Greş, substantiv neutru
Sinonime:
abatere, culpabilitate, culpă, cusur, defect, eroare, greşeală, păcat, vină.
Gresa, verb
Sinonime:
a lubrifia, a unge.
Gresaj, substantiv neutru Sinonime:
ungere, lubrifiere.
Greşală, substantiv
Sinonime:
(învechit) abatere, eroare, greşeală, vină.
Gresare, substantiv
Sinonime:
gresaj, lubrificaţie, lubrifiere, oncțiune, pomădare, ungere.
Gresat, adjectiv
Sinonime:
lubrifiat, uns.
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie, (învechit) greșală, (regional) greșa, (regional) grișea.
Greşi, verb
Sinonime:
a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.
Gresie, substantiv
Sinonime:
cute, perinoc, piatră de moară, roată de căruță, rocă sedimentară dură, (variantă) grezie.
Greșire, substantiv
Sinonime:
confundare, încurcare, înșelare, păcătuire.
Greşit, adverb
Sinonime:
defectuos, incorect, necorect, prost, rău, (figurat) stricat.
Greşit (greşită), adjectiv
Sinonime:
culpabil, defectuos, eronat, fals, incorect, inexact, neadevărat, necorect, prost, rău, vinovat, (figurat) stricat, (învechit şi regional) smintit.
Greșitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
delincvent, păcătos, vinovat.
Greşlă, substantiv
Sinonime:
crivac, mariaş.
Gresor, substantiv
Sinonime:
(tehnică) ungător.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Aberant (aberantă), adjectiv
Sinonime:
absurd, alogic, anomal, anormal, atipic, denaturat, derezonabil, elucubrant, eronat, extravagant, fals, greșit, grotesc, ilogic, inept, irațional, nebunesc, nefiresc, paradoxal, stupid.
Confunda, verb
Sinonime:
a amesteca, a contopi, a suprapune, a asemăna, a asemui, a semui; a greşi, a încurca.
Confuzie, substantiv feminin
Sinonime:
greşeală, eroare, inadvertenţă; (figurat) amestec, încurcătură, zăpăceală, (Transilvania) îngăimăceală, (familiar) halima; imprecizie, neclaritate, nelămurire, neprecizie, obscuritate, (figurat) nebulozitate.
Cusur, substantiv neutru
Sinonime:
abatere, aluzie, anomalie, culpabilitate, culpă, defect, eroare, greşeală, imperfecţiune, meteahnă, patimă, păcat, racilă, rest, restanţă, vină, vinovăţie.
Cute, substantiv feminin
Sinonime:
gresie, piatră, (regional) arcer, (Banat) brus; clisă.
Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime:
carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.
Delict, substantiv neutru Sinonime:
infracţiune, greşeală, abatere, eroare.
Eres, substantiv neutru
Sinonime:
prejudecată, superstiţie, absurditate, eroare, greşeală, erezie, păcat, rătăcire, (rar) necredinţă, (învechit) minciună; abatere, culpabilitate, culpă, vină, vinovăţie.
Erezie, substantiv feminin
Sinonime:
apostasie, deviație, deviaționism, eres, eroare, greşeală, heterodoxie, messalinism, rătăcire, sacrilegiu, schismă, viziune greșită, (învechit) minciună, (rar) necredinţă.
Eroare, substantiv feminin
Sinonime:
greşeală, inexactitate, neadevăr, aberaţie, absurditate, gafă, vină.
Eronat (eronată), adjectiv
Sinonime:
aberant, absurd, denaturat, fals, greșit, impropriu, incorect, inexact, mincinos, neadevărat, neexact, nefondat, neîntemeiat, (învechit și figurat) rătăcit, (învechit și regional) smintit, (rar; figurat) strâmb.
Eşua, verb
Sinonime:
a fi înfrânt; a se sfărâma, a se zdrobi, a cădea, a suferi un eșec, a da greș, a nu reuși, a nu izbuti, a rata.
Gafă, substantiv feminin
Sinonime:
greşeală, impoliteţe, indelicateţe, nesocotinţă, poznă, prostie, stângăcie. Gafa, verb
Sinonime:
a comite o gafă, a greși.
Hibă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
cusur, defect, deficienţă, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, nevoie, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
Inadvertenţă, substantiv feminin Sinonime:
nepotrivire, greşeală, eroare.
Incorect (incorectă), adjectiv Sinonime:
inexact, greşit, eronat; necinstit, neonest, coruptibil.
Incorectitudine, substantiv feminin
Sinonime:
comportament incorect, corupţie, greşeală, incorecțiune, înșelătorie, lipsă de corectitudine, necinste, necorectitudine, neonestitate, neregulă, rea credinţă, șarlatanie.
Inexact (inexactă), adverb Sinonime:
eronat, neexact, neadevărat, incorect, greşit, fals.
Infailibil (infailibilă), adjectiv Sinonime:
perfect, desăvârşit, fără greş.
