Încumetare, substantiv
Sinonime: curaj, cutezanță, expunere, încumetat, (variantă) încumătare.  

---

Curaj, substantiv neutru
Sinonime: îndrăzneală, temeritate, cutezanţă, vitejie, bărbăţie, bravură, dârzenie, încumetare, neînfricare, semeţie, (livresc) intrepiditate, petulanţă, (rar) cutezare, (popular şi familiar) suflet, (popular) inimă, voinicie, (învechit) dârzie, îndrăznire, mărinimie, semeţire, (grecism învechit) taros.  Inimă, substantiv feminin
Sinonime: abdomen, bărbăţie, bravură, burtă, caracter, centru, cocoş, conştiinţă, cord, cupă, curaj, cutezanţă, dârzenie, esenţă, fire, fond, interior, încumetare, îndrăzneală, materie, măduvă, miez, mijloc, natură, neînfricare, om, piept, rânză, semeţie, stomac, structură, suflet, temeritate, temperament, (învechit, la plural) maţe, (plural) pântece.  Cutezare, substantiv
Sinonime: bărbăţie, bravură, curaj, cutezanţă, dârzenie, încumetare, îndrăzneală, neînfricare, semeţie, temeritate.  Dârzie, substantiv
Sinonime: bărbăţie, bravură, curaj, cutezanţă, dârzenie, încumetare, îndrăzneală, neînfricare, semeţie, temeritate.  Intrepiditate, substantiv
Sinonime: bărbăţie, bravură, curaj, cutezanţă, dârzenie, încumetare, îndrăzneală, neînfricare, semeţie, temeritate, tenacitate.  Petulanţă, substantiv
Sinonime: ardoare (exuberantă), bărbăție, bravură, curaj, cutezanță, dârzenie, dinamism, exuberanță, impetuozitate, încumetare, îndrăzneală, neastâmpăr, neînfricare, semeție, temeritate, vehemență, vioiciune, vivacitate (impetuoasă), zburdălnicie.  Taros, substantiv
Sinonime: bărbăție, bravură, curaj, cutezanță, dârzenie, încumetare, îndrăzneală, neînfricare, semeție, temeritate.  Îndrăznire, substantiv (învechit)
Sinonime: bărbăție, bravură, curaj, cutezanță, dârzenie, încumetare, îndrăzneală, neînfricare, semeție, temeritate.  Neînfricare, substantiv
Sinonime: bărbăție, bravură, curaj, cutezanță, dârzenie, eroism, intrepiditate, încumetare, îndrăzneală, petulanță, semeție, temeritate, vitejie, (grecism învechit) taros, (învechit) dârzie, (învechit) îndrăznire, (învechit) mărinimie, (învechit) neînfricoșare, (învechit) semețire, (popular și familiar) suflet, (popular) inimă, (popular) voinicie, (rar) cutezare.  Întindere, substantiv
Sinonime: așezare, așternere, bogăție, creștere, culcare, culcat, cuprins, dăinuire, desfășurare, despăturire, digresiune, distanță, durare, durată, etalaj, etalare, expunere, extensiune, extindere, față, insistență, interval, împrăștiere, încordare, încumetare, înstrunare, întins, lărgire, loc, lungime, lungire, mărime, obrăznicire, perioadă, prelungire, punere, răspândire, răstimp, spațiu, sporire, strunire, suprafață, tensionare, tensiune, teritoriu, timp, tragere, trântire, ungere, uns, vastitate, (învechit) cuprindere, (învechit) dezvoltare, (învechit) încordătură, (învechit) întinsură, (învechit) întinzime, (învechit) olat, (învechit) surfață, (muzică) ambitus, (muzică) diapazon, (muzică) registru, (regional) rahăt.