Corect, adverb
Sinonime:
exact, bine.
Corect (corectă), adjectiv Sinonime:
cumsecade, onest, cinstit, loial, de bună credinţă, de caracter, ireproşabil; adevărat, just, drept, întemeiat.
Corecta, verb
Sinonime:
a (se) corija, a (se) îndrepta, a (se) rectifica, a îmbunătăţi, a retuşa, (figurat) a repara; a regulariza.
Corectare, substantiv
Sinonime:
corijare, îndreptare, rectificare, (rar) rectificaţie, îmbunătăţire, remediere, retuş, retuşare, (figurat) reparare; regularizare.
Corectazie, substantiv
Sinonime:
(medicină) dilatație pupilară, midriază.
Corecţie, substantiv feminin
Sinonime:
admonestare, bătaie, pedeapsă, puniție, (familiar) bumbăceală, (figurat) lecție; ameliorare, amendament, corectare, corectiv, îmbunătățire, îndreptare, modificare, rectificație, remaniere, retuș, revizie; (figură de stil) epanortoză; corectitudine.
Corecţional, adjectiv
Sinonime:
(termen juridic) infracţional.
Corectitudine, substantiv feminin Sinonime:
probitate, cinste, onestitate, cumsecădenie.
Corecțiune, substantiv
Sinonime:
corecție.
Corectiv, substantiv neutru Sinonime:
rectificare, corijare, corectare. Corectiv, adjectiv
Sinonime:
atenuator, rectificativ.
Corector, substantiv
Sinonime:
cenzor, examinator, îndreptător, pic, rectificator, revizor, testor, verificator, (învechit) prot.
Corectură, substantiv
Sinonime:
rectificare; (tipografie) (învechit) probă.
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.
Adevărat (adevărată), adjectiv Sinonime:
real, netăgăduit, incontestabil, indiscutabil, nefalsificat, veridic, verosimil, corect, just, drept, întemeiat, autentic, sigur.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Bumbăceală, substantiv feminin Sinonime:
vătuire, bumbăcit; (figurat, familiar) bătaie, corecţie.
Camaraderesc (camaraderească), adjectiv Sinonime:
prietenesc, tovărăşesc, colegial; loial, cinstit; onest, corect, cumsecade, de bună credinţă.
Chelfăneală, substantiv feminin (familiar) Sinonime:
bătaie, corecţie, frecuş, păruială, mustrare aspră, ceartă, ocară.
Cinste, substantiv feminin Sinonime:
onestitate, probitate, corectitudine; virtute, castitate, puritate, nevinovăţie, candoare; respect, stimă, consideraţie, preţuire; onoare, laudă, preamărire; (familiar) dar, cadou, plocon, atenţie.
Cinstit (cinstită), adjectiv Sinonime:
onest, corect, cumsecade, de bună credinţă, loial; virtuos, cast, pur, nevinovat; stimat, onorat, respectat.
Corija, verb
Sinonime:
a corecta, a îmbunătăţi, a îndrepta, a rectifica, a retuşa, (figurat) a repara.
Cotonogeală, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, bătătorire, burdușeală, corecție, cotonogire, cotonogit, încăierare, ologeală, păruială, pedepsire, răfuială, șchiopătare, (învechit) supărăciune, (regional) otânjeală.
Cotonogi, verb Sinonime:
a bate, a administra o corecţie; (rar) a ologi, a şchiopăta.
Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Curat (curată), adjectiv
Sinonime:
îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic,
spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.
Curăţenie, substantiv feminin
Sinonime:
dereticare; cinste, nevinovăţie, candoare, puritate, naivitate; purgativ, laxativ; salubritate, (livresc) salubrizare; limpezime; castitate, corectitudine, feciorie, incoruptibilitate, inocenţă, integritate, lealitate, neprihănire, onestitate, pudicitate, pudoare, virginitate.
Drept (dreaptă), adjectiv
Sinonime:
orizontal, plan, neted, direct, (livresc) rectiliniu, (popular) oblu, vertical, erect, abrupt, neaplecat, ţeapăn, plat, şes, (regional) şesos, (Oltenia şi Banat) polejnic, (învechit) tins, tocmai, (figurat) ras, şters; imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (învechit) nefăţărit, adevărat, echitabil, just, îndreptăţit, cinstit, integru, cumsecade, moral, curat, corect.