Încălca, verb Sinonime:
a invada, a cotropi; a păși peste (ceva); (figurat) a nesocoti, a nu respecta; a greşi.
Meteahnă, substantiv feminin Sinonime:
defect, cusur, lipsă, slăbiciune, beteşug, imperfecţiune, neajuns, scădere, greşeală, păcat, hibă; (figurat) patimă, pasiune; suferinţă.
Necredinţă, substantiv feminin
Sinonime:
adulter, ateism, comportare necinstită, credință greșită, dubiu, eres, erezie, incertitudine, infidelitate, îndoială, înșelăciune, lipsă de fidelitate, lipsă de încredere, neîncredere, nesiguranță, perfidie, preacurvie, preacurvire, preaiubire, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire, viclenie, (figurat) trădare, (învechit) necredență, (învechit) nicredință, (învechit) nicridință.
Nedrept (nedreaptă), adjectiv Sinonime:
incorect, greşit, eronat, inexact, neadevărat, nejust; apăsător, asupritor, injust.
Nerozie, substantiv feminin Sinonime:
prostie, neghiobie, nătângie, greşeală, (figurat) poznă, boroboaţă, nebunie, năzbâtie.
Oprobiu, substantiv neutru (formă greșită)
Sinonime:
(formă corectă) oprobriu.
Păcat, substantiv neutru Sinonime:
vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.
Păcătui, verb Sinonime:
a greşi, a se abate, a călca normele.
Poticni, verb Sinonime:
a se împiedica, a se lovi, a se izbi, a cădea; (figurat) a da greş, a se opri, a se încurca, a se împotmoli.
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.
Rata, verb Sinonime:
a nu reuşi, a nu izbuti, a suferi un eşec, a da greş, a capota, a scăpa ocazia. Rată, substantiv feminin Sinonime:
cotă, parte, contribuţie.
Rău, adverb Sinonime:
greșit, inexact, incorect, supărător, nefavorabil, nepotrivit, nesatisfăcător; incomod, neconfortabil, neplăcut, dezagreabil. Rău, substantiv neutru Sinonime:
neajuns, neşansă, neplăcere, suferinţă, nenorocire. Râu, substantiv neutru Sinonime:
apă curgătoare; înfloritură, cusătură, broderie.
Renghi, substantiv neutru (popular)
Sinonime:
bufonadă, farsă, festă, ghidușie, glumă, mișcare greșită, păcăleală, păcălitură, poznă, ștrengărie, (variantă) renchi.
Sminteală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, aiureală, bătaie, ciomăgeală, culpabilitate, culpă, daună, defect, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nebunie, necaz, neconformare, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pierdere, prejudiciu, scrânteală, stavilă, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, zăpăceală, (familiar) țăcăneală.
Sminti, verb Sinonime:
a-şi pierde minţile, a înnebuni; a înşela, a păcăli; a greşi; a clinti, a deplasa; a strica, a vătăma; (popular) a răstălmăci, a altera.
Stâlci, verb Sinonime:
a deforma, a strivi, a zdrobi, a schilodi; a poci, a schimonosi, a greşi.
Stâncă, substantiv feminin
Sinonime:
bloc, bolovan, galet, granit, gres, mineral, piatră, pietroi, recif, rocă, sediment, stană, stei, vigie.
Ungător, substantiv neutru Sinonime:
gresor.
Unge, verb Sinonime:
a gresa, a lubrefia; a tencui, a humui, a lipi pereţii, a murui; a consacra, a învesti; (figurat) a mitui, a da mită.
Vină, substantiv feminin Sinonime:
greşală, eroare, păcat, vinovăţie; (juridic) infracţiune, delict, crimă.
Vinovat (vinovată), adjectiv Sinonime:
culpabil, cu vină, greşit.
Culpă (culpe), substantiv feminin
Sinonime:
greșeală, vină, vinovăție; (mea culpa) greșeala mea.
Teahnă (tehne), substantiv feminin
Sinonime:
abatere, greșeală, meteahnă, vină.
Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime:
abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.
Săblaznă (săblazne), substantiv feminin
Sinonime:
greșeală, păcat; scandal, zarvă; poluție, masturbare.
Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime:
(regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.
Rătăcire (rătăciri), substantiv feminin
Sinonime:
(figurat) greșeală, eroare; nebunie, demență.
Rătăceală (rătăceli), substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abatere, culpabilitate, culpă, eroare, greșeală, păcat, rătăcire, vină, vinovăție.
Brus, substantiv
Sinonime:
cute, gresie. Bruş, substantiv
Sinonime:
bulgăre, cernuşcă, cocoloş, negruşcă.
Crivac, substantiv
Sinonime:
mariaş, (învechit) greşlă; (tehnică) chingă, cocârlă, (regional) carboş, cârjă, coastă, cujbă, gânj, (regional, la plural) punţi; bâtă, ciomag, măciucă.
