Deşugubină, substantiv
Sinonime:
asasinat, crimă, măcel, moarte, omor, omorâre, omucidere, șugubină, ucidere; încurcătură, bucluc.
Deșugubinar, substantiv (învechit)
Sinonime:
perceptor.
Deșugubinărie, substantiv (învechit)
Sinonime:
dare, tribut; șpagă.
Crimă, substantiv feminin
Sinonime:
ucidere, omor, asasinat, moarte, omorâre, omucidere, (livresc) homicid, (învechit) deşugubină, omucid, sângi, ucigătură.
Moarte, substantiv feminin
Sinonime:
asasinat, crăpare, crimă, decedare, deces, dispariţie, epidemie, eutanasie, exitus, expiere, extincție, homicid, molimă, mortalitate, obștescul sfârșit, omor, omorâre, omucidere, pieire, prăpădire, răposare, răposat, repaus, repauzare, sfârșit, somnul de veci, stingere, sucombare, ucidere, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (figurat) adormire, (figurat) mormânt, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) deșugubină, (învechit) murire, (învechit) murte, (învechit) omucid, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) sângi, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (învechit) ucigătură, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.
Omucidere, substantiv
Sinonime:
asasinat, crimă, moarte, omor, omorâre, ucidere, (învechit) deșugubină, (învechit) omucid, (învechit) sângi, (învechit) ucigătură, (livresc) homicid.
Omorâre, substantiv
Sinonime:
asasinare, asasinat, crimă, homicid, moarte, omor, omucidere, suprimare, ucidere, ucis, (figurat) achitare, (figurat) lichidare, (învechit) deșugubină, (învechit) omucid, (învechit) sângi, (învechit) ucigătură, (popular) răpunere.