Echitabil (echitabilă), adjectiv Sinonime:
just, drept, nepărtinitor, cinstit, adevărat, corect, imparţial, obiectiv.
Echitate, substantiv feminin Sinonime:
dreptate, justeţe, justiţie, nepărtinire, corectitudine, obiectivitate.
Erată, substantiv feminin Sinonime:
rectificare, îndreptare, corijare, corectare.
Exact (exactă), adjectiv
Sinonime:
conform, întocmai, concordant, tocmai; corect, precis, adevărat, drept, just, fidel, fix, punctual, riguros.
Fidel (fidelă), adjectiv
Sinonime:
adept, adorator, creștin, statornic, devotat, credincios, discipol, fervent, practicant, prozelit; constant, corect, onest, cinstit, just, loial, sincer; literal, exact, precis, sigur, neîndoielnic, veritabil; nestrămutat, (livresc) leal, (regional) slugarnic, (învechit) smerit.
Franc (francă), adjectiv
Sinonime:
sincer, deschis, loial, corect, cinstit, onest, neprefăcut.
Francheţe, substantiv feminin Sinonime:
sinceritate, loialitate, consecvenţă, corectitudine, onestitate, cinste.
Imparţial (imparțială), adjectiv Sinonime:
nepărtinitor, obiectiv, drept, corect.
Imparţialitate, substantiv feminin Sinonime:
obiectivitate, nepărtinire, corectitudine.
Incorectitudine, substantiv feminin
Sinonime:
comportament incorect, corupţie, greşeală, incorecțiune, înșelătorie, lipsă de corectitudine, necinste, necorectitudine, neonestitate, neregulă, rea credinţă, șarlatanie.
Integru (integră), adjectiv Sinonime:
cinstit, onest, incoruptibil, corect.
Îndrepta, verb Sinonime:
a rectifica, a corecta, a corija; a se întrema, a se însănătoşi, a prinde puteri; a îndruma, a dirija, a călăuzi.
Just (justă), adjectiv Sinonime:
drept, corect, aşa cum trebuie; adevărat, întemeiat, echitabil, imparţial, obiectiv, cinstit.
Justeţe, substantiv feminin Sinonime:
dreptate, corectitudine, echitate, nepărtinire, imparţialitate, probitate, obiectivitate.
Leal (leală), adjectiv Sinonime:
cinstit, corect, sincer, onest, franc, moral, cumsecade.
Lecție, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.
Loial (loială), adjectiv
Sinonime:
cinstit, corect, fidel, franc, leal, sincer, ultraleal.
Loialitate, substantiv feminin Sinonime:
lealitate, cinste, fidelitate, corectitudine, sinceritate.
Lovitură, substantiv feminin
Sinonime:
atac, atingere, bătaie, corecție, izbitură, percuție, plesnitură, rană, salvă, șoc, zvârlitură, (învechit) loveală, (învechit) vătămătură, (popular) pălitură, (regional) ștos; (sport) croșeu, directă, lob, sving, upercut, voleu, (lovitură de colț) corner, (lovitură de picior căzută) dropgol; (figurat) durere sufletească, năpastă, neajuns, necaz, nenorocire, supărare.
Meticulos (meticuloasă), adjectiv Sinonime:
scrupulos, conştiincios, serios, corect; migălos, minuţios, atent, tipicar.
Moralitate, substantiv feminin
Sinonime:
bună purtare, bunătate, cinste, corectitudine, învăţătură, mentalitate, morală, omenie, onestitate, probitate, sens moral, virtute, (livresc) etos; apolog, pildă.
Onest (onestă), adjectiv Sinonime:
cinstit, de treabă, corect, la locul lui, drept, imparţial, obiectiv, corect.
Onoare, substantiv feminin Sinonime:
probitate, corectitudine, cinste, integritate; prestigiu, vază, reputaţie; mândrie, orgoliu, demnitate; consideraţie, respect, preţuire, stimă.
Oprobiu, substantiv neutru (formă greșită)
Sinonime:
(formă corectă) oprobriu.
Ordonat (ordonată), adjectiv Sinonime:
îngrijit, corect, la locul lui.
Parolist (parolistă), adjectiv Sinonime:
(familiar) prob, de cuvânt, cinstit, corect.
