Abate
Abate, verb
Sinonime: a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida.

Abate, substantiv
Sinonime: (biserică) prior; stareţ, egumen.  
 
Abatere (abateri)
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime: aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.  
 
Abatesă
Abatesă, substantiv
Sinonime: călugăriță, egumenă, maică superioară, stareță, (regional) stariță.  
 

Aberaţie (aberaţii)
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime: eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.  
 
Abuz
Abuz, substantiv neutru
Sinonime: exces, exagerare, necumpătare, ilegalitate, injustiție, abatere, încălcare a legii.  
 
Anomalie
Anomalie, substantiv feminin
Sinonime: abatere, neregularitate, deviere; defect, meteahnă, monstruozitate, bizarerie.  
 
Călca
Călca, verb
Sinonime: a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita.

Calca, verb
Sinonime: calchia.  
 
Cârmeală
Cârmeală, substantiv feminin
Sinonime: întorsătură, cotitură, ocol, ocolire, abatere; (figurat) şovăială, ezitare, codire, eschivare.  
 
Cârmi
Cârmi, verb
Sinonime: a coti, a întoarce, a ocoli, a se abate; (figurat) a şovăi, a ezita, a se codi, a se eschiva.  
 
Contravenţie
Contravenţie, substantiv feminin
Sinonime: ilegalitate, abatere, abuz, încălcare.  
 
Coti
Coti, verb
Sinonime: a se abate; a-şi da coate; a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (popular) a cârni, (Moldova) a cotigi, (învechit) a şovăi; a o lua, a merge.  
 
Cusur
Cusur, substantiv neutru
Sinonime: abatere, aluzie, anomalie, culpabilitate, culpă, defect, eroare, greşeală, imperfecţiune, meteahnă, patimă, păcat, racilă, rest, restanţă, vină, vinovăţie.  
 
Da
Da, verb
Sinonime: a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli.

Da, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.  
 
Delict
Delict, substantiv neutru
Sinonime: infracţiune, greşeală, abatere, eroare.  
 
Deroga
Deroga, verb
Sinonime: a se abate, a face excepţie, a nu respecta o lege.  
 
Devia
Devia, verb
Sinonime: a abate, a îndepărta, a merge alături, a muta, a schimba.  
 
Eres
Eres, substantiv neutru
Sinonime: prejudecată, superstiţie, absurditate, eroare, greşeală, erezie, păcat, rătăcire, (rar) necredinţă, (învechit) minciună; abatere, culpabilitate, culpă, vină, vinovăţie.  
 
Excurs
Excurs, substantiv neutru
Sinonime: abatere, digresiune, divagare, divagaţie, excursie, (învechit) escurs, (învechit) excursus.  
 
Face
Face, verb
Sinonime: a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.  
 
Greş
Greş, substantiv neutru
Sinonime: abatere, culpabilitate, culpă, cusur, defect, eroare, greşeală, păcat, vină.  
 
Greşeală
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie, (învechit) greșală, (regional) greșa, (regional) grișea.  
 
Greşi
Greşi, verb
Sinonime: a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.  
 
Indisciplină
Indisciplină, substantiv feminin
Sinonime: abatere, anarhie, dezobediență, dezordine, indocilitate, insubordonare, insubordonație, insumisiune, neascultare, nedisciplină, nesupunere, (rar) recalcitranţă, sedițiune.  
 
Îndepărta
Îndepărta, verb
Sinonime: a înlătura, a concedia, a elimina, a da deoparte; a se abate, a o lua razna.  
 
Întorsătură
Întorsătură, substantiv feminin
Sinonime: cotitură, abatere, şerpuire, răsucire, întortochere; schimbare, modificare.  
 
Libertate
Libertate, substantiv feminin
Sinonime: abatere de la normă, aprobare, autonomie, dezinvoltură, independenţă, indeterminism, învoire, liber-arbitru, libertinaj, libertinism, licență, neatârnare, nonconformism, permisiune, suveranitate, ușurință, (învechit și popular) slobozenie, (învechit și regional) slobozie, (învechit) liberaliciune, (învechit) nedependență, (învechit) volnicie, (popular) revoluție, (rar) timp liber.  
 
Năzări
Năzări, verb
Sinonime: a i se năluci, a i se părea, a-i căşuna, a-i veni, a-l apuca, (învechit şi regional) a-i abate, (Transilvania) a-i tonca, (figurat) a-i trăsni.  
 
