Imperativ, substantiv neutru Sinonime:
necesitate, obligaţie, cerinţă, poruncă (a vremii).
Imperativ (imperativă), adjectiv Sinonime:
poruncitor, autoritar, obligatoriu, categoric.
Comandament, substantiv neutru
Sinonime:
autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.
Necesitate, substantiv feminin
Sinonime:
cerinţă, exigență, folos, imperativ, nevoie, obligativitate, obligație, oportunitate, pretenție, solicitare, trebuinţă, utilitate, (figurat) comandament, (învechit și popular) treabă, (învechit și regional) lipsă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) polză, (învechit) recerință, (popular) priință; (fiziologie) (plural articulat) nevoile, (popular, articulat) treaba.
Obligaţie, substantiv feminin
Sinonime:
angajament, angajare, cerință, datorie, exigență, făgăduială, făgăduință, imperativ, îndatorire, însărcinare, jurământ, motiv de recunoștință, necesitate, nevoie, obligare, obligativitate, oficiu, pretenție, promisiune, răspundere, responsabilitate, sarcină, trebuință, (figurat) comandament, (învechit și regional) juruință, (învechit și regional) niștotă, (învechit) dator, (învechit) datorință, (învechit) îndatorință, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) recerință, (livresc) servitute, (popular) legământ, (popular) legătură, (variantă) obligațiune.
Poruncitor, (poruncitoare) Sinonime:
autoritar, imperativ, voluntar, energic.
Pretenţie, substantiv feminin
Sinonime:
ambiție, cerere, cerinţă, deziderat, doleanță, dorință, exigenţă, fatuitate, gloriolă, ifos, imodestie, imperativ, infatuare, înfumurare, îngâmfare, moft, naz, necesitate, nevoie, obligație, orgoliu, reclamare, revendicare, revendicație, rigurozitate, sclifoseală, severitate, suficiență, trebuință, vanitate, vanterie, veleitate, (figurat) comandament, (figurat; la plural) fumuri, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) pretendă, (învechit) pretenderisire, (învechit) recerință, (la plural) ifose, (regional) inaghie, (turcism învechit) teclif, (variantă) pretențiune.
Urgent (urgentă), adjectiv
Sinonime:
grabnic, imediat, imperativ, imperios, inevitabil, neîntârziat, presant, (Transilvania) sorgoș.
Urgenta, verb Sinonime:
a grăbi, a accelera, a da zor, a zori, a iuți. Urgenţă, substantiv
Sinonime:
grabă, imperativ, necesitate, obligație, tribut, zor, (învechit) sârguială, (Transilvania) sorgoșeală.
Autoritar, adjectiv
Sinonime:
absolut, absolutist, autocratic, autoritativ, despotic, dictatorial, dominator, imperativ, poruncitor, sever, tiranic, totalitar, tranșant, voluntar.
Necondițional, adjectiv
Sinonime:
absolut, imperativ, indispensabil.
Ultimat, substantiv (învechit)
Sinonime:
exigență imperativă, hotărâre irevocabilă, ultim cuvânt, ultimatum.
Injonctiv, adjectiv
Sinonime:
imperativ, obligant, poruncitor.
Recerinţă, substantiv
Sinonime:
cerință, exigență, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, trebuință.
Poroncitor, adjectiv
Sinonime:
(regional) autoritar, imperativ, poruncitor.
Nevoinţă, substantiv
Sinonime:
anevoință, belea, bucluc, caznă, cerință, chin, dandana, dificultate, efort, exigență, forțare, greutate, impas, impediment, imperativ, inconvenient, încurcătură, lipsă, mizerie, muncă, năpastă, neajuns, necaz, necesitate, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obligație, obstacol, opreliște, osteneală, pacoste, piedică, pocinog, pretenție, rău, sărăcie, sforțare, silință, stavilă, strădanie, străduință, supărare, trebuință, trudă, zbatere.
Indispensabilitate, substantiv
Sinonime:
imperativitate, necesitate, obligativitate.
Trebuinţă, substantiv
Sinonime:
cerință, exigență, folos, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, solicitare, utilitate, (figurat) comandament, (învechit și popular) treabă, (învechit și regional) lipsă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) polză, (învechit) recerință, (popular) priință.
Niştotă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cerință, exigență, imperativ, lipsă, mizerie, necesitate, nevoie, obligație, penurie, pretenție, sărăcie, scumpete, trebuință.
Răbdare, substantiv
Sinonime:
chin, durere, indulgență, încercare, îngăduință, îngăduire, nădejde, patimă, păs, pătimire, perseverență, speranță, stăruință, suferință, tenacitate, toleranță, (învechit) târpenie, (livresc) paciență. Răbdare, substantiv
Sinonime:
(cu valoare de imperativ) Așteaptă!
Confer, verb (la imperativ)
Sinonime:
compară (cu), consultă (cu), raportează-te la; a se vedea, comparaţi, consultaţi, vizitaţi.
Sine qua non, locuțiune adjectivală
Sinonime:
fără de care nu se poate, imperativ, indispensabil, necesar, (variantă) sine-qua-non.
Nevoire, substantiv (învechit)
Sinonime:
cerință, chin, chinuire, constrângere, dificultate, efort, exigență, greutate, imperativ, împotrivire, îngrijire, necesitate, nevoie, obligație, păgubire, pretenție, suferință, trebuință.
