Practic (practică), adjectiv
Sinonime: abil, aplicat, bun, capabil, comod, competent, destoinic, deștept, dibaci, dotat, economicos, eficace, ergonomic, experimentat, folositor, funcțional, ingenios, iscusit, isteț, încercat, îndemânatic, înzestrat, lesnicios, maniabil, materialist, meșter, pozitiv, practician, pragmatic, pregătit, priceput, realist, util, utilitar, utilitarist, valoros, versat, vrednic.  Practica, verb
Sinonime: a exercita, a profesa, a se ocupa (cu ceva).

Practică, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aplicare, capacitate, competență, datină, deprindere, destoinicie, dexteritate, dibăcie, exercitare, exercițiu, experiență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, obicei, practicare, pregătire, pricepere, procedură, profesare, repetare, seriozitate, știintă, talent, ușurință, valoare, vrednicie.  Practicabil (practicabilă), adjectiv
Sinonime: util, folositor, aplicabil; accesibil, bun.  Practicabilitate, substantiv
Sinonime: accesibilitate, viabilitate.  Practicare, substantiv
Sinonime: aplicare, cultivare, exercitare, folosire, întrebuințare, practică, profesare, utilizare.  Practician, substantiv masculin
Sinonime: profesionist.  Practicism, substantiv
Sinonime: pozitivism, simț practic, spirit practic.  Practicos, adjectiv
Sinonime: bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, iscusit, încercat, îndemânatic, înzestrat, pregătit, priceput, valoros, versat, vrednic.  

---

Abil (abilă), adjectiv
Sinonime: agil, capabil, competent, descurcăreț, destoinic, deștept, dibaci, dotat, emerit, fin, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, subtil, șiret, șmecher, viclean, (familiar și figurat) breaz, (învechit și regional) pricopsit, (învechit) lest, (învechit) meșteșugareț, (învechit) practic, (popular) mehenghi, (prin Transilvania) prinzaci.  Abjura, verb
Sinonime: a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.  Accesibil (accesibilă), adjectiv
Sinonime: abordabil, practicabil, convenabil, elementar, simplu, ușor, inteligibil, la îndemână.  Aplica, verb
Sinonime: a pune, a aşeza, a fixa, a potrivi, a prinde, a lipi; a folosi, a întrebuinţa, a administra, a pune in practică (ceva).

Aplică, substantiv
Sinonime: aplicație, candelabru, lampă, luminar, plafonieră.  Aplicare, substantiv feminin
Sinonime: aplicat, fixare, folosire, întrebuințare, potrivire, punere în practică, realizare concretă, utilizare; (figurat) aplecare, aplicație, aptitudine, deprindere, înclinare, predispoziţie, talent.  Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.  Carosabil (carosabilă), adjectiv
Sinonime: rutier, accesibil, practicabil.  Competent (competentă), adjectiv
Sinonime: priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.  Confortabil (confortabilă), adjectiv
Sinonime: agreabil, comod, convenabil, moale, plăcut, practic, suplu.  Cultiva, verb
Sinonime: a (se) instrui, a citi, a crește, a deveni cult, a educa, a îngriji și a recolta, a întreține, a învăța, a lucra (pământul), a planta, a practica (pamfletul), a se civiliza, a se rafina, a se stila, a semăna, a-(și) îmbogăți spiritul, a-și îmbogăți cunoștințele, (figurat) a dezvolta, (figurat) a face să crească, (figurat) a face să se dezvolte, (figurat) a se ciopli, (figurat) a se cizela, (figurat) a se ocupa cu râvnă de ceva, (figurat) a se ocupa sârguitor, (figurat) a se subția, (figurat) a se șlefui, (învechit și figurat) a se roade, (învechit) a se politici, (variantă) a cultivi.  Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.  Deştept (deșteaptă), adjectiv
Sinonime: inteligent, ager, isteţ, iscusit, vioi, priceput, sprinten; şmecher, şiret, viclean; treaz, activ, sculat; spiritual, abil, dibaci, ingenios, îndemânatic, meşter, (popular) mehenghi, (învechit şi regional) pricopsit, (prin Transilvania) prinzaci, (învechit) meşteşugăreţ, practic, (figurat) breaz; chibzuit, cuminte, înţelept.  Doctor, substantiv masculin
