Limita, verb
Sinonime: a mărgini, a îngrădi, a delimita, a hotărnici.

Limită, substantiv feminin
Sinonime: margine, hotar, graniță.  Limitare, substantiv
Sinonime: circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, îngrădire, învecinare, marcare, mărginire, reducere, restrângere, rezumare, (învechit) limitație, (învechit) limitațiune.  Limitativ, adjectiv
Sinonime: delimitativ, delimitator, demarcativ, restrictiv.  Limitator, substantiv
Sinonime: (tehnică) limitor.  

---

Buză, substantiv feminin (figurat)
Sinonime: margine, limită, capăt, terminaţie; ascuţiş, tăiş, lamă; culme, geană, vârf, pisc, creastă.

Buza, verb
Sinonime: a olări, a teşi.  Cadru, substantiv neutru
Sinonime: bordură, ramă, pervaz; suprafaţă, întindere, limită, spaţiu; mediu, ambianţă, atmosferă, climat, situaţie, circumstanţă; osatură, schelet, structură.  Cantona, verb
Sinonime: a (se) adăposti, a (se) caza, a (se) instala, a bivuaca, a campa, a confina, a găzdui, a încartirui, a poposi, a rămâne pe loc; (figurat) a se limita, a se stabili.  Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  Capăt (capete), substantiv neutru
Sinonime: punct final, margine, extremitate, limită, cap, terminaţie; fragment, rămăşiţă, bucată; (capete de lege, locuțiune) articole.  Circumscrie, verb
Sinonime: a delimita, a încadra, a limita, a localiza, a restrânge.  Circumscris (circumscrisă), adjectiv
Sinonime: limitat, redus, îngrădit.  Confidenţial (confidenţială), adjectiv
Sinonime: discret, intim, limitat, particular, restrâns, secret, tainic, (învechit) particularnic.  Contingenţă, substantiv feminin
Sinonime: atingere, contact, tangenţă, relaţie, legătură.

Contingenta, verb
Sinonime: a controla, a fixa, a limita, a măsura, a plafona, a raționa, a reglementa, a repartiza, a restrânge.  Cordon, substantiv neutru
Sinonime: centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.  Cuprins, substantiv neutru
Sinonime: conţinut; întindere, suprafaţă, spaţiu, loc, ţinut, regiune; tablă de materii, sumar, întins, teritoriu, (învechit) cuprindere, olat, limită, (rar) perimetru, (învechit) ocol, (rar) plin, corp, materie, (învechit) registru, scară, sumă, (grecism învechit) pinax; cotropire, gard, invadare, invazie, împrejmuire, încălcare, îngrăditură, năpădire, ulucă.

Cuprins, adjectiv
Sinonime: avut, bogat, înstărit, ocupat, prins, situat.  Delimita, verb
Sinonime: a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.  Determinabil (determinabilă), adjectiv
Sinonime: calculabil, definisabil, limitabil, măsurabil, precizabil.  Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime: precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.  Extremitate, substantiv feminin
Sinonime: limită, margine, capăt, cap, vârf, extremă, colţ, (învechit) sconcenie, latură.  Filială, substantiv feminin
Sinonime: sucursală, companie, corporație, societate cu răspundere limitată.  Filistin, substantiv masculin
Sinonime: meschin, rău, mărginit, limitat, fără orizont.  Finit (finită), adjectiv
Sinonime: limitat, mărginit, delimitat, circumscris; terminat, sfârşit, isprăvit, încheiat, închis.  Frontieră, substantiv feminin
Sinonime: bornă, (Banat) mege, (învechit şi popular) margine, (învechit, la plural) confinii, cordon, demarcaţie, fruntarie, graniţă, hotar, limită teritorială, miezuină.  Graniţă, substantiv feminin
Sinonime: frontieră, hotar, margine; (figurat) limită, demarcaţie, separare; (figurat) oprelişte, zăgaz, barieră.  Hotar, substantiv neutru
Sinonime: graniţă, frontieră, limită; margine, hat, răzor, mejdină.  Hotărnici, verb
Sinonime: a circumscrie, a delimita, a demarca, a fixa, a învecina, a limita, a marca, a mărgini, a pune hotar, a stabili, (învechit) a hotărî, (învechit) a semna, (variantă) a otărnici.  Îngrădi, verb
Sinonime: a împrejmui, a închide, a claustra, a mărgini; a înfrâna, a pune frâu, a reţine, a limita, a stăvili.  Îngrădire, substantiv feminin
Sinonime: împrejmuire, gard, limită, margine, izolare.  Îngust (îngustă), adjectiv
Sinonime: strâmt, redus, mic, limitat; subţire, delicat, firav; lipsit de orizont, mărginit, prost, meschin.  Îngusta, verb
Sinonime: a reduce, a micșora, a limita, a restrânge.  Îngustime, substantiv feminin
Sinonime: limitare, strâmtoare, micime, subţirime; lipsă de orizont, mărginire, meschinărie.  Linie, substantiv feminin
Sinonime: riglă, lineal; traseu, direcţie, drum; chip, mod, procedeu, criteriu; hotar, graniţă, limită.  Localiza, verb
Sinonime: a fixa, a determina, a încadra, a indica locul; a restrânge, a limita, a delimita; a adapta, a aclimatiza, a introduce.  Marca, verb
Sinonime: a însemna, a nota, a înregistra, a înscrie, a menţiona; a delimita, a contura, a limita, a mărgini, a jalona; (figurat) a indica, a dovedi, a sublinia, a scoate în evidenţă, a releva, a arăta, a accentua.