Pedeapsă, substantiv feminin Sinonime:
sancţiune, condamnare, osândă, corecţie, (figurat) suferinţă, chin, caznă, supliciu; urgie, pacoste, năpastă, nenorocire, blestem.
Perfect (perfectă), adjectiv
Sinonime:
absolut, angelic, complet, corect, deplin, desăvârşit, divin, excelent, fără cusur; ideal, idilic, impecabil, ireproşabil, împlinit, magistral, realizat, sublim.
Perfecţiona, verb
Sinonime:
a (se) corecta, a (se) desăvârși, a (se) face mai bun, a (se) îmbunătăți (calitativ), a (se) îndrepta, a (se) perfectiza, a (se) specializa, a moderniza, a retuşa, a se autoperfecționa, a sistematiza, a(-și) corecta defectele, (învechit) a (se) perfecsiona.
Probitate, substantiv feminin
Sinonime:
cinste, corectitudine, francheţe, imparțialitate, incoruptibilitate, integritate, ireproșabilitate, lealitate, moralitate, onestitate, onorabilitate, rectitudine, (învechit) probătate.
Rectifica, verb
Sinonime:
a amenda, a corecta, a corija, a distila, a epura, a fixa, a îmbunătăți, a îndrepta, a modifica, a netezi, a purifica, a rafina, a redresa, a reforma, a reînnoi, a remania, a restabili, a retușa, a revedea, a revizui, (figurat) a repara.
Remania, verb
Sinonime:
a ameliora, a corecta, a îmbunătăți, a modifica, a rectifica, a reface, a reforma, a reînnoi, a remedia, a repara, a restructura, a retușa, a revizui, a schimba (compoziția unui guvern), a transforma.
Repara, verb Sinonime:
a îndrepta, a corecta, a renova, a reface, a restabili, a restaura, a remedia.
Retuşa, verb
Sinonime:
a ajusta, a ameliora, a corecta, a corija, a fixa, a îmbunătăți, a îndrepta, a modifica, a perfecta, a perfecționa, a rectifica, a reface, a remania, a repara.
Revedea, verb
Sinonime:
a (se) regăsi, a (se) reîntâlni, a ameliora un text, a cerceta, a controla, a corecta, a inspecta, a îndrepta, a recapitula, a reciti, a reexamina, a repeta, a revizui, a rezuma, a se vedea, a sintetiza, a trece în revistă, a verifica, (grecism învechit) a teorisi, (învechit) a revedui.
Revizie, substantiv feminin
Sinonime:
ameliorare, amendament, amendare, cercetare, control, corecție, inspectare, inspecţie, modificare, rectificare, reexaminare, reparație, revedere, revizuire, verificare, (învechit) teorie, teorisire, (variantă) reviziune.
Revizui, verb
Sinonime:
a reexamina, a revedea, a controla, a verifica, a inspecta; a corecta, a îmbunătăţi, a ameliora, a schimba; a amenda, a modifica, a reconsidera, a rectifica, a redefini, a reforma, a remania, a repara; a repeta, a superviza.
Sănătos (sănătoasă), adjectiv
Sinonime:
adecvat, bun, conform, convenabil, corespunzător, curat, cuvenit, echilibrat, folositor, gândit, grozav, igienic, intact, în bună stare, întreg, judicios, natural, nealterat, neatins, nevătămat, nevătămător, neviciat, nimerit, normal, oportun, oxigenat, ozonat, potabil, prielnic sănătății, proaspăt, pur, purificat, rațional, recomandabil, recomandat, rezistent, rezonabil, salubru, salutar, serios, socotit, solid, stăruitor, strașnic, tare, teafăr, temeinic, teribil, util, valid, viguros, zdravăn, (figurat) bine consolidat, (figurat) chibzuit, (figurat) cinstit, (figurat) corect, (figurat) cu bun-simț, (figurat) cu prestigiu, (figurat) de bun-simț, (figurat) durabil, (figurat) indicat, (figurat) instructiv, (figurat) intangibil, (figurat) înțelept, (figurat) moral, (figurat) onest, (figurat) potrivit, (învechit și regional) nebântuit, (învechit și regional) sânătos, (învechit și regional) sinătos, (popular) nebolit, (popular) nestricat, (regional) neted.