Sinonime: alopat, chirurg, homeopat, medic, practician, psihiatru, (învechit) vraci.  Eficace, adjectiv
Sinonime: eficient, cu efect, activ, de acţiune, folositor, operativ, practic, productiv, util, (rar) operant, (învechit) putincios, efectiv, pozitiv, drastic, energic, puternic, sigur.  Exercita, verb
Sinonime: a practica, a îndeplini, a profesa.  Exerciţiu, substantiv neutru
Sinonime: deprindere, temă, practică, exercitare, îndeplinire, acțiune, activitate, instrucție, mișcare, antrenament, manevră, compoziție.  Exersa, verb
Sinonime: a studia, a practica, (regional) a slomni, a cânta, a face exerciții.  Experienţă, substantiv feminin
Sinonime: experiment, experimentare, verificare, constatare, cercetare, probă, încercare, practică, rutină, (învechit) ispită, ispitire.  Face, verb
Sinonime: a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.  Fidel (fidelă), adjectiv
Sinonime: adept, adorator, creștin, statornic, devotat, credincios, discipol, fervent, practicant, prozelit; constant, corect, onest, cinstit, just, loial, sincer; literal, exact, precis, sigur, neîndoielnic, veritabil; nestrămutat, (livresc) leal, (regional) slugarnic, (învechit) smerit.  Folosi, verb
Sinonime: a (se) întrebuinţa, a (se) servi, a (se) sluji, a (se) utiliza, a ajuta, a aplica, a avea folos, a beneficia, a câştiga, a circula, a consuma, a face uz, a fi de folos, a fi util, a pierde, a practica, a prii, a profita, a recurge, a trage folos, a uza, (învechit și popular) a prinde, (regional) a vestegălui.  Folositor (folositoare), adjectiv
Sinonime: avantajos, binevenit, de folos, eficace, eficient, judicios, operativ, practic, productiv, util, (rar) operant, (învechit) putincios.  Gratuit (gratuită), adjectiv
Sinonime: absurd, arbitrar, benevol, dat pe nimic, dezinteresat, discreționar, donat, fără plată, fără temei, fără un scop practic, gratis, hazardat, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, iraţional, liber, nefolositor, neîntemeiat, nejustificat, nesusţinut, netrebuincios, neutil, van, zadarnic.  Istețime, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, agerime, destoinicie, deșteptăciune, dexteritate, dibăcie, duh, ingeniozitate, inteligență, iscusință, isteție, îndemânare, minte, perspicacitate, pricepere, spirit, știință, talent, ușurință, viclenie, vicleșug, (figurat) ascuțime, (figurat) ascuțire, (învechit și popular) glagore, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) isteciune, (învechit) istețeală, (învechit) ișchiuzarlâc, (învechit) îndrăzneală, (învechit) marafet, (învechit) politichie, (învechit) practică, (învechit) viclenire, (învechit) viclenit, (învechit) vicleșugire, (învechit) vioiciune, (popular) hâtrie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pricepuție, (regional) schităcie.  Îndeletnici, verb
Sinonime: a se ocupa, a practica, a face o meserie.  Înzestrat (înzestrată), adjectiv
Sinonime: bun, capabil, competent, cu har, destoinic, dotat, experimentat, încercat, plin de calităţi, pregătit, priceput, talentat, valoros, versat, vrednic, (învechit și popular) harnic, (popular) cercat, (rar) preparat; (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; (rar) măiestrit, talentos.  Lesnicios (lesnicioasă), adjectiv
Sinonime: comod, convenabil, facil, la îndemână, practic, ușor.  Medic, substantiv masculin
Sinonime: alopat, anestezist, cardiolog, chirurg, clinician, dentist, dermatolog, diagnostician, doctor, (popular) doftor, (popular) dohtor, esculap, flebolog, gastroenterolog, generalist, geriatru, ginecolog, homeopat, internist, medicastru, neurolog, oculist, oftalmolog, orelist, otorinolaringolog, pediatru, practician, psihiatru, radiolog, reumatolog, stomatolog, terapeut, urolog, veterinar.  Obişnui, verb