Neregularitate
Neregularitate, substantiv feminin
Sinonime: abatere, accident, anomalie, asimetrie, deviație, deviere, discontinuitate, disimetrie, eroare, ilegalitate, inegalitate, iregularitate, ondulație, sinuozitate.  
 
Nesocoti
Nesocoti, verb
Sinonime: a călca, a contraveni, a deprecia, a desconsidera, a dispreţui, a ignora, a încălca, a lua în glumă, a lua în râs, a neglija, a necunoaște, a nu ține cont, a nu ține seama de, a omite, a se abate, a subestima, a viola, (figurat) a silui, (învechit) a defăima, (învechit) a mepriza, (învechit) a ocărî, (învechit) a păși, (învechit) a sparge, (învechit) a stropși, (învechit) a știrbi.  
 
Ocoli
Ocoli, verb
Sinonime: a înconjura; a împrejmui, a îngrădi; a evita, a se abate, a ieşi din subiect; a umbla brambura, a umbla hai-hui.  
 
Pastor
Pastor, substantiv masculin
Sinonime: preot, popă.

Păstor, substantiv masculin
Sinonime: cioban, păcurar, oier; prelat, preot, popă, abate, călugăr.  
 
Păcat
Păcat, substantiv neutru
Sinonime: vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.  
 
Păcătui
Păcătui, verb
Sinonime: a greşi, a se abate, a călca normele.  
 
Părinte
Părinte, substantiv masculin
Sinonime: tată, taică, (la plural) strămoşi; (figurat) întemeietor, creator, făuritor, pionier; preot, popă, prelat, abate, călugăr.  
 
Perversiune
Perversiune, substantiv feminin
Sinonime: depravare, desfrânare, imoralitate; alterare, corupţie, tulburare, dereglare, abatere; (tipuri de perversiune) amoralitate, bestialitate, coprofilie, exhibiționism, fetișism, neregulă, masochism, necrofilie, sadism, sadomasochism, satanism.  
 
Prihană
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.  
 
Refracta
Refracta, verb
Sinonime: a răsfrânge, a abate, a devia, a modifica.  
 
Riguros (riguroasă)
Riguros (riguroasă), adjectiv
Sinonime: sever, strict, aspru, inflexibil; exact, precis, fără abateri.  
 
Sminteală
Sminteală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, aiureală, bătaie, ciomăgeală, culpabilitate, culpă, daună, defect, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nebunie, necaz, neconformare, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pierdere, prejudiciu, scrânteală, stavilă, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, zăpăceală, (familiar) țăcăneală.  
 
Sustrage
Sustrage, verb
Sinonime: a fura, a șterpeli; a abate, a împiedica; a se eschiva.  
 
Trece
Trece, verb
Sinonime: a merge, a străbate, a păşi, a-şi croi drum, a-şi tăia drum; (figurat) a se perinda, a se succeda, a curge, a se scurge, a se desfăşura; a vizita, a se abate; a sări peste (ceva), a depăşi, a întrece; a da, a preda, a transmite; a înregistra, a înscrie, a introduce; a nu mai fi, a se epuiza, a se sfârşi; (figurat) a îmbătrâni, a se stinge, a se ofili, a se veşteji.  
 
Licenţă (licenţe)
Licenţă (licenţe), substantiv feminin
Sinonime: autorizaţie, permis, brevet, patentă; desfrâu, exces, imoralitate, desfrânare, poftă, impudoare, indecenţă, necuviinţă, neruşinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate; (locuțiune, licenţă poetică) abatere uşoară de la regulile gramaticale ale limbii.  
 
Abataj (abataje)
Abataj (abataje), substantiv neutru
Sinonime: abatere, doborâre, exterminare, imolație, sacrificare, tăiere; (minerit) havaj, havare, (prin Transilvania) ort; (marinărie) carenaj.  
 
Deviere (devieri)
Deviere (devieri), substantiv feminin
Sinonime: abatere, deviație, îndepărtare, mutare, schimbare; deflexiune.  
 
Teahnă (tehne)
Teahnă (tehne), substantiv feminin
Sinonime: abatere, greșeală, meteahnă, vină.  
 
Ponos (ponoase)
Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime: abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.  
 
