Suprafaţă, substantiv
Sinonime:
anvergură, arie, cuprins, față, întindere, întins, mărime, regiune, spațiu, teritoriu, zonă, (figurat) aparență, (figurat) exterior, (învechit) cuprindere, (învechit) olat, (învechit) surfață.
Arie, substantiv feminin
Sinonime:
domeniu, întindere, loc, suprafață, zonă, (învechit) are; cântec, melodie, (învechit) aer. Arie, substantiv masculin
Sinonime:
om rău, (figurat) eretic, (variantă) aria.
Cadran, substantiv neutru Sinonime:
suprafaţă gradată, indicator.
Cadru, substantiv neutru Sinonime:
bordură, ramă, pervaz; suprafaţă, întindere, limită, spaţiu; mediu, ambianţă, atmosferă, climat, situaţie, circumstanţă; osatură, schelet, structură.
Cuprins, substantiv neutru
Sinonime:
conţinut; întindere, suprafaţă, spaţiu, loc, ţinut, regiune; tablă de materii, sumar, întins, teritoriu, (învechit) cuprindere, olat, limită, (rar) perimetru, (învechit) ocol, (rar) plin, corp, materie, (învechit) registru, scară, sumă, (grecism învechit) pinax; cotropire, gard, invadare, invazie, împrejmuire, încălcare, îngrăditură, năpădire, ulucă. Cuprins, adjectiv
Sinonime:
avut, bogat, înstărit, ocupat, prins, situat.
Dezgropa, verb
Sinonime:
a exhuma, a deshuma, a scoate, a aduce la suprafață; (figurat) a readuce în memorie, a scoate din uitare, a dezmormânta.
Fugitiv (fugitivă), adjectiv
Sinonime:
de suprafaţă, efemer, fugar, fugarnic, în trecere, neaprofundat, nestatornic, pe deasupra, rapid, repede, sumar, superficial, trecător, (livresc) fugaci, (învechit) fugător.
Perimetru, substantiv neutru Sinonime:
suprafaţă, porţiune, teren, întindere.
Spaţiu, substantiv neutru Sinonime:
întindere, distanţă, orizont, suprafaţă; răstimp, interval.
Superficial (superficială), adjectiv Sinonime:
neserios, fără bază, de suprafaţă, fără temei.
Transpira, verb
Sinonime:
a asuda, a năduşi; (figurat) a se auzi, a se transmite, a reieşi, a se afla, a scăpa (public), a ieşi la suprafaţă; a deveni cunoscut.
Areal, substantiv
Sinonime:
arie, întindere, suprafață, (învechit) arial.
Cuprindere, substantiv
Sinonime:
includere, înglobare; conţinut, corp, cotropire, cuprins, invadare, invazie, încălcare, întindere, întins, materie, năpădire, spaţiu, suprafaţă, teritoriu.
Zonă, substantiv
Sinonime:
arondisment, bidonvil, district, diviziune, foburg, porţiune, raion, regiune, teren, ţinut, meleag, (învechit) oblastie, olat; cadru, cerc, câmp, domeniu, sector, sferă, tărâm; (geografie) (zonă tropicală) tropice; suprafață, teritoriu, loc, spațiu; (medicină) (zona zoster) herpes zoster, (Transilvania) foc viu; (botanică) (zonă apicală) caliptră, piloriză, scufie.
Decapa, verb
Sinonime:
a curăța de grăsimi și oxizi, a curăța suprafața unui metal, a degresa, a nivela o suprafață, a răzui o suprafață.
Areo-, prefix
Sinonime:
aerat, ca aerul, puțin dens, rarefiat; suprafață, areal.
Răsfirat, adjectiv
Sinonime:
așezat la distanță, depărtat, difuz, dispersat, împrăștiat, înfoiat, întins pe o suprafață mare, lipsit de consistență, rărit, răspândit, răzlețit, risipit, (figurat) nestatornic, (învechit) rășchirat, (popular) răznit, (variantă) resfirat.
Emerge, verb
Sinonime:
a apărea, a ieși, a se arăta, a se manifesta, a țâșni la suprafață.
Netezime, substantiv
Sinonime:
întindere plană, loc neted, neteziş, planeitate, suprafață netedă, teren neaccidentat.
Neteziş, substantiv
Sinonime:
întindere, loc neted, netezime, suprafață.
Pluti, verb
Sinonime:
a aluneca, a levita, a naviga, a plana, a se deplasa pe suprafața unui lichid, a se împrăștia, a se mișca pe bolta cerească, a se răspândi, a sta (la suprafață), a străbate prin aer, a zbura, (despre mâncăruri) a fi înecat în grăsime (sau sos), (figurat) a dăinui, (figurat) a predomina, (figurat) a stărui, (învechit și regional) a nota, (învechit) a înota.
Surfaţă, substantiv (învechit)
Sinonime:
față, întindere, întins, suprafață.