Sinonime: a (se) aclimatiza, a (se) acomoda, a (se) adapta, a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) folosi des, a (se) învăţa, a practica, a se împăca, (învechit) a (se) obicinui, (învechit) a (se) obiciui, (învechit) a metahirisi, (învechit) a se politici, (popular) a se îndătina, (regional) a (se) hârsi, (Transilvania) a sucui.  Operant (operantă), adjectiv
Sinonime: activ, dinamic, eficace, eficient, folositor, operativ, practic, proactiv, productiv, util.  Posibil (posibilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, admisibil, autorizat, convenabil, cu putinţă, eventual, fezabil, imaginabil, licit, permis, potențial, practicabil, probabil, realizabil, virtual, (învechit și regional) putincios.  Pozitiv (pozitivă), adjectiv
Sinonime: just, valoros, real, adevărat; realist, practic.  Praxis, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: experienţă, rutină, practică.  Productiv (productivă), adjectiv
Sinonime: avantajos, bănos, bogat, bun, creativ, creator, eficace, eficient, fecund, fertil, folositor, fructuos, gras, operativ, practic, prodigios, producător, profitabil, prolific, remunerativ, remunerator, rentabil, roditor, rodnic, util, (figurat) mănos, (învechit) lucrător, (învechit) putincios, (învechit) rodit, (învechit) rodos, (învechit) spornic, (livresc) lucrativ, (rar) operant.  Profesa, verb
Sinonime: a practica, a exercita, a îndeplini; a lucra; a declara, a susţine, a afirma.  Tehnician, substantiv masculin
Sinonime: expert, maistru, meșter, practician, profesionist, specialist, tehnocrat, (învechit) tehnic.  Ușor (ușoară), adjectiv
Sinonime: iute, sprinten, vioi; suplu, gingaş, fin; mic, slab, redus; (figurat) liniştit, plăcut, odihnitor; comod, superficial, frivol, neserios; bun, practicabil; neîncărcat, neîmpovărat.  Util (utilă), adjectiv
Sinonime: bine-venit, bun, comod, eficace, eficient, folositor, judicios, necesar, operativ, potrivit, practic, prielnic, productiv, profitabil, salutar, trebuincios, (învechit) putincios, (învechit) trebnic, (rar) operant, (rar) trebuitor.  Utiliza, verb
Sinonime: a aplica, a circula, a (se) consuma, a dispune de, a face uz de, a (se) folosi, a întrebuinţa, a mania, a practica, a pune în practică, a recurge la, a (se) servi, a (se) sluji, a umbla, a uza.  Uzanţă, substantiv feminin
Sinonime: convenienţă, convenție, cutumă, datină, normă, obicei, practică uzuală, rânduială, regulă, tipic, uz, (învechit) şart.  Viabil (viabilă), adjectiv
Sinonime: durabil, rezistent, trainic, (învechit) vital; (despre șosele) carosabil, practicabil.  Rezident, substantiv masculin
Sinonime: locuitor, locatar, ocupant; (medic rezident) absolvent medicinist care îşi perfecţionează practica în spital.  Abilita, verb
Sinonime: a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune; a autoriza, a delega, a împuternici, a învesti.  Aplicat, adjectiv
Sinonime: practic; acoperit, suprapus, lipit, placat.  Chirurg, substantiv
Sinonime: (medicină) legist, neurochirurg, practician, (învechit) hirurg, (învechit) operator, (învechit) ţirulic, (turcism învechit) gerah.  Creştin, substantiv
Sinonime: catolic, chip, copt, credincios, faţă, figură, greco-catolic, individ, ins, melchit, om, ortodox, paleocreștin, persoană, practicant, protestant.  Cultivare, substantiv
Sinonime: cultură, lucrare, lucrat, practicare, instruire, educare, stilare.  Doctoreasă, substantiv
Sinonime: soție de doctor; doctoriţă, practiciană, medic.  Efectuare, substantiv
Sinonime: creare, desfăşurare, efectuire, executare, execuție, facere, împlinire, (aducere la) îndeplinire, înfăptuire, practicare, pregătire, prestare, prestație, punere în aplicare, realizare, săvârșire, (învechit) săvârșit.  Executant, substantiv
Sinonime: executor, (învechit) săvârşitor, factotum, practician, tehnician; interpret, artist, corist, instrumentist, muzician.