Permanent (permanentă)
Permanent (permanentă), adjectiv
Sinonime: constant, continuu, durabil, etern, fix, imuabil, inalterabil, indelebil, invariabil, nealterabil, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, neschimbător, nesfârșit, peren, perpetuu, persistent, sempiternel, stabil, statornic, veșnic, (învechit și regional) mereu, (învechit) neîncontenit, (învechit) neprecurmat, (învechit) nesăvârșit, (învechit) perpetual, (învechit) pururelnic, (regional) necunten, (variantă) (învechit) părmanent, (variantă) (învechit) pirmanent.  
 
Permanenţă
Permanenţă, substantiv feminin
Sinonime: constanţă, statornicie, durabilitate.  
 

Durabilitate
Durabilitate, substantiv feminin
Sinonime: continuitate, longevitate, trăinicie, soliditate, perenitate, permanență, persistenţă, rezistenţă, tărie, (învechit şi regional) statornicie, (învechit) nestrămutare, viabilitate.  
 
Pururi
Pururi, adverb
Sinonime: totdeauna, mereu, veşnic, neîntrerupt, neîncetat, în permanenţă, în vecii vecilor, în veci.  
 
Colaj
Colaj, substantiv
Sinonime: legătură permanentă nematrimonială; concubinaj; (operă de artă rezultată din lipirea sau amestecul unor elemente eterogene) mozaic; (industria alimentară) cleire.  
 
Continuitate
Continuitate, substantiv
Sinonime: continuaţie, durabilitate, perenitate, permanență, perpetuație.  
 
Imutabilitate
Imutabilitate, substantiv
Sinonime: permanență, fixitate, imuabilitate.  
 
Perpetuitate
Perpetuitate, substantiv
Sinonime: continuitate, durată veșnică, eternitate, imortalitate, nemurire, perenitate, permanență, vecie, veșnicie.  
 
Invariabilitate
Invariabilitate, substantiv
Sinonime: constanţă, continuație, continuitate, fixitate, imuabilitate, perenitate, permanență, perpetuație, persistență, staționaritate, statism.  
 
Permacultură
Permacultură, substantiv
Sinonime: agricultură permanentă, cultură permanentă, cultură durabilă.  
 
Imuabilitate
Imuabilitate, substantiv
Sinonime: constanţă, eternitate, fixitate, imobilitate, imutabilitate, invariabilitate, permanență, stabilitate.  
 
Remanență
Remanență, substantiv
Sinonime: permanență, persistență, survivanță; (fizică; remanenţă magnetică) magnetizare remanentă, magnetizare reziduală.  
 
Permanenție
Permanenție, substantiv (învechit)
Sinonime: permanență.  
 
Permanință
Permanință, substantiv (învechit)
Sinonime: permanență.  
 
Permanent
Permanent, adverb
Sinonime: continuu, încontinuu, întotdeauna, întruna, mereu, necontenit, neîncetat, neîntrerupt, neobosit, neostenit, pururi, totdeauna, veșnic, (învechit și regional) nepristan, (învechit) neapărat, (învechit) nelipsit, (popular) necurmat, (regional) hojma, (regional) necunten.

Permanent, substantiv neutru
Sinonime: (coafură) ondulație permanentă, păr permanent.  
 
Survivanță
Survivanță, substantiv
Sinonime: permanență, persistență, regenerescență, remanență, supraviețuire, (învechit) continuație.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar