvoltare.
Delir, substantiv
Sinonime:
alienare, aiurare, aiureală, amețeală, delirare, (învechit şi regional) bâiguială, bâiguire, confuzie, frenezie, rătăcire, nebunie, halucinație, inspirație, psihoză; (la figurat) agitație, entuziasm, exaltare, excitare, febră, pasiune, transă.
Dement, substantiv
Sinonime:
alienat, nebun.
Deşucheat, substantiv
Sinonime:
alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, obscen, smintit, ţicnit.
Folie, substantiv
Sinonime:
foaie subțire de plastic; aberație, alienație, amoc, delir, demență, dereglare, dezechilibru, manie, nebunie.
Nevroză, substantiv
Sinonime:
(medicină) alienație, nebunie, nevropatie, psihonevroză, psihoză, (popular) spaimă.
Nebuneală, substantiv
Sinonime:
alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, toană, trăzneală, turbare, ţicneală; (botanică) ciumăfaie, laur, măselariță, sălbăţie.
Sălteală, substantiv
Sinonime:
alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală.
Pălăurat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.
Transferabil, adjectiv
Sinonime:
alienabil, mutabil, portabil, transplantabil, transportabil; negociabil, vandabil.
Isterie, substantiv
Sinonime:
alienație, conversiune, delir, exaltație, excitare excesivă, extaz, exultație, folie, frenezie, furoare, nebunie, nervozitate, nevroză, pitiatism, psihoză, surexcitare, (învechit) isterico, (învechit) isterism, (variantă) histerie.
Primit, adjectiv
Sinonime:
admis, găzduit, recepţionat; alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.
Înstrăinare, substantiv
Sinonime:
alienare, emigrare, emigrație, exil, expatriere, furt, indiferență, îndepărtare, pribegie, răceală, răcire (a relațiilor), (variantă) înstreinare.
Înstrăinat, adjectiv
Sinonime:
alienat, depărtat, exilat, expatriat, izolat, îndepărtat, neospitalier, neprietenos, neprimitor, plecat de acasă, străin, (figurat) dezrădăcinat, (variantă) înstreinat. Înstrăinat, substantiv
Sinonime:
înstrăinare, (variantă) înstreinat.
Oprimant, adjectiv
Sinonime:
alienant, apăsător, coercitiv, exploatant, opresant, opresiv.
Negociabil, adjectiv
Sinonime:
alienabil, comerciabil, transferabil, vandabil.
Negociabilitate, substantiv
Sinonime:
alienabilitate, cesibilitate.
Cesibil, adjectiv
Sinonime:
alienabil, negociabil, transferabil, transmisibil, vandabil.
Vandabil, adjectiv
Sinonime:
alienabil, bun pentru vânzare, cesibil, comercializabil, negociabil, transferabil.
Schizofren, substantiv (și adjectiv)
Sinonime:
alienat, nebun, schizofrenic.
Sona, verb
Sinonime:
a înnebuni, a se aliena, a se sminti, a se țicni, a-și pierde judecata.
Sonat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, prost, smintit, trăsnit, țicnit, zăpăcit.
Zărghenie, substantiv (regional)
Sinonime:
alienare, alienație, boală mintală, demență, nebunie, sminteală, smintire, țicneală, (popular) nebuneală, (regional) zărgheală.
Zărgheală, substantiv (regional)
Sinonime:
alienare, alienație, boală mintală, demență, nebunie, sminteală, smintire, țicneală, (cu sens atenuat) zăpăceală, (regional) zărghenie.
Zărghi, verb (regional)
Sinonime:
a înnebuni, a se aliena, a se sminti, a se țicni, (cu sens atenuat) a se zăpăci.
Sturluiba, verb (regional)
Sinonime:
a înnebuni, a se aliena, a se sminti, a se țăcăni, a se țicni, a se zăpăci, a-și pierde capul, a-și pierde rațiunea, (variantă) a struluba, (variantă) a sturluba.
Abalienare, substantiv
Sinonime:
(medicină) alienație.
Abalienațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
(dreptul roman) alienare, alienație, înstrăinare.
Abaliena, verb (învechit)
Sinonime:
(dreptul roman) a aliena, a înstrăina.
Demenție, substantiv (învechit)
Sinonime:
alienație mintală, nebunie; demență.
Zăluzie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
alienare, alienație, boală mintală, demență, nebunie, prostie, rătăcire, sminteală, smintire, țicneală, zăpăceală, (regional) bolânzie, (regional) bolonșag, (regional) bolunzie.