Smintă (sminte)
Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime: (regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.  
 
Rătăceală (rătăceli)
Rătăceală (rătăceli), substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abatere, culpabilitate, culpă, eroare, greșeală, păcat, rătăcire, vină, vinovăție.  
 
Excepție (excepții)
Excepție (excepții), substantiv feminin
Sinonime: anomalie, abatere, particularitate, singularitate; (cu excepția) afară de; (fără excepție) fără deosebire; (de excepție) excepțional; (termen juridic) incident, derogație.  
 
Cleric
Cleric, substantiv
Sinonime: abate, capelan, călugăr, coadjutor, congregaționist, druid, ecleziast, iezuit, lazarist, mag, marabut, oficiant, pastor, preot, reverend, seminarist, vicar, (învechit) duhovnic.  
 
Detur
Detur, substantiv
Sinonime: abatere, buclă, deviație, meandru, ocol, sinuozitate, subterfugiu, truc, zigzag.  
 
Contraveni
Contraveni, verb
Sinonime: a se abate, a călca, a încălca, a nesocoti, a viola, (învechit) a păşi, a sparge, a stropşi, a ştirbi.  
 
Depărta
Depărta, verb
Sinonime: a (se) dezlipi, a (se) îndepărta, a trimite la distanță, a ține la distanță, a spaţia, a scoate, a izgoni, a se înstrăina, a alunga; a se abate, a devia.  
 
Derivă (derive)
Derivă (derive), substantiv feminin
Sinonime: abatere, depărtare, recul, retragere.  
 
Derogare
Derogare, substantiv
Sinonime: (termen juridic) derogaţie, abatere.  
 
Deviaţie
Deviaţie, substantiv
Sinonime: abatere, decalaj, deviere, distanțare, distorsiune, ecart, îndepărtare, spațiere; deflexiune, difracție, dispersie; by-pass; deviaționism, erezie, heterodoxie, iregularitate; (deviație sexuală) homosexualitate, perversiune.  
 
Digresiune
Digresiune, substantiv
Sinonime: abatere, îndepărtare, divagare, divagaţie, (livresc) excurs, (figurat) ocol, paranteză.  
 
Vicar
Vicar, substantiv
Sinonime: abate, capelan, cler, dalai-lama, druid, episcop, guvernator, mag, marabut, pastor, prelat, preot, reverend.  
 
Distrage
Distrage, verb
Sinonime: a abate, a amuza, a desfăta, a dispune, a distra, a înveseli, a petrece, a râde, a sustrage, a veseli.  
 
Divaga
Divaga, verb
Sinonime: a se abate, a face o divagație, a elucubra; a vorbi aiurea, a bate câmpii, a deraia.  
 
Egumen
Egumen, substantiv
Sinonime: abate, arhimandrit, proestos, proistos, protosinghel, singhel, stareţ, superior.  
 
Superior
Superior, substantiv
Sinonime: abate, arhimandrit, decan, egumen, stareţ; director, patron, șef.  
 
Ambardee
Ambardee, substantiv
Sinonime: (marină) abatere, ecart, mascadă.  
 
Săblăzni
Săblăzni, verb
Sinonime: a (se) abate de la calea morală, a (se) necăji, a cădea în ispită, a greşi, a nu recunoaște ca atare, a păcătui; a ejacula, a avea poluție.  
 
Deroba
Deroba, verb
Sinonime: a se eschiva, a se sustrage, a-și declina răspunderea; (călărie) a se abate de la pistă, a se întoarce în loc; (militărie) a rupe contactul cu inamicul, a se desprinde de inamic; (medicină, despre membre) a nu mai ține, a se muia, a slăbi.  
 
Poligni
Poligni, verb
Sinonime: a abate, a apleca, a arunca, a atârna, a azvârli, a cădea, a coborî, a culca, a curba, a da jos, a dărâma, a doborî, a face cadă, a înclina, a încovoia, a îndoi, a întinde, a lăsa, a lungi, a pleca, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a trânti.  
 
Greşală
Greşală, substantiv
Sinonime: (învechit) abatere, eroare, greşeală, vină.  
 
Egumenă
Egumenă, substantiv
Sinonime: (biserică) abatesă, stareță.  
 
Poticăli
Poticăli, verb
Sinonime: (învechit) a abate, a amăgi, a copleși, a corupe, a da de belea, a da de necaz, a împovăra, a încărca, a înșela, a păcăli, a (se) pedepsi, a se primejdui.  
 
