Caracter, substantiv neutru Sinonime:
fire, natură, fel de a fi, comportare, comportament, eu; semn grafic.
Caracterial, adjectiv
Sinonime:
atrabilar, coleric, inadaptat, instabil, irascibil, iritabil, nervos, susceptibil.
Caracteristic (caracteristică), adjectiv Sinonime:
specific, distinctiv, propriu, definitoriu, caracterizant.
Caracteristică, substantiv feminin Sinonime:
trăsătură, notă distinctivă, specificitate, proprietate, particularitate.
Caracteriza, verb Sinonime:
a determina, a defini, a încadra; a descrie, a analiza, a înfăţişa.
Caracterizant, adjectiv
Sinonime:
caracteristic, caracterizator.
Caracterizare, substantiv
Sinonime:
caracterizat, definire, descriere, individualizare.
Caracterizat, adjectiv
Sinonime:
definit, determinat, precizat. Caracterizat, substantiv
Sinonime:
caracterizare.
Caracterizator, adjectiv
Sinonime:
caracterizant, specific.
Caracterologie, substantiv
Sinonime:
clasificație, etologie, psihologie, studiul caracterelor.
Alcătuitor (alcătuitoare), adjectiv Sinonime:
constitutiv, structural, component, caracteristic, constituent.
Califica, verb Sinonime:
(reflexiv) a trece o probă, a progresa, a urca în grad, a se specializa, a se forma; a aprecia, a considera, a socoti, a eticheta, a categorisi, a caracteriza, a numi, a taxa.
Calificativ, substantiv neutru Sinonime:
apreciere, notă, etichetă; epitet, apelativ, atribut, caracteristică, calitate, poreclă, supranume, poreclă.
Calitate, substantiv feminin Sinonime:
aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.
Cataloga, verb
Sinonime:
a caracteriza, a catagrafia, a categorisi, a clasa, a considera, a enumera, a eticheta, a înregistra, a înșira, a socoti, (învechit) a catalogiza.
Categorisi, verb Sinonime:
a clasa, a clasifica, a împărţi; a califica, a caracteriza, a aprecia.
Conformaţie, substantiv feminin
Sinonime:
alcătuire, format, structură; profil moral, caracter, configuraţie, relief, constituţie, factură, fizic, natură, (învechit) temperament.
Corect (corectă), adjectiv Sinonime:
cumsecade, onest, cinstit, loial, de bună credinţă, de caracter, ireproşabil; adevărat, just, drept, întemeiat.
Croială, substantiv feminin
Sinonime:
charleston, croi, croitură, cupă, fason, linie, tăietură, (figurat) bătaie, (figurat) caracter, (figurat) lovitură, (învechit) arhitectură, (învechit) plan, (regional; figurat) minciună mare, (regional) curuială.
Defini, verb
Sinonime:
a determina, a contura, a fixa, a preciza, a lămuri; a caracteriza, a califica, a categorisi, (variantă) a defina.
Definitoriu (definitorie), adjectiv
Sinonime:
caracteristic, definitor, definițional, distinct, distinctiv, dominant, elocvent, particular, propriu, reprezentativ, specific, tipic, (învechit) însușit.
Descrie, verb
Sinonime:
a înfăţişa, a caracteriza, a prezenta, a contura, a expune, a reda, a zugrăvi, (învechit) a depinge, a prescrie, a scrie, a zografisi, (figurat) a picta, a trasa.
Descriere, substantiv feminin
Sinonime:
caracterizare, compunere, prezentare, evocare, expunere, înfăţişare, redare, zugrăvire, (rar) descripţie, zugrăveală, (învechit) scriere, scrisoare.
Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime:
precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.
Distinct (distinctă), adjectiv
Sinonime:
deosebit, diferit, osebit; clar, evident, lămurit, desluşit; aparte, separat, caracteristic.
Distinctiv (distinctivă), adjectiv
Sinonime:
caracteristic, deosebitor, specific, tipic, propriu, particular.
Dominant (dominantă), adjectiv
Sinonime:
preponderent, relevant; specific, caracteristic; stăpânitor, predominant.
Duh, substantiv neutru
Sinonime:
arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.
