Îngăduinţă, substantiv feminin
Sinonime:
amânare, aprobare, asentiment, autorizație, bunăvoinţă, clemenţă, generozitate, iertare, indulgenţă, încuviinţare, îngăduire, înţelegere, mărinimie, milă, păsuială, păsuire, permisiune, răgaz, toleranţă, voie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism, (turcism învechit) musaadea.
Autorizaţie, substantiv feminin Sinonime:
împuternicire, drept, permisiune, îngăduință, licență, act, document, aprobare, permis.
Blândeţe, substantiv feminin Sinonime:
bunătate, îngăduinţă, clemenţă, toleranţă, noblețe, calm, omenie, prietenie.
Bunătate, substantiv feminin Sinonime:
buneţe, cumsecădenie, omenie, generozitate, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe, îngăduinţă.
Bunăvoinţă, substantiv feminin Sinonime:
îngăduinţă, amabilitate, tragere de inimă; râvnă, zel, sârg; afecţiune, cordialitate, prietenie.
Clemenţă, substantiv feminin Sinonime:
indulgenţă, îndurare, generozitate, îngăduinţă, bunătate, blândeţe.
Concesie, substantiv feminin Sinonime:
îngăduinţă, permisiune, trecere cu vederea.
Concurs, substantiv neutru
Sinonime:
acord, ajutor, alpiniadă, aport, aprobare, asentiment, aviz, balcaniadă, campionat, colaborare, competiţie, confruntare, consimțământ, consimțire, contribuție, cupă, examen, îngăduință, întrecere, învoială, învoire, joc, meci, olimpiadă, partidă, permisiune, serviciu, spartachiadă, sprijin, șalanj, turneu, universiadă, voie, voință, vrere, (figurat) întâlnire, (învechit și regional) faliment, (învechit) concurșum, (învechit) încuviințare, (la plural) oficii.
Dispensă, substantiv feminin Sinonime:
scutire, permisie; autorizaţie, îngăduinţă. Dispensa, verb
Sinonime:
a se lipsi, a renunţa; a scuti, a exonera, a se sustrage.
Învoială, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.
Mărinimie, substantiv feminin
Sinonime:
bărbăție, bravură, bunătate, bunăvoinţă, culanță, curaj, cutezanță, dărnicie, dârzenie, forță morală, generozitate, încumetare, îndrăzneală, îngăduință, înțelegere, liberalitate, milă, munificență, neînfricare, noblețe, semeție, temeritate, (familiar) galantonie, (figurat) larghețe, (învechit și popular) milostenie, (învechit) filotimie, (învechit) magnanimitate, (învechit) marinimie, (învechit) marinimozitate, (învechit) mărime, (învechit) priință, (turcism învechit) musaadea.
Milostenie, substantiv feminin
Sinonime:
ajutor, altruism, binefacere, bunăvoință, clemenţă, danie, grație, har, iertare, indulgenţă, îndurare, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, milostivire, ofrandă, pomană.
Paciență, substantiv feminin Sinonime:
răbdare, îngăduinţă, supunere, ascultare, obedienţă.
Slobozenie, substantiv feminin Sinonime:
libertate, autonomie, independenţă; permisiune, îngăduinţă, voie, aprobare, dezlegare.
Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.
Amânare, substantiv
Sinonime:
amânat, încetinire, întârziere, moratoriu, păsuială, păsuire, prelungire, prolongație, prorogare, prorogație, răgaz, retard, suspendare, tărăgănare, tergiversare, zăbavă, (învechit și regional) răzbun, (popular) îngăduință, (popular) îngăduire, (rar) tergiversațiune, (Transilvania) tămândare.
Intoleranță, substantiv
Sinonime:
dogmatism, exclusivism, fanatism, intransigență, lipsă de toleranță, lipsă de îngăduință, neîngăduință, neîngăduire, netoleranță, sectarism, șovinism; alergie.
Mansuetudine, substantiv
Sinonime:
altruism, benignitate, blândețe, bunătate, filantropie, generozitate, îngăduință, răbdare, magnanimitate, milă, omenie.
Iertăciune, substantiv
Sinonime:
iertare, îngăduință, permisiune, scuză.
Păsuire, substantiv
Sinonime:
amânare, păsuială, prelungire, răgaz, (învechit și regional) răzbun, (popular) îngăduință, îngăduire.
Musaadea, substantiv
Sinonime:
(învechit) bunăvoință, favoare, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, protecție; licență, permis.
Pozvol, substantiv
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, voie, voință, vrere.
Pozvolenie, substantiv
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, voie, voință, vrere.
Posluşanie, substantiv
Sinonime:
(învechit) acord, aprobare, ascultare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, dezlegare, dispoziție, funcție, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, muncă, permisiune, post, serviciu, slujbă, supunere, voie, voință, vrere; (variante) posloșanie, poslujenie, poslușenie, puslușanie.
Pozvolire, substantiv
Sinonime:
(învechit) autorizație, încuviințare, îngăduință, permisiune.
Încuviinţare, substantiv
Sinonime:
acceptare, acord, admitere, aprobare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, voie, voință, vrere, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) concurs, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie.
Îngăduială, substantiv
Sinonime:
cedare, concesie, indulgență, încetineală, îngăduință, îngăduire, păsuire, permisiune, răbdare, răgaz, timp îndelungat, toleranță, tolerare, voie.
Îngăduire, substantiv
Sinonime:
amânare, îngăduință, păsuială, păsuire, răgaz.
Răbdare, substantiv
Sinonime:
chin, durere, indulgență, încercare, îngăduință, îngăduire, nădejde, patimă, păs, pătimire, perseverență, speranță, stăruință, suferință, tenacitate, toleranță, (învechit) târpenie, (livresc) paciență. Răbdare, substantiv
Sinonime:
(cu valoare de imperativ) Așteaptă!
Toleranţă, substantiv
Sinonime:
abatere, acutumanță, derogație, indulgență, îngăduință, îngăduire, mansuetudine, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism.
Tolerantism, substantiv
Sinonime:
indulgență, îngăduință, îngăduire, toleranță.
Priinţă, substantiv (popular)
Sinonime:
ajutor, amabilitate, bunăvoință, câștig, cinste, credință, devotament, fidelitate, folos, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, necesitate, prietenie, profit, serviabilitate, serviciu, simpatie, statornicie, trebuință, utilitate, (învechit) prielnicie.
Învoințare, substantiv (învechit)
Sinonime:
încuviințare, îngăduință, permisiune.
Mâlcomișare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, îngăduință, smerenie.
