Deprimare, substantiv
Sinonime:
depresiune, descurajare, dezolare, disperare.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Depresiune, substantiv feminin
Sinonime:
vale, (popular) lăsătură; (depresiune oceanică) fosă abisală, groapă abisală; demoralizare, descurajare, (livresc) marasm, (învechit) demoralizaţie, (figurat) demobilizare; (figurat) tristeţe, mâhnire, deprimare, melancolie.
Disperare, substantiv feminin Sinonime:
desperare, deznădejde; exasperare, descurajare, demoralizare; tristețe, dezolare, deprimare, mâhnire adâncă.
Ipohondrie, substantiv feminin (familiar)
Sinonime:
melancolie, depresiune, deprimare, neurastenie; (medicină) ipocondrism.
Melancolie, substantiv feminin
Sinonime:
adinamie, alean, amărăciune, angoasă, astenie, atrabilă, depresie, deprimare, dezolare, duioșie, ipocondrie, ipohondrie, întristare, langoare, neurastenie, nostalgie, pesimism, supărare, tristeţe, (englezism) spleen, (învechit) melanholie.
Pesimism, substantiv neutru Sinonime:
deprimare, descurajare, neîncredere, scepticism.
Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime:
cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.
Demobilizare, substantiv
Sinonime:
demoralizare, depresiune, deprimare, descurajare; lăsare la vatră.
Demontare, substantiv
Sinonime:
demantelare, demontat, depontare, descompunere, descompus, desfacere, dezasamblare, dezasamblat, dezmembrare, dezmembrat, (figurat) deprimare, (figurat) descurajare, (figurat) dezorientare, (figurat) extenuare.
Demontat, adjectiv
Sinonime:
delaborat, desfăcut, dezasamblat, (argotic) purtat prin praf, (figurat) deprimat, (figurat) descurajat, (figurat) dezorientat. Demontat, substantiv
Sinonime:
delaborare, demontare, dezasamblare, (figurat) deprimare, (figurat) descurajare, (figurat) dezorientare, (figurat) extenuare.
Demoralizare, substantiv
Sinonime:
descurajare, deprimare, demoralizație; (învechit) imoralitate, desfrâu, corupție.
Demoralizaţie, substantiv
Sinonime:
consternație, demobilizare, demoralizare, demotivare, depresiune, deprimare, descurajare.
Descurajare, substantiv
Sinonime:
demoralizare, depresiune, deprimare, (livresc) marasm, (învechit) demoralizaţie, (figurat) demobilizare.
Dezolare, substantiv
Sinonime:
jale, mâhnire adâncă, deprimare, depresiune; (figurat) pustiu, pustietate.
Marasm, substantiv
Sinonime:
demoralizare, depresiune, deprimare, descurajare, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, secătuire, sfârşeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire.
Langoare, substantiv
Sinonime:
adinamie, anemie, apatie, astenie, atonie, debilitate, depresie, deprimare, descurajare, epuizare, epuizment, etizie, feblețe, indolență, lasitudine, letargie, marasm, melancolie, moleșeală, moliciune, morbidețe, nonșalanță, prostrație, siderație, slăbiciune, somnolență, torpoare.