Nesmintit
Nesmintit, adjectiv
Sinonime: fix, imobil, neabătut, neclintit, nemișcat, neschimbat, stabil.

Nesmintit, adverb
Sinonime: constant, desigur, exact, fără abatere, fără schimbare, indiscutabil, în mod regulat, morțiș, musai, neapărat, negreșit, neîndoielnic, neîndoios, numaidecât, obligatoriu, precis, riguros, sigur.  
 
Ilegalitate
Ilegalitate, substantiv
Sinonime: abatere de la lege, abuz, asasinat, clandestinitate, conspirativitate, contrabandă, crimă, defraudare, delapidare, delict, escrocare, escrocherie, fraudare, fraudă, furt, hoție, ilegalism, impostură, inechitate, infracțiune, inicvitate, injustețe, injustiție, iregularitate, încălcarea legii, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, nedreptate, nelegalitate, nelegiuire, omor, omucidere, pungășie, samavolnicie, sfidarea legii, speculație, speculă, trafic, ucidere, violarea legii, (familiar) bișniță, (familiar) pungășeală, (învechit și popular) fărădelege, (învechit și popular) strâmbătate, (rar) ucis.  
 
Derogațiune
Derogațiune, substantiv
Sinonime: (învechit) abatere, derogare, derogație, excepție, permisiune.  
 
Prelat
Prelat, substantiv
Sinonime: abate, arhiepiscop, arhiereu, cardinal, ecleziastic, episcop, legat, mitropolit, monsenior, nunțiu, papă, patriarh, pontif, primat, protonotar, vicar.  
 
Îndepărtare
Îndepărtare, substantiv
Sinonime: abatere, anulare, concediere, curățare, demitere, depărtare, destituire, deviație, deviere, dezlipire, distanțare, eliminare, evitare, excludere, împiedicare, înlăturare, mutare, ocolire, preîntâmpinare, prevenire, rărire, ridicare, ridicat, schimbare, scoatere, spațiere, suprimare, ștergere, tăiere, (figurat) scuturare, (învechit și familiar) mazilire, (învechit și familiar) mazilit, (rar) prevenție.  
 
Toleranţă
Toleranţă, substantiv
Sinonime: abatere, acutumanță, derogație, indulgență, îngăduință, îngăduire, mansuetudine, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism.  
 
Distragere
Distragere, substantiv
Sinonime: abatere, divertire, lipsă (trecătoare) de atenție, neatenție, (învechit) destragere, (învechit) distracție, (învechit) distrat.  
 
Dignitar
Dignitar, substantiv (învechit)
Sinonime: abate, autoritate, corifeu, demnitar, dinast, funcționar, lider, notabilitate, personalitate, prelat, somitate.  
 
Ecart
Ecart, substantiv
Sinonime: abatere, amplitudine, decalaj, depărtare, deviație, diferență, ecartament, interval, variație.  
 
Mutare
Mutare, substantiv
Sinonime: abatere, așezare, casă, cămin, clătinare, clintire, demenajare, deplasare, deviație, deviere, domiciliu, îndepărtare, înlocuire, metamorfozare, metamorfoză, mișcare, modificare, mutat, mutație, pășune, permutare, permutație, pornire, prefacere, preschimbare, sălaș, schimb, schimbare, strămutare, strămutat, târlă, transfer, transferare, urnire, (învechit și regional) clătire, (învechit) adăpost, (învechit) emigrare, (învechit) exil, (învechit) locuință, (învechit) mutațiune, (învechit) ridicare, (învechit) schimbătură, (învechit) transformare, (învechit; la figurat) moarte, (regional) arșiță, (regional) imaș, (regional) mutătură, (regional) stână, (regional) suhat.  
 
Aberațiune
Aberațiune, substantiv (învechit)
Sinonime: abatere de la normal, aberație, absurditate, aiureală, bazaconie, elucubrație, enormitate, fantasmagorie, inepție, prostie, rătăcire, stupiditate.  
 
Stareță
Stareță, substantiv
Sinonime: (biserică) abatesă, egumenă, (învechit) proestoasă, (învechit) proistoasă, (regional) stariță.  
 
Abatisă
Abatisă, substantiv
Sinonime: abatesă.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar