Omniscient, adjectiv
Sinonime: atotștiutor, erudit, instruit, savant, universal.  Omnisciență, substantiv
Sinonime: cunoaștere, știință, (învechit) omnisciință.  

---

Enciclopedic (enciclopedică), adjectiv
Sinonime: atotcunoscător, atotștiutor, complex, cuprinzător, enciclopedist, omniscient, vast, (învechit) enchiclopedicesc; (variante învechite) enchiclopedic, enciclopidic, enghiclopedic.  Erudiţie, substantiv feminin
Sinonime: învăţătură, ştiinţă, cultură intensă, cultură vastă, (familiar) savantlâc, epistemă, gnoză, gnosticism, umanism, omnisciență, cunoaștere.  Atotștiutor, adjectiv
Sinonime: atotcunoscător, omniscient, (învechit) preavăzător; (variante) atoateștiutor, (învechit) atotștiitor, (învechit) atotștiutoriu.  Dumnezeu, substantiv
Sinonime: (biserică) demiurg, divinitate, dumnezeire, omnipotent, omniscient, părinte, providenţă, zeu, (învechit) atotpărinte, (învechit şi popular) pronie, (învechit) tvoreţ; (articulat) atoateștiutorul, atoatevăzătorul, atotbiruitorul, atotcreatorul, atotcunoscătorul, atotcuprinzătorul, atotfăcătorul, atotputernicul, atotrăbdătorul, atotstăpânitorul, atotvoitorul, creatorul, domnul, preabunul, preaînaltul, preaputernicul, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul, (învechit) atotţiitorul, (popular) sântul, (popular) sfântul.  Epistemă, substantiv
Sinonime: civilizație, cogniție, cultură, cunoaștere, erudiție, (învechit) erudițiune, gnoză, omnisciență, umanism.  Infailibilitate, substantiv
Sinonime: certitudine, fiabilitate, ineranță, omnisciență, siguranță, veritate.  Preaînaltul, substantiv articulat
Sinonime: (biserică) divinitate, dumnezeire, dumnezeu, omniscient, omnipotent, părinte, providență; (articulat) atotbiruitorul, atotcreatorul, atotcunoscătorul, atotcuprinzătorul, atotputernicul, creatorul, domnul, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul.  Atotcunoscător, adjectiv
Sinonime: atoateștiutor, atotștiutor, omniscient.  Atotștiință, substantiv (învechit)
Sinonime: cunoaștere nelimitată, omnisciență, știință universală.