Scrupulos (scrupuloasă), adjectiv
Sinonime:
amănunţit, atentiv, cinstit, conştiincios, corect, foarte atent, meticulos, pedant, prob.
Sistematiza, verb
Sinonime:
a aranja, a așeza, a clasa, a clasifica, a conceptualiza, a corecta, a dispune, a distribui, a face sistematic, a grupa, a împărți, a întocmi, a moderniza, a normaliza, a orândui, a ordona, a organiza, a perfecţiona, a potrivi, a pune, a raționaliza, a rândui, a reglementa, a regula, a regulariza, a repartiza, a standardiza, a structura, (popular) a chiti, (popular) a drege, (popular) a tocmi.
Valabil (valabilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, admisibil, autentic, bun, convenabil, corect, de valoare, legal, legitim, pasabil, permis, valid, valoros.
Virtuos (virtuoasă), adjectiv Sinonime:
corect, cast, moral, cinstit, curat.
Admisibil (admisibilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, bunicel, convenabil, corect, credibil, eligibil, mulțumitor, plauzibil, satisfăcător, suportabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil.
Rectificativ (rectificativă), adjectiv
Sinonime:
corectiv, rectificator.
Compensator, adjectiv
Sinonime:
compensatoriu, consolant, reconfortant; corector, rectificator, redresor. Compensator, substantiv
Sinonime:
potenţiometru.
Compensaţie, substantiv
Sinonime:
compensare, (la plural) daune, despăgubire, plată în numerar, sultă; corecție, schimb, compensare, neutralizare, reparație.
Fair-play, substantiv
Sinonime:
joc cinstit, joc corect, sportivitate, (variantă) fairplay. Fair-play, adjectiv
Sinonime:
corect, sportiv, (variantă) fairplay.
Contrabalansa, verb
Sinonime:
a compensa, a corecta, a potrivi, a echilibra, a neutraliza.
Contrabalansare, substantiv
Sinonime:
compensare, corectare, potrivire, echilibrare, neutralizare.
Revizuit, adjectiv
Sinonime:
controlat, revăzut, verificat, reexaminat, corectat, modificat.
Corijare, substantiv
Sinonime:
corectare, îmbunătăţire, îndreptare, rectificare, remediere, retuş, retuşare, (figurat) reparare.
Curăţie, substantiv
Sinonime:
candoare, castitate, cinste, corectitudine, feciorie, incoruptibilitate, inocenţă, integritate, lealitate, neprihănire, nevinovăţie, onestitate, pudicitate, pudoare, virginitate.
Autocorecție, substantiv
Sinonime:
(literatură) antorism, corecție.
Drege, verb
Sinonime:
a cârpi, a repara, a aranja, a aşeza, a călăuzi, a clasa, a clasifica, a conduce, a contraface, a depana, a dichisi, a dirija, a dispune, a distribui, a falsifica, a fortifica, a ghida, a grupa, a împărţi, a îndruma, a înfiripa, a însănătoşi, a întări, a întocmi, a înzdrăveni, a lecui, a ordona, a organiza, a orândui, a potrivi, a povăţui, a pune, a reconforta, a reface, a repartiza, a restabili, a ridica, a rândui, a sfătui, a sistematiza, a spilcui, a tămădui, a ticlui, a tonifica, a vindeca, a (se) întrema, a (se) îndrepta, a pune ceva la cale, a plănui; a (se) farda, a (se) sulimeni, a ferchezui, a găti, a împodobi, a machia, a vopsi; a repune în funcțiune, a tocmi, a modifica în bine, a corecta, a corija, a învăța minte; a pune la punct; a turna în pahare, a umple paharele.
Drept, adverb
Sinonime:
aţă, direct, perpendicular, vertical, (învechit) prost, ţeapăn; adevărat, just, corect; chiar, exact, întocmai, precis, tocmai, (popular) oblu, taman, (învechit şi regional) prisne, (prin Oltenia) tam, (învechit, în Transilvania) acurat, (popular, figurat) curat. Drept, substantiv
Sinonime:
jurisprudenţă, (învechit şi popular, la plural) legile, (învechit) drit; calitate, împuternicire, privilegiu; (drept de preferință) prioritate; (drept de reproducere) (englezism) copyright. Drept, prepoziție
Sinonime:
lângă, de, în față, alături de, pentru, ca, în calitate de, în loc de; (drept care) așadar, prin urmare, deci.