Marcă, substantiv feminin
Sinonime: semn, însemnare, notă, menţiune; inscripţie, urmă, pecete, amprentă, indiciu, dovadă; simbol, tip, model.  Margine, substantiv feminin
Sinonime: extremitate, limită, hotar, graniţă, frontieră; periferie; mahala; mal, ţărm; tiv, chenar, bordură, muchie.  Mărgini, verb
Sinonime: a se învecina, a se hotărnici, a se răzori; a limita, a îngrădi, a restrânge, a reduce, a scădea, a diminua, a micşora, a stăvili; a se rezuma, a se mulţumi, a rămâne la (ceva).  Măsura, verb
Sinonime: a evalua, a cântări, a calcula; a limita, a proporţiona.

Măsură, substantiv feminin
Sinonime: cantitate, mărime, întindere; (figurat) dispoziţie, hotărâre, ordin; procedeu, modalitate, manieră, mijloc, metodă, chip, fel; valoare, putere, tărie, forţă, grad; moderaţie, cumpătare, chibzuinţă, înfrânare, reţinere, abţinere, limită, stăpânire, echilibru.  Măsurat (măsurată), adjectiv
Sinonime: cântărit, calculat, proporţionat, limitat; (figurat) moderat, temperat, aşezat, cumpătat, stăpânit, chibzuit, echilibrat, socotit.  Mic, substantiv masculin
Sinonime: mititel, cârnăcior.

Mic, adjectiv
Sinonime: redus, scurt, scund, puţin, limitat; (despre sunet, zgomot) slab, încet, stins, imperceptibil; nevârstnic, copil; neînsemnat, nevaloros, fără valoare; meschin, josnic, mărginit, egoist.  Micşora, verb
Sinonime: a reduce, a diminua, a abrevia, a scădea, a restrânge, a limita, a mărgini, a îngusta, a strâmta.  Minimum, adverb
Sinonime: cel puțin, măcar, minim, pe puțin.

Minimum, substantiv
Sinonime: limită inferioară, minim.  Mulţumi, verb
Sinonime: a accepta, a admite, a aproba, a avea de ajuns, a bucura, a compensa, a consimți, a despăgubi, a exprima gratitudine, a fi recunoscător, a gratifica, a încuviința, a îndupleca, a îngădui, a învoi, a lăsa, a nu pretinde mai mult, a permite, a primi, a răsplăti, a răspunde la o urare, a răspunde la un salut, a recompensa, a satisface, a se limita, a se socoti satisfăcut, a spune mulțumesc, (Banat, Transilvania și Moldova) a joi, (învechit) a blagodari, (popular) a îndestula, (variantă) a mulțămi.  Nebuneşte, adverb
Sinonime: exagerat, excesiv, fără limită, fără socoteală, inconştient, în mod necontrolat, nechibzuit, orbeşte, prosteşte.  Plafon, substantiv neutru
Sinonime: boltă, limită, maximă, maximum, nivel de altitudine, sufit, tavan, (astăzi rar) pod, (învechit și regional; la plural) podele, (învechit) plafond, (învechit) plafund, (Moldova) bagdadie, (Transilvania și Banat) cerine.  Plafona, verb
Sinonime: a limita, a mărgini, a fixa, a delimita.  Precoce, adjectiv
Sinonime: timpuriu, înainte de vreme, neaşteptat, înainte de limită.  Raţionalizare, substantiv feminin
Sinonime: restricţie, limitare, reducere, porţionare.  Redus (redusă), adjectiv
Sinonime: micşorat, scăzut, diminuat, restrâns, limitat; mărginit, prost, incapabil.  Restricţie, substantiv feminin
Sinonime: limită, limitare, restrângere, raţionalizare.  Restrânge, verb
Sinonime: a circumscrie, a delimita, a diminua, a împuțina, a limita, a localiza, a mărgini, a micşora, a reduce, a scădea, a se mulțumi, a se rezuma, a trăi modest, (figurat) a îngrădi.  Rezuma, verb
Sinonime: a sintetiza, a recapitula, a concentra; a se limita, a se mărgini, a se mulţumi.  Scadenţă, substantiv feminin
Sinonime: soroc, termen, limită.  Soroc, substantiv neutru
Sinonime: termen, dată, limită; (popular) menstruaţie; rost, socoteală, orânduială; (regional) ursită, soartă, destin.  Sta, verb
Sinonime: a se opri, a rămâne locului, a poposi, a conteni, a înceta; a nu munci, a se întrerupe, a nu funcţiona, a staţiona, a stagna; a trăi, a vieţui, a locui, a şedea, a fi situat; (popular) a fi, a exista, a se afla, a se petrece, a avea loc; a fi fixat, a atârna; (figurat) a consta, a se limita, a se reduce la; a fi gata să, a fi pe punctul de a, a fi cât pe ce să.