Legătură, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.
Bală, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
balaur, dihanie, fiară, lighioană, monstru, vietate; (figurat; despre femeie) desfrânată, scroafă. Bală, substantiv (învechit)
Sinonime:
balot, legătură, pachet, (variantă) bal. Bălă, substantiv (regional)
Sinonime:
iubită, lele, țărancă.
Balot, substantiv neutru Sinonime:
pachet, bagaj; boccea, legătură.
Bandaj, substantiv neutru Sinonime:
bandă, faşă, pansament, fâşie, legătură, atelă.
Banderolă, substantiv feminin Sinonime:
fâşie, bandă, legătură.
Boccea, substantiv feminin (popular) Sinonime:
pachet, bagaj, greutate, legătură.
Branșa, verb Sinonime:
a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni. Branșă, substantiv feminin Sinonime:
meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.
Branşament, substantiv neutru Sinonime:
racordare, legătură, conectare, contact, unire, joncțiune, cuplare.
Coardă, substantiv feminin
Sinonime:
strună; (popular) vână, nervi, muşchi, tendon, ligament; (popular) curmei; (tehnică) sfoară; (prin Moldova şi Oltenia) săgeată; (tehnică) arc, (regional) crac, punte; (regional) coadă, rână; (tehnică) (regional) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină; braţ; (botanică) viţă, lăstar de viţă de vie; (anatomie) (coardă dorsală) notocordă; crucea dinapoi, spadă; (coarda-ielelor) silnic.
Coeziune, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) legătură, unitate, solidaritate, interdependenţă.
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.
Comunicare, substantiv feminin Sinonime:
ştire, înștiințare, veste, comunicat; relaţie; legătură; conferinţă, comunicare, relatare.
Comunicaţie, substantiv feminin
Sinonime:
adresă, anunț, aviz, comunicare, comunicat, contact, corespondență, difuziune, informație, legătură, mesaj, raport, relaţie, știre, (comunicații de masă) mass-media, (învechit) comunicațiune.
Conecta, verb Sinonime:
a face legătura, a lega, a racorda, a branşa.
Conexa, verb Sinonime:
a uni, a reuni, a grupa, a alătura, a face legătura.
Conexiune, substantiv feminin
Sinonime:
legătură, relaţie, raport, conexitate; (conexiune inversă) feedback, retroacţiune, aferentaţie inversă; conectare.
Contact, substantiv neutru
Sinonime:
atingere, contingenţă, familiaritate, intimitate, joncțiune, legătură, raport, relaţie, tangență.
Contingenţă, substantiv feminin Sinonime:
atingere, contact, tangenţă, relaţie, legătură. Contingenta, verb
Sinonime:
a controla, a fixa, a limita, a măsura, a plafona, a raționa, a reglementa, a repartiza, a restrânge.
Corelaţie, substantiv feminin
Sinonime:
afinitate, concordanță, conexiune, corespondență, dependență (reciprocă), interdependență, înlănțuire, legătură, raport, reciprocitate, relaţie, sincronism, (învechit) corelațiune, (livresc) consecuție, (rar) conexitate.
Cupla, verb Sinonime:
a uni, a lega, a ataşa; a face legătura.
Disparat (disparată), adjectiv
Sinonime:
răzleţ, desperecheat, izolat, descompletat, stingher, lipsit de legătură, lipsit de armonie, lipsit de simetrie.
Flirta, verb
Sinonime:
a avea o legătură de dragoste ușoară și nestatornică, a cocheta, a fi în flirt, a susține o conversație ușuratică.
Învoială, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.
Joncţiune, substantiv feminin Sinonime:
legătură, împreunare, unire, racord, contact.
Juvăţ, substantiv neutru Sinonime:
ştreang, lanţ, legătură; (figurat) obligaţie.
Lipitură, substantiv feminin Sinonime:
sudură, legătură, fixare.
Maldăr, substantiv neutru
Sinonime:
braţ de (ceva), buchet, cantitate mare, grămadă, legătură, mănunchi, morman, snop, teanc.
Mănunchi, substantiv neutru Sinonime:
snop, buchet, legătură, maldăr.