Editare, substantiv
Sinonime:
publicare, tipărire; corectură.
Exact, adverb
Sinonime:
bine, corect, precis, întocmai, literal, textual, ad-litteram, fix, punct, (figurat) matematic, normal, regulat, riguros, drept, așa, chiar.
Epanortoză, substantiv
Sinonime:
(figură de stil) corecție.
Expiaţie, substantiv
Sinonime:
expiere, ispășire, absoluție, absoluțiune, corecție, penitență, puniție, reparație, sancțiune.
Puniție, substantiv
Sinonime:
corecție, pedeapsă, penalitate, penitență, punițiune, sancțiune, supliciu, talion, tortură.
Talion, substantiv
Sinonime:
pedeapsă, corecție, puniție, sancțiune; plantă; plasture.
Fustigație, substantiv
Sinonime:
bastonadă, bătaie cu vergile, flagelare, flagelaţie; (la figurat) corecție, corectare, pedeapsă, critică aspră.
Bastonadă, substantiv
Sinonime:
ciomăgeală, corecție, fustigație.
Scrupulozitate, substantiv
Sinonime:
acribie, acuratețe, atenție, cinste, conștiinciozitate, corectitudine, exactitate, exigență, grijă, meticulozitate, migală, migăleală, minuție, minuțiozitate, probitate, rigurozitate, (familiar și depreciativ) tipicărie, (învechit) scumpete, (popular) piguleală, (popular) scumpătate, (regional) migoroșeală, (regional) milcoșeală.
Neademenit, adjectiv
Sinonime:
cinstit, corect, incoruptibil, integru, leal, necoruptibil, onest.
Necorectitudine, substantiv
Sinonime:
incorectitudine, înșelătorie, lipsă de corectitudine, necinste, șarlatanie, (învechit) incorecțiune, (învechit) malonestitate.
Ireprehensibil, adjectiv
Sinonime:
corect, ireproșabil.
Infracţional, adjectiv
Sinonime:
corecţional.
Acromatiza, verb
Sinonime:
a corecta (aberația cromatică), a face acromatic, a înlătura (aberația cromatică).
Reprimandă, substantiv
Sinonime:
admonestare, admonestație, aducere la ordine, corecție, dojană, mustrare severă, punițiune.
Retuş, substantiv
Sinonime:
corectare, corectiv, îndreptare, rectificare, reparare, retușare, toaletare.
Remaniere, substantiv
Sinonime:
corecție, înlăturare, modificare, rectificație, restructurare, retuș, schimbare, transformare.
Prob, adjectiv
Sinonime:
cinstit, corect, incoruptibil, integru, leal, loial, necoruptibil, onest.
Lichelism, substantiv
Sinonime:
comportare de lichea, lipsă de demnitate și de corectitudine, netrebnicie, puşlamalâc.
Represalii, substantiv la plural
Sinonime:
corecție, damnație, Nemesis, penitență, punițiune, răzbunare, represiune, retorsiune, ripostă, vendetă, vindictă.
Onestate, substantiv
Sinonime:
cinste, corectitudine, incoruptibilitate, integritate, lealitate, onestitate.
Onestie, substantiv
Sinonime:
cinste, corectitudine, incoruptibilitate, integritate, lealitate, onestitate.
Erratum, substantiv
Sinonime:
corecție, corrigenda, erată, errata, rectificație.
Prot, substantiv
Sinonime:
corector, egumen, stareţ.
Fair, adjectiv și adverb
Sinonime:
(în mod) cinstit, corect, loial, onest.
Autocorecta, verb
Sinonime:
a se corecta singur.
Redresare, substantiv
Sinonime:
corectare, îndreptare, înviorare, normalizare, rectificare, refacere, restabilire, restaurare; (învechit, figurat) sculare, sculătoare.
Nemitarnic, adjectiv
Sinonime:
(învechit) cinstit, corect, incoruptibil, integru, leal, necoruptibil, onest.
Examinator, substantiv
Sinonime:
analizator, asistent, corector, critic, judecător, observator, revizor, testor.
Verificator, substantiv
Sinonime:
controlor, corector, examinator, inspector, testor. Verificator, adjectiv
Sinonime:
examinator, scrutător.
