Reciproc (reciprocă), adjectiv
Sinonime:
bilateral, mutual.
Reciprocamente, adverb (învechit)
Sinonime:
(în mod) reciproc, mutualmente, viceversa, (învechit) simetricește.
Involuţie, substantiv feminin
Sinonime:
dare înapoi, decădere, involuare, întoarcere în timp, modificare regresivă, regres, regresiune, retrogresiune, senescență, trecere la o treaptă inferioară, (învechit) involuțiune, (matematică) omografie reciprocă.
Disjuncție, substantiv
Sinonime:
bifurcație, excludere reciprocă, despărțire, diviziune, divorț, sciziune, separare; diastază; asindent, asindeton; conectiv.
Interpenetrație, substantiv
Sinonime:
pătrundere reciprocă, întrepătrundere, interferenţă, imbricație, osmoză, telescopaj.
Interdependenţă, substantiv
Sinonime:
apartenență, cauzalitate, corelație, dependență reciprocă, intercondiționare, reciprocitate, (filozofie) legătură universală.
Osmoză, substantiv
Sinonime:
interpenetrație, întrepătrundere, pătrundere reciprocă, sinergie.
Întrajutorare, substantiv
Sinonime:
ajutor mutual, ajutorare reciprocă, camaraderie, fraternitate, mutualitate, reciprocitate, solidaritate.
Întrepătrundere, substantiv
Sinonime:
interpenetraţie, intricație, îmbucare, osmoză, pătrundere reciprocă, (figurat) amestecare.
Compenetrație, substantiv
Sinonime:
(medicină) penetrație reciprocă, sinestezie.
Interdependent, adjectiv
Sinonime:
care depinde unul de altul, corelat, dependent, intercondiționat, în stare de dependență reciprocă, legat, solidar.
Interpenetrare, substantiv
Sinonime:
imbricare, interpătrundere, interpenetrație, intricare, întrepătrundere, osmoză, pătrundere reciprocă.
Corela, verb
Sinonime:
a fi în corelație, a lega, a se afla în legătură reciprocă.
Antipalagă, substantiv
Sinonime:
(gramatică) schimbare reciprocă.
Interasistență, substantiv
Sinonime:
asistență reciprocă, întrajutorare.
Mutualmente, adverb (rar)
Sinonime:
reciproc, reciprocamente.
Coempțiune, substantiv
Sinonime:
(drept roman) cumpărare reciprocă.