Etic (etică), adjectiv Sinonime:
moral, cinstit, de caracter.
Factură, substantiv feminin
Sinonime:
structură, constituţie, construcţie, alcătuire, caracter, fel, gen, natură, conformaţie, manieră, stil, tehnică; chitanță, notă de plată, borderou, decont.
Fel, substantiv masculin
Sinonime:
mod, manieră, chip, procedeu, cale; varietate, soi, gen, sort, sortiment, categorie; fire, natură, caracter, temperament; origine, neam, familie, spiţă; obicei, datină, tradiţie, (la plural) moravuri; stil, regim, sens, specie, tip, teapă, specimen, (regional) modru, factură.
Fire, substantiv feminin
Sinonime:
lume, natură, viaţă, mediu; caracter, structură, temperament, cuget, cumpăt, cumpătare, fel, (livresc) umoare, (învechit şi regional) natural, (învechit) duh, (figurat) inimă; apucătură, deprindere, nărav, obicei, obişnuinţă, (Banat) ogod; ciclu, menstruaţie, period.
Flegmatic (flegmatică), adjectiv
Sinonime:
calm, cu caracter nepăsător, cu sânge rece, detașat, impasibil, imperturbabil, indiferent, limfatic, liniștit, nepăsător, olimpian, placid.
Găunos (găunoasă), adjectiv
Sinonime:
buturos, cariat, fără miez, găurit, gol, scobit, scorburos, sec, stricat, (figurat) lipsit de caracter, (figurat) nevaloros, (învechit și regional) scorboroșit, (rar) deșert, (regional) bortos, (regional) boșturos, (regional) budugănios, (regional) buștihos, (regional) corobăios, (regional) corobănos, (regional) scrobos, (regional) stupos.
Indice, substantiv neutru
Sinonime:
ac, arătător, caracter, cifră, clasificator, criteriu, exponent, grad, index, indicator, indicație, informație, listă, literă, marcă, număr, parametru, particularitate, proprietate, putere, registru, semn, semnal, simbol, specificitate, trăsătură; deget arătător.
Individualitate, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, caracter, ins, însușire, originalitate, particularitate, persoană, personalitate, singularitate.
Inimă, substantiv feminin
Sinonime:
abdomen, bărbăţie, bravură, burtă, caracter, centru, cocoş, conştiinţă, cord, cupă, curaj, cutezanţă, dârzenie, esenţă, fire, fond, interior, încumetare, îndrăzneală, materie, măduvă, miez, mijloc, natură, neînfricare, om, piept, rânză, semeţie, stomac, structură, suflet, temeritate, temperament, (învechit, la plural) maţe, (plural) pântece.
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.
Maleabil (maleabilă), adjectiv
Sinonime:
adaptabil, deformabil, ductil, elastic, extensibil, flasc, flexibil, moale, modelabil, plastic; (figurat; despre caracter) acomodabil, acomodant, adaptabil, ascultător, conciliant, docil, elastic, influențabil, laxist, maniabil, mlădios, plecat, suplu, supus.
Natură, substantiv feminin Sinonime:
mediu, realitate, viaţă; fire, temperament, caracter; calitate, soi, fel, gen, varietate, sort, specie, categorie.
Obişnuit (obișnuită), adjectiv
Sinonime:
acomodat, banal, caracteristic, clasic, comun, consacrat, consfințit, cotidian, cunoscut, curent, dedat, deprins, familiar, familiarizat, firesc, frecvent, natural, normal, oarecare, ordinar, prozaic, răspândit, regulat, simplu, specific, tradițional, uzual, zilnic, (figurat) curat, (învechit) fireș, (învechit) prost, (învechit) prostesc, (rar) sacramental, (învechit) obicinuit, (învechit) obiciuit.
Original (originală), adjectiv
Sinonime:
aparte, autentic, bizar, caracteristic, caracterizator, ciudat, deosebit, distinctiv, excentric, excepțional, extraordinar, extravagant, fără pereche, fără seamăn, ieşit din comun, incomparabil, individual, inimitabil, insolit, neasemănat, neasemuit, neauzit, neconformist, necopiat, neimitabil, nemaipomenit, nemaivăzut, neobişnuit, nonconformist, nou, particular, personal, propriu, singular, specific, sui-generis, unic, (învechit) particularnic.
