Sfinţi, verb Sinonime:
a sanctifica, a consacra, a sacra; (popular) a hirotonisi; a cinsti, a respecta, a venera.
Sfinţie, substantiv
Sinonime:
biserică, casa Domnului, sfinţenie; lues, sifilis.
Sfinţişor, substantiv
Sinonime:
(biserică) sfânt, sfântuleţ, (mai ales la plural) mucenic, (popular) sântuleţ; opt.
Sfinţit, adjectiv
Sinonime:
(biserică) canonizat, sanctificat, târnosit, (livresc) sacrat; ameţit, băut, beat, cherchelit, hirotonisit, hirotonit, îmbătat, turmentat. Sfinţit, substantiv
Sinonime:
amurg, apus, asfinţit, înserare, seară, vest.
Sfinţitură, substantiv
Sinonime:
hirotonie, hirotonire, hirotonisire, obiect sfințit.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Binecuvântat (binecuvântată), adjectiv Sinonime:
blagoslovit, sfinţit, preamărit; întemeiat, îndreptăţit, legitim; (figurat) înzestrat, talentat, dotat.
Blagoslovenie, substantiv feminin Sinonime:
blagoslovire, binecuvântare, benedicţie, preamărire, sfinţire.
Blagoslovi, verb Sinonime:
a binecuvânta, a preamări, a sfinţi.
Chercheli, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) ameți, a (se) căli, a (se) ciupi, a (se) cârpi, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Consfinți, verb
Sinonime:
a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.
Sacramental (sacramentală), adjectiv
Sinonime:
bisericesc, consacrat, consfințit, cutumiar, habitual, intangibil, inviolabil, obișnuit, ritual, sacru, sfânt, sfinţit, solemn, tradițional.
Sacrat (sacrată), adjectiv Sinonime:
sfinţit, sfânt, sacru.
Sacrosanct (sacrosanctă), adjectiv
Sinonime:
intangibil, inviolabil, sacru, sfânt, sfințit, (învechit) sacrosant, (învechit) sacrosânt.
Sanctifica, verb Sinonime:
a sfinţi, a consacra.
Târnosi, verb
Sinonime:
a consacra, a inaugura o biserică, a sfinţi; a ameţi, a atinge, a bate, a boţi, a chercheli, a îmbăta, a jegoşi, a lovi, a mânji, a mototoli, a murdări, a păta, a şifona, a turmenta.
Agheasmă, substantiv
Sinonime:
rachiu, (popular) apă sfinţită; (regional) agheazmă, aghiasmă, aiasmă, aiazmă, iasmă, iazmă.
Brânduş, substantiv
Sinonime:
mucenic, sfinţişor, sfânt.
Canoniza, verb
Sinonime:
a sfinţi.
Canonizare, substantiv
Sinonime:
beatificare, sacralizare, sacralizație, sanctificare, sanctificație, sfinţire.
Canonizat, adjectiv
Sinonime:
sfinţit.
Consfinţire, substantiv
Sinonime:
consacrare, fixare, stabilire, statornicire, (învechit) sfinţire; confirmare; legalizare.
Paos, substantiv
Sinonime:
apaus, apaous, paus, acalmie, astâmpăr, calm, linişte, odihnă, pace, repaus, tăcere, tihnă, repaos; (figurat) decădere, declin; pomană, vin sfințit, untdelemn, agheasmă.
Sfinţenie, substantiv
Sinonime:
(livresc) sanctitate, (rar) sacralitate, (învechit şi popular) sânţenie, (învechit) sfinţie; consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire; (locuțiune adverbială) (cu sfințenie) cu evlavie, cu exactitate, cu scrupulozitate, întocmai.
Beatifica, verb
Sinonime:
a canoniza, a ridica la rang de sfânt, a sacraliza, a sanctifica, a sfinți.
Sacra, verb
Sinonime:
a canoniza, a confirma, a consacra, a consfinţi, a încorona, a întări, a ratifica, a sacraliza, a sancţiona, a sfinţi, a valida.
Sacraliza, verb
Sinonime:
a adora, a canoniza, a da caracter sacru, a deifica, a diviniza, a idolatriza, a sacra, a sfinţi.
