Pământ, substantiv neutru Sinonime:
sol, scoarţă; uscatul; lut, tină, noroi; loc, teren, câmp, moşie; teritoriu, regiune, ţinut, ţară, patrie.
Pământal, substantiv (învechit)
Sinonime:
mineral.
Pământean (pământeană), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, originar, indigen, aborigen, localnic; (figurat) muritor, ins.
Pămânţel, substantiv masculin
Sinonime:
lutişor, pământ (puțin); (mineralogie) diatomit, kiselgur, pământ de diatomee, tripoli; (regional) pomințăl.
Pământenesc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
aborigen, autohton, băștinaș, indigen, neaoș, pământean.
Pământeni, verb (regional)
Sinonime:
a împroprietări, a se stabili, a se statornici.
Pământenit, adjectiv (regional)
Sinonime:
împroprietărit, stabilit, statornicit.
Pământesc (pământească), adjectiv
Sinonime:
aborigen, autohton, băștinaș, civil, de pe pământ, fizic, indigen, laic, lumesc, mirean, mirenesc, neaoș, pamântean, profan, terestru, trupesc, (figurat) omenesc, (ironic) prozaic, (învechit) pămentesc, (învechit) pămintesc, (învechit) pementesc, (învechit) pemintesc, (livresc) teluric, (rar) terian.
Pământire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
lot de împroprietărire, (rusism învechit) nadel.
Pământit, adjectiv (regional)
Sinonime:
cenușiu, întunecat, palid, pământiu; calic, necăjit, nevoiaș, prăpădit, sărac, sărman; (variantă) pămânțit, (variantă) pămințit.
Pământiu (pământie), adjectiv
Sinonime:
cadaveric, cenușiu, galben, întunecat, livid, palid, (regional) pământit, (regional) pământos.
Pământos, adjectiv (regional)
Sinonime:
cenușiu, întunecat, pământiu; (învechit) teros.
Pământuș, substantiv
Sinonime:
pămătuf.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Aborigen (aborigenă), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.
Aluviune, substantiv feminin
Sinonime:
aterisament, depozit aluvial, glod, imală, nămol, pământ adus de ape, sediment, (învechit) aluvion, (regional) pornosteală.
Arătură, substantiv feminin Sinonime:
ogor, ţarină, pamânt arat.
Argilă, substantiv feminin
Sinonime:
caolin, clisă, humă, limon, lut, marnă, ocru, pământ, (învechit și regional) timă, (regional) hlei, (Transilvania) agiag.
Autohton (autohtonă), adjectiv Sinonime:
băştinaş, localnic, de loc, aborigen, indigen, pământean, nativ, local.
Buşi, verb Sinonime:
a lovi, a izbi, a trânti, a bufni, a îmbrânci, a înghesui, a ghionti, a înghionti; a bate, a împinge. Buşî, verb (regional)
Sinonime:
a mărunţi pământul.
Cadavru, substantiv masculin Sinonime:
leş, hoit, stârv, rămăşiţe pământeşti, mortăciune; relicvă.
Cenuşiu (cenușie), adjectiv
Sinonime:
fumuriu, gri, plumburiu, sur, (rar) prăfuriu, (popular) sein, şoreciu, (regional) siv, (Muntenia) fumur, (învechit) plumbiu, sângepiu, (turcism învechit) bozafer; întunecat, pământiu, (regional) pământit, pământos; (figurat) ceţos.
Dărâma, verb
Sinonime:
a da la pământ, a distruge, a nimici, a demola; a (se) dărăpăna, a (se) nărui, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hâi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Oltenia, Transilvania şi Maramureș) a (se) sodomi, (prin Moldova şi Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi.
Doborî, verb
Sinonime:
a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.
Glie, substantiv feminin
Sinonime:
brazdă, câmp, ogor, patrie, pământ, ţară, ţarină; (anatomie) nevroglie.
Glob, substantiv neutru
Sinonime:
bulă, bulb, cilindru, crug, gogoaşă, lume, (articulat) pământul, planetă, scovârlie, sferă, sticlă, ţilindru, (rar) băşică, (regional) bulbuc, (regional) burlui; (locuțiune) (glob ocular) ochi.
Glod, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
bulgăre (de pământ), cocoloș (de pământ), imală, mâl, mocirlă, nămol, noroi, tină.
Groapă, substantiv feminin
Sinonime:
adâncitură, gaură, mormânt, puț, râpă, scobitură, scufundătură, surpătură, șanț, (învechit) foasă, (învechit) hambar în pământ, (Moldova şi Bucovina) bortă; (geografie) (groapă abisală) depresiune oceanică, fosă abisală.
Gunoi, substantiv neutru
Sinonime:
bălegar, băligar, scamă, impuritate, murdărie, necurăţenie, (învechit) şterc, (Moldova şi Transilvania) goz, (prin Banat şi Transilvania) bucluc, (prin Bucovina şi Transilvania) şteah, (prin Oltenia) smian; (figurat) lepădătură, otreapă, lichea. Gunoi, verb
Sinonime:
a îngrășa cu gunoi de grajd, a îngrășa pământul cu gunoi, a murdări cu găinaț, a-și depune excrementele; (figurat) a slăbi extrem de mult.