Obligaţie, substantiv feminin
Sinonime:
angajament, angajare, cerință, datorie, exigență, făgăduială, făgăduință, imperativ, îndatorire, însărcinare, jurământ, motiv de recunoștință, necesitate, nevoie, obligare, obligativitate, oficiu, pretenție, promisiune, răspundere, responsabilitate, sarcină, trebuință, (figurat) comandament, (învechit și regional) juruință, (învechit și regional) niștotă, (învechit) dator, (învechit) datorință, (învechit) îndatorință, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) recerință, (livresc) servitute, (popular) legământ, (popular) legătură, (variantă) obligațiune.
Prieteşug, substantiv neutru (învechit și popular)
Sinonime:
amiciție, dragoste, iubire, legătură, prietenie.
Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.
Racord, substantiv neutru Sinonime:
legătură, contact, branşament, joncţiune, împreunare, înnăditură; holendru.
Raport, substantiv neutru Sinonime:
dare de seamă, relatare, expunere, înfăţişare; expozeu; relaţie, legătură, contact.
Referitor, adverb Sinonime:
privitor, privind, în ceea ce priveşte, în legătură cu, în privinţa.
Relaţie, substantiv feminin Sinonime:
legătură, raport; informaţie, relatare.
Snop, substantiv masculin Sinonime:
fascicul, mănunchi, legătură.
Sudură, substantiv feminin
Sinonime:
aderență, brazură, coalescență, joncțiune, sudaj, sudare, sutură; (figurat) îmbinare, închegare, legătură, unire (strânsă).
Suită, substantiv feminin Sinonime:
alai, escortă, însoţire; serie, șir, rând; continuitate, legătură, înlănţuire, succesiune.
Uniune, substantiv feminin Sinonime:
unire, alianţă, legătură, fuziune; ligă, federaţie, confederaţie, asociaţie.
Valenţă, substantiv feminin Sinonime:
relaţie, legătură, combinaţie.
Vălătuc, substantiv neutru Sinonime:
sul, legătură, pachet.
Verigă, substantiv feminin
Sinonime:
inel, belciug, belieră, za, legătură, (figurat) ochi.
Aderenţă, substantiv feminin
Sinonime:
legătură, lipire, sudare, joncțiune, colaj; coeziune.
Aderenţă, substantiv
Sinonime:
(medicină) bridă.
Amestecat, adjectiv
Sinonime:
adunat laolaltă, amalgamat, angrenat, bariolat, combinat, compozit, corcit, diferit, eteroclit, eterogen, felurit, heteroclit, hibrid, împestrițat, încâlcit, încrucișat, încurcat, mestecat, mixat, mixt, panașat, pestriț, reunit, variat, (figurat) confuz, (figurat) nehotărât, (învechit) nedelimitat, (Oltenia) mistrițat, (popular) mistreț, (prin Banat) mistricioi. Amestecat, adverb
Sinonime:
adunat laolaltă, angrenat, combinat, împestrițat, încurcat, pus în legătură, reunit, (învechit) incestuos. Amestecat, substantiv
Sinonime:
amestecare, mestecat.
Angajament, substantiv
Sinonime:
asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit şi regional) juruită, (regional) făgadă, (Transilvania) tagădaş, (Moldova) juruinţă, (învechit) promitere, sfătuit, (turcism învechit) bacalâm; îndatorire, obligaţie, sarcină, (popular) legătură.
Armură, substantiv
Sinonime:
(muzică) armătură, (învechit) signatură; (textilă) legătură.
Flirt (flirturi), substantiv neutru
Sinonime:
bagatelă, aventură amoroasă, aventură sentimentală; (persoană cu care se întreține o astfel de legătură) amant; idilă, intrigă.
Cârpă, substantiv
Sinonime:
buleandră, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă, (popular) treanţă, (învechit şi regional) rantie, (regional) paceaură, rufă, şuleandră, târfă, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) cârţă, (Moldova şi Bucovina) cotreanţă, (Transilvania) ronghi, (învechit, în Moldova) felegă; scutec; basma, batistă, legătură, tulpan.
Clin, substantiv
Sinonime:
(regional) băgătură, stan; (expresie) (a nu avea nici în clin, nici în mânecă) a nu avea nimic comun, nici un amestec, nici o legătură (cu cineva).
Colaj, substantiv
Sinonime:
legătură permanentă nematrimonială; concubinaj; (operă de artă rezultată din lipirea sau amestecul unor elemente eterogene) mozaic; (industria alimentară) cleire.
Costier, adjectiv
Sinonime:
de coastă, în legătură cu țărmul.