Sacralizare, substantiv
Sinonime:
canonizare, fetişism, fetişizare, sfinţire; sacralizație.
Sacralizaţie, substantiv
Sinonime:
canonizare, divinizare, sacralizare, sanctificație, sfinţire, zeificare.
Aghiazmă, substantiv
Sinonime:
apă sfinţită, sfinţirea apei, slujbă de sfinţire, (variantă) aiazmă.
Ierurgie, substantiv
Sinonime:
aghiazmă, curățire, dezlegare, exorcism, molitfă, rugăciune, sfeștanie, sfinţire, slujbă, (variantă) hierurgie.
Târnosanie, substantiv
Sinonime:
consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire.
Târnosire, substantiv
Sinonime:
(biserică) consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, (învechit) obnovlenie, rodină, sfinţenie, târnosanie, târnositură.
Târnosit, adjectiv
Sinonime:
(biserică) sfinţit; ameţit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.
Târnositură, substantiv
Sinonime:
consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire.
Sacrare, substantiv
Sinonime:
canonizare, confirmare, consacrare, consecrație, consfințire, întărire, ratificare, sancționare, sancțiune, sfințire, validare.
Obnovlenie, substantiv
Sinonime:
consacrare, sărbătorire, sfeștanie, sfințire, târnoseală, târnosire.
Sântuleţ, substantiv
Sinonime:
sânt, sfântuleţ, sfinţişor.
Sânţenie, substantiv
Sinonime:
(învechit) sfinţenie, sfinție.
Mir, substantiv
Sinonime:
balsam (de uns), miruire, ulei sfințit, untdelemn sfințit; lume, societate; frunte.
Opt, substantiv
Sinonime:
optar, (figurat; nota opt) sfinţişor.
Sfeştanie, substantiv
Sinonime:
consacrare, obnovlenie, rodină, sfințenie, sfințire, târnosanie, târnoseală, târnosire, târnositură, (regional) feștanie.
Rodină, substantiv
Sinonime:
consacrare, creație, dar, facere, familie, geneză, întemeiere, lăuzie, moștenitor, neam, post-partum, rugină, sfeștanie, sfințire, succesor, târnoseală, târnosire, zi de naștere, (variantă) rodin; ploaie cu soare, rugină (pe cereale).
Proscomidi, verb
Sinonime:
a face o proscomidie, a pregăti pâinea și vinul pentru împărtășanie, a sfinți pâinea și vinul.
Potrebi, verb (învechit)
Sinonime:
a anihila, a distruge, a nimici, a potopi, a prăpădi, a sfărâma, a sfinți, a zdrobi, a zvânta; a se cumineca.
Hirotonisire, substantiv
Sinonime:
consacrare, hirotonie, hirotonire, hirotonisit, hirotonit, (învechit) sfințitură, (popular) sfințire, (variantă) herotonisire.
Hrismă, substantiv (învechit)
Sinonime:
mir, untdelemn sfințit, (variantă) hrism, (variantă) hrizm.
Ierosi, verb
Sinonime:
a hirotoni, a preoți, a sfinți (pe cineva); a irosi.
Hirotonit, adjectiv
Sinonime:
hirotonisit, (popular) sfințit. Hirotonit, substantiv
Sinonime:
hirotonisire.
Hirotonisit, adjectiv
Sinonime:
hirotonit, preoțit, (popular) sfinţit.
Artos, substantiv
Sinonime:
(biserică) litie, pâine binecuvântată, pâine sfințită, prescură, (variantă) artoasă.
Sanctificaţie, substantiv (învechit)
Sinonime:
canonizare, consfințire, sanctificare, sfinţire, (variantă) sanctificațiune.
Sanctificat, adjectiv
Sinonime:
canonizat, consfințit, sfinţit.
Sanctificator, adjectiv
Sinonime:
(învechit) sfințitor.
Parfuma, verb
Sinonime:
a (se) stropi cu parfum, a aromatiza, a îmbălsăma, a înmiresma, (învechit) a profuma, (popular) a miresma, (regional) a sfinți.