Umecta, verb
Sinonime:
a umezi ușor (la suprafață).
Teritoriu, substantiv
Sinonime:
canton, circumscripție, cuprins, fief, întindere, întins, loc, meleag, națiune, pământ, provincie, regiune, rezervație, sector, spațiu, stat, suprafață, tărâm, teren, țară, ținut, zonă, (învechit) cuprindere, (învechit) olat, (învechit) posesiune, (teritoriu extravilan) extravilan, (teritoriu intravilan) intravilan.
Pânză, substantiv
Sinonime:
albeață (pe ochi), așternut, bor, cearșaf, extindere, fascicul, foaie, giulgiu, lamă, lințoliu, margine, păienjeniș, perdea, pictură, plasă, rând, suprafață, șir, șuviță, tablou, tăiș, țesătură, văl, velă (la nave), (geologie) strat, (geologie) vână, (învechit și popular) zugrăveală, (învechit și regional) pânzătură, (învechit) ceată armată, (învechit) nacazlâc, (învechit) păioară, (învechit) vetrelă, (învechit) vintrea, (învechit) zugrăvitură, (rar) păinjinar, (regional) chip, (regional) paingânăraie, (regional) pănură, (regional) pânzare.
Ros, adjectiv
Sinonime:
consumat, deteriorat, distrus (la suprafață), erodat, măcinat, mâncat, ponosit, săpat, subțiat, uzat, (figurat) chinuit de.
Vilozitate, substantiv
Sinonime:
excrescență, încrețitură; suprafață păroasă.
Peneplenă, substantiv
Sinonime:
(geologie) aplatizare, câmpie, suprafață ușor ondulată.
Cosmetizare, substantiv
Sinonime:
fardare, înfrumusețare superficială, mascare; (figurat) schimbare de suprafață.
Ridicare, substantiv
Sinonime:
anulare, arestare, ascensiune, așezare sus, avansare, cățărare, clădire, cocoțare, construcție, construire, creștere, culegere, cules, desființare, dezvoltare, ducere sus, durare, evaporare, evoluție, funcție, grad, ieșire la suprafață, izbăvire, împingere în sus, împrăștiere, înaintare, înălțare, încasare, îndepărtare, îndreptare, înființare, înfiripare, înlăturare, însănătoșire, întindere, întremare, înzdrăvenire, lecuire, luare de atitudine, luare de jos, luare în primire, majorare, mărire, mers înainte, mobilizare, numire, opunere, plecare, primire, producere, progres, promovare, propășire, rang, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, reconstruire, redresare, refacere, relevare, restabilire, revoltă, ridicat, risipire, săltare, săltat, scoatere, sculat, scumpire, sporire, stârnire, strângere, strâns, suflecare, suire, suit, suspendare, tămăduire, tragere în sus, transportare, trezire, ucidere, umflare, urcare, urcat, vindecare, zidire, (figurat) formare, (figurat) ivire, (figurat) răpire, (învechit și regional) suflecătură, (învechit) alungare, (învechit) ardicare, (învechit) aridicare, (învechit) înviere, (învechit) mutare, (învechit) preamărire, (învechit) provivasire, (învechit) rădicare, (învechit) răsărit, (învechit) redicare, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) văznesenie, (învechit) vracevanie, (livresc) edificare, (popular) ispas, (popular) sculare, (popular) tămăduială.
Întindere, substantiv
Sinonime:
așezare, așternere, bogăție, creștere, culcare, culcat, cuprins, dăinuire, desfășurare, despăturire, digresiune, distanță, durare, durată, etalaj, etalare, expunere, extensiune, extindere, față, insistență, interval, împrăștiere, încordare, încumetare, înstrunare, întins, lărgire, loc, lungime, lungire, mărime, obrăznicire, perioadă, prelungire, punere, răspândire, răstimp, spațiu, sporire, strunire, suprafață, tensionare, tensiune, teritoriu, timp, tragere, trântire, ungere, uns, vastitate, (învechit) cuprindere, (învechit) dezvoltare, (învechit) încordătură, (învechit) întinsură, (învechit) întinzime, (învechit) olat, (învechit) surfață, (muzică) ambitus, (muzică) diapazon, (muzică) registru, (regional) rahăt.
Smălțuială, substantiv
Sinonime:
smalț, suprafață smălțuită, (regional) smănțuială.
Piștit, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
curgere înceată, ieșire la suprafață, izvorâre, prelingere, scurgere, țâșnire, (învechit și regional) pișteală, (învechit și regional) piștire.
Față, substantiv feminin
Sinonime:
chip, figură, obraz, mutră, înfățișare, aspect; culoare, nuanță; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; fațadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (fața-mâței) sugel alb, tapoșnic, urzică moarță; (locuțiune) (a fi de față) a fi prezent, a asista.