Otreapă, substantiv feminin Sinonime:
zdreanţă, cârpă; secătură, om de nimic, om fără caracter.
Parametru, substantiv masculin
Sinonime:
caracteristică, constantă, element, factor, mărime, variabilă.
Particular (particulară), adjectiv
Sinonime:
aparte, caracteristic, confidențial, definitoriu, deosebit, distinct, distinctiv, domestic, dominant, exclusiv, individual, intim, neoficial, original, personal, privat, propriu, singular, special, specific, subiectiv, sui-generis, tipic, (învechit) însușit, (învechit) obrăzalnic, (învechit) particularistic, (învechit) particularnic, (învechit) partnic, (învechit) părtnicesc, (învechit) personalicesc, (învechit) personalnic, (variantă învechită) particolar, (variantă învechită) particoler, (variantă învechită) particulare, (variantă învechită) particuler, (variantă învechită) particulier.
Particularitate, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, calitate, caracter (particular), caracteristică, circumstanță particulară, detaliu, individualitate, însușire, notă distinctivă, originalitate, particularism, proprietate, semn, singularitate, specialitate, specific, specificitate, tipicitate, trăsătură caracteristică, (figurat) amprentă, (figurat) marcă, (figurat) pecete, (figurat) sigiliu, (figurat) timbru, (regional) însușietate.
Personal (personală), adjectiv Sinonime:
individual, propriu, particular, privat, specific, caracteristic.
Personalitate, substantiv feminin Sinonime:
individualitate, eu, caracter, prestanţă.
Portret, substantiv neutru Sinonime:
imagine, pictură, desen; (figurat) descriere, prezentare, caracterizare, înfăţişare.
Prezenta, verb Sinonime:
a recomanda, a face cunoscut; a înfăţişa, a expune, a arăta; a caracteriza, a descrie, a preciza.
Proprietate, substantiv feminin Sinonime:
posesiune, deţinere, stăpânire; avere, bunuri, avut; caracteristică, însuşire, trăsătură, specific.
Propriu (proprie), adjectiv Sinonime:
personal, individual; caracteristic, specific, deosebitor, distinctiv; bun, indicat, nimerit, util.
Reprezentativ (reprezentativă), adjectiv
Sinonime:
alegoric, caracteristic, clasic, emblematic, expresiv, grăitor, ilustrativ, intelectual, parlamentar, semnificativ, simbolic, specific, tipic, (livresc) exponenţial.
Său (sa), adjectiv şi pronume posesiv Sinonime:
propriu, al lui, al ei; (singular) soţul, soţia; (la plural) familia, rudele, prietenii; specific, caracteristic.
Simptomatic (simptomatică), adjectiv
Sinonime:
accidental, caracteristic, incidental, indicativ, întâmplător, ocazional, revelator, semnificativ, sporadic, tipic, (figurat) grăitor.
Singulariza, verb
Sinonime:
a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) evidenția, a (se) ilustra, a (se) individualiza, a (se) izola, a (se) remarca, a caracteriza, a deveni singular, a particulariza, a personaliza, a scoate în evidență, (învechit) a (se) însemna, (învechit) a (se) vesti, (învechit) a se semnala.
Specific (specifică), adjectiv Sinonime:
caracteristic, propriu, tipic, distinct, special, particular, unic.
Specificitate, substantiv feminin Sinonime:
specific, caracteristică, notă aparte.
Stofă, substantiv feminin
Sinonime:
bucleu, draperie, liberti, postav, țesătură, (învechit și regional) cumaș, (la plural) textile, (regional) pănură; (figurat) aptitudine, calitate, caracter, dispoziție, fire, material, merit, natură, predispoziție, substanţă, talent; (variantă) ștofă.
Suflet, substantiv neutru Sinonime:
conştiinţă, minte, caracter, simţire; omenie, bunătate; curaj, îndrăzneală; viaţă, suflu, inimă; persoană, om, ins, locuitor; suflare, respiraţie.
