Corelaţie, substantiv feminin
Sinonime:
afinitate, concordanță, conexiune, corespondență, dependență (reciprocă), interdependență, înlănțuire, legătură, raport, reciprocitate, relaţie, sincronism, (învechit) corelațiune, (livresc) consecuție, (rar) conexitate.
Compatibilitate, substantiv
Sinonime:
acord, adecvare, afinitate, armonie, concordanță, conexiune, conveniență, corelație, corespondență, potrivire, (învechit) convenanță; (expresie) (compatibilitate inversă) retrocompatibilitate.
Conexitate, substantiv
Sinonime:
conexiune, corelaţie, înlănţuire, legătură, raport, relaţie.
Consecuție, substantiv
Sinonime:
conexiune, corelație, înlănțuire, legătură, raport, relație; (consecuţia timpurilor) corespondenţa timpurilor.
Dependenţă, substantiv
Sinonime:
apartenență, aservire, atârnare, cauzalitate, corelație, interdependență, subordonare, supunere, (livresc) servitute, tutelă, vasalitate.
Corelațiune, substantiv
Sinonime:
corelație.
Interdependenţă, substantiv
Sinonime:
apartenență, cauzalitate, corelație, dependență reciprocă, intercondiționare, reciprocitate, (filozofie) legătură universală.
Paralelitate, substantiv (învechit)
Sinonime:
analogie, asemănare, corelație, echivalență, paralelism, simetrie, similitudine.
Corela, verb
Sinonime:
a fi în corelație, a lega, a se afla în legătură reciprocă.
Înlănțuire, substantiv
Sinonime:
conexiune, corelație, deducere logică, ferecare, îmbrățișare, îmbrățișat, încătușare, înlănțuit, înșiruire, legare în lanțuri, legătură, raport, relație, strângere, strâns, strânsoare, strânsură, succedare logică, (cinema) anșeneu, (figurat) seducere, (lingvistică) concatenație, (livresc) consecuție, (rar) conexitate, (rar) suită.
Coocurență, substantiv
Sinonime:
coapariție, coincidență, corelație.