Humă, substantiv feminin Sinonime:
argilă, lut, pământ.
Indigen (indigenă), adjectiv
Sinonime:
autohton, aborigen, băştinaş, pământean, localnic, (învechit) indigean, (învechit) indigene.
Îngropa, verb
Sinonime:
a înmormânta, a înhuma, a băga în pământ, (regional) a astruca; (figurat) a se retrage, a se însingura, a fugi de lume, a se izola, a se exila.
Înhuma, verb Sinonime:
a înmormânta, a îngropa, a pune în pământ, (regional) a astruca.
Întunecat (întunecată), adjectiv
Sinonime:
cenușiu, confuz, difuz, echivoc, fără chef, fără lumină, haotic, imprecis, indefinit, indispus, încâlcit, închis, încruntat, încurcat, întristat, întunecos, mâhnit, mohorât, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, orb, pământiu, posomorât, rătăcit, sumbru, sur, tenebros, trist, tulburat, tulbure, vag, (popular) suriu, (regional) pământit, (regional) pământos.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Palid (palidă), adjectiv
Sinonime:
pal, galben, livid, cadaveric, pământiu, vânăt, verzui, fără viaţă; (figurat) slab, şters, searbăd, spălăcit; nesubstanţial, inconsistent.
Lume, substantiv feminin Sinonime:
public, mulţime, omenire, societate; univers, cosmos, pământ; viaţă, existenţă, trai.
Lutos (lutoasă), adjectiv Sinonime:
argilos, pământos.
Maidan, substantiv neutru Sinonime:
câmp, teren, loc, pământ.
Mraniţă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
bălegar, băligar, gunoi, îngrăşământ, mrăniţău, pământ îngrășat. Mrănița, verb
Sinonime:
a îngrășa, a pune bălegar.
Muritor (muritoare), substantiv masculin şi substantiv feminin Sinonime:
făptură, fiinţă, om, pământean.
Muşuroi, substantiv neutru
Sinonime:
cuib, furnicar, mogâldeață, moviliță, ridicătură de pământ, (mușuroi înierbat) marghilă, (regional) măguiață; cârtiță, sobol; (variante) moșinoi, moșoroi, moșunoi. Muşuroi, verb
Sinonime:
a acoperi cu pământ, a face mușuroi, a grămădi, a îmbulzi, a îndesa, a înghesui, a îngrămădi, (variantă) a moșoroi.
Nărui, verb Sinonime:
a dărâma, a surpa, a prăbuşi, a ruina, a dărăpăna, a distruge, a nimici, a da jos, a da la pământ.
Ogor, substantiv neutru Sinonime:
ţarină, pârloagă, pământ, hat.
Planta, verb Sinonime:
a sădi, a pune în pământ, a îngropa. Plantă, substantiv feminin Sinonime:
vegetală.
Răşlui, verb Sinonime:
a despica, a desprinde, a ciunti, a decoji, a decortica; a răpi, a cotropi, a distruge, a pustii, a rade de pe faţa pământului; a risipi, a prăpădi, a irosi.
Sol, substantiv masculin şi substantiv neutru Sinonime:
emisar, ambasador, delegat, vestitor, trimis; pământ, teren.
Spulbera, verb Sinonime:
a risipi, a împrăştia, a destrăma, a nimici, a face una cu pământul.
Tarla, substantiv feminin Sinonime:
hotar, limită, margine; parte, pământ.
Teluric (telurică), adjectiv Sinonime:
pământesc, terestru.
Terasă, substantiv feminin Sinonime:
platformă, verandă, balcon. Terasa, verb
Sinonime:
a consolida (cu pământ), a executa terasamente, a înzestra cu terase.
Teren, substantiv neutru Sinonime:
loc, regiune, parcelă, porţiune, lot; pământ, sol; (figurat) domeniu, sector.
Terestru (terestră), adjectiv Sinonime:
pământesc, teluric.
Tină, substantiv feminin Sinonime:
noroi, pământ, lut.
Ţărână, substantiv feminin Sinonime:
pământ; (figurat) oseminte.
Uman (umană), adjectiv Sinonime:
omenesc, omenos; blând, milos, cumsecade, blajin, bun, caritabil; pământesc, terestru.
Univers, substantiv neutru Sinonime:
lume, cosmos; globul terestru, crugul pământesc, pământul.
Uscat, substantiv neutru Sinonime:
pământ; ţărm.
Îmburda, verb (regional)
Sinonime:
a (se) prăbuși, a (se) răsturna, a (se) rostogoli, a (se) trânti la pământ, a cădea, a da peste cap, a doborî, a întoarce, a pica, a răscoli, a răvăși, a se dărâma, a se împiedica, a se nărui, a se prăvăli, a se ruina, a se surpa, (învechit; figurat) a nimici, (variantă) a (se) îmborda.
Alună, substantiv
Sinonime:
(botanică) (alună americană) alună de pământ; (alună de pământ) arahidă, alună americană.
Arahidă, substantiv
Sinonime:
alună de pământ.
Acerina, verb
Sinonime:
(Banat) a atârna, a trage la pamânt.
Civil, adjectiv
Sinonime:
cetăţenesc; (învechit şi popular) pământesc